5,043 matches
-
început să atace Bulgaria și, concomitent, emiratul anatolian Karamanid a atacat din est Imperiul Otoman. Murad s-a văzut obligat să-și împartă forțele. Principala forță a trebuti să apere Sofia, iar restul a fost trimisă în Anatolia. Corpul de oaste turcă din Țara Românească a fost zdrobit de unguri și valahi, care după această victorie s-au îndreptat spre Bulgaria, unde sârbii și otomanii se înfruntau deja. Sârbii au fost înfrânți și s-au retras în grabă. Ungurii s-au
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
Serbiei. În plus, Murat a fost obligat să abdice în favoarea fiului său minor, Mahomed al II-lea. În toamna aceluiași an, creștinii au violat tratatul de pace și au repornit războiul. Pe 11 noiembrie 1444, Murat a reușit să înfrângă oștile creștine - polono maghiare comandate de Valdislav al III-lea și de Iancu de Hunedoara - în bătălia de la Varna. Murad a fost reurcat pe tron cu ajutorul ienicerilor în 1446. Un nou tratat de pace a fost semnat în 1448, imperiul recâștigând
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
strategia pe o presupusă revoltă a popoarelor balcanice și pe atacul surpriză. El a presupus de asemenea că va fi capabil să distrugă pricipalele forțe otomane într-o singură bătălie. Iancu a acționat foarte riscan, fără să își asigure spatele oștilor. Murad a murit în iarna 1450-1451 la Edirne. Decesul a putut fi grăbit de rănile căpătate în luptele cu albanezii lui Skanderbeg. Mulți s-au îndoit că tânărul Mahomed al II-lea mai putea să ocupe (din nou) tronul otoman
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
lui pe Laiotă Basarab. Sultanul a cerut lui Ștefan să reia plata tributului și să predea orașul Chilia. În fața refuzului domnitorului moldovean, Mahomed a organizat o invazie de pedepsire, care avea însă să se încheie cu înfrângerea de la Vaslui a oastei otomane conduse de Hadâm Suleiman Pașa. Ștefan a căutat să câștige noi aliați, convis că sultanul va dori să răzbune înfrângerea pașei. Din acest motiv, voievodul a aceeptat să devină vasalul lui Matei Corvinul. Mahomed al II-lea a condus
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
de doar 17 ani a murit din cauza unei leucemii galopante, susțin unii cecetători. Rămas în Praga cu domiciliul forțat, Matia primește un mare ajutor de la mama sa Elisabeta și de la fratele acesteia Mihai Szilágyi. Cei doi reușesc să strângă o oaste numeroasă, cu care pornesc spre Buda, cucerind teritorii întinse traversate de râul Tisa. Marea nobilime maghiară se simte amenințată de forța armatelor lui Mihai Szilagyi și , care numărau 15.000 de oameni. În sprijinul familiei Szilágyi vine, în ianuarie 1458
Elisabeta Szilágyi () [Corola-website/Science/324749_a_326078]
-
și este menționată în Letopisețul Moldovenesc: "sămn mare s-au arătat pe ceriu, c-au strălucit dinspre miadzănoapte ca un chipu de om, de-au stătut multă vreme și iară s-au ascuns în văzduh" (Cându au venit Trifăilă cu oaste ungurească asupra lui Bogdan vodă). În timpul atacului din 15 octombrie 1595 al lui Mihai Viteazul asupra orașului Târgoviște aflat pe atunci sub ocupație otomană, este menționată apariția unei "comete" bizare care a stat țintuită pe cer, deasupra taberei muntene, timp
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
odoarele și jumătatea de scrisoare a lui Tudor Vladimirescu. În acest film este dezvăluită o parte din viața lui Mărgelatu. Pe când se afla în Transilvania, el a fost prins de austrieci și a făcut parte timp de cinci ani în oastea austriacă. A dezertat de acolo și a trecut granița, fiind cât pe ce să fie prins de ruși. Mărgelatu a ajuns la Galați unde a furat cai și a transportat grâne pe Dunăre. El a fost prins de turci la
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Kiriazi. Gonfalone pierde la cărți în favoarea lui Kiriazi (Mircea Albulescu) întreaga sa avere: banii, bijuteriile sale, bijuteriile Agathei și în final și Sala Reduta. Aflând aceasta, Agatha suferă un șoc nervos și stropește teatrul cu benzină, dându-i foc. O oaste otomană comandată de Ali Tingir Mehmed năvălește în București prin barierele Delea Veche și Podul de Pământ și se dau lupte grele cu turcii. La finalul filmului, după ce turcii au fost alungați, Mărgelatu și cu Buză de Iepure merg călare
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
apropiere de Poloțk. Acolo se află și Mașa care fugise cu icoana țarului. Fata dă drumul icoanei pe apă, iar podul pe care se deplasa cavaleria lituaniană se prăbușește. Voievodul de la Poloțk se întoarce la Moscova, dar se pare că oștile polono-lituaniene izolaseră orașul Poloțk, care și-a deschis porțile în fața invadatorilor. Orașul s-a predat și țarul mânios vrea să-i execute pe toți comandanții militari. Filip îi adăpostește în mănăstirea sa de reședință, ceea ce atrage, de asemenea, mânia regelui
Țarul (film) () [Corola-website/Science/326236_a_327565]
-
000 de oameni "pospolite ruszenie". Comandanții poloni sperau să rupă rândurile cazacilor cu o șarjă impetuoasă a celebrilor "husari înaripați" poloni — tactică utilizată cu succes în multe bătălii, inclusiv în bătălia de la Kircholm, bătălia de la Kłuszyn și bătălia de la Viena. Oastea cazacă cunoștea tehnicile de luptă ale polonilor, având mare experiență de luptă atât de partea acesteia, cât și împotriva ei. Tactica lor a fost de a evita lupta în câmp deschis, apărându-se într-o tabără întărită. Înaintea bătăliei, oastea
Bătălia de la Beresteczko () [Corola-website/Science/322559_a_323888]
-
Oastea cazacă cunoștea tehnicile de luptă ale polonilor, având mare experiență de luptă atât de partea acesteia, cât și împotriva ei. Tactica lor a fost de a evita lupta în câmp deschis, apărându-se într-o tabără întărită. Înaintea bătăliei, oastea căzăcească totaliza 80.000 de oameni; 28.000-33.000 tătari și un număr necunoscut de țărani ucraineni. 2000 de călăreți poloni (un regiment sub comanda lui Aleksander Koniecpolski, susținut de Jerzy Lubomirski, șase companii de călăreți pancerni ale lui Jeremi
Bătălia de la Beresteczko () [Corola-website/Science/322559_a_323888]
-
vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniță, i s-a adăugat o nouă incintă fortificată și a fost construit un turn de poartă cu două etaje, numit și „turnul slăninilor”. În timpul înaintării spre Alba Iulia a oștilor lui Mihai Viteazul, în anul 1599, după victoria de la Șelimbăr, ca urmare a faptului că populația Gârbovei s-a opus rechizițiilor impuse de starea de război, a fost trimis un detașament de soldați, prilej cu care fortificația a suferit mari
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
de starea de război, a fost trimis un detașament de soldați, prilej cu care fortificația a suferit mari pierderi. Abia în 1625 locuitorii au refăcut-o și au restaurat biserica din centrul satului. Între anii 1657-1661 așezarea este devastată de oastea turcească. Pentru ultima dată, cetatea Gârbovei a fost asediată și cucerită în timpul revoltei curuților din anul 1703.
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
a instaurat pe Commodus drept co-regent al său. În 177 triburile germane din nou au început ofensiva. De data acesta războiul pentru romani a avut mai mult succes. Cu toate că ei din nou au invadat Panonia, și cu o parte din oaste chiar în fața Aquleii, însă generalul lui Marc Aureliu, în 179 Tarruntenius Patern, i-a distrus în întregime. Barbarii au fost rapid distruși și alungați de pe teritoriul roman. Apoi, Marc Aureliu a traversat Dunărea cu scopul de a anexa noi teritorii
Războiul marcoman 166-180 () [Corola-website/Science/322285_a_323614]
-
prin anul 1363 de către negustorul de sclavi numit Hawadja Osman ibn Musafir. După o perioadă de învățătură coranica și în limba arabă, si de deprindere a artelor militare, în care s-a distins în mod deosebit, a fost recrutat la oaste de către emirul Yalbogha Al Umari, care fusese tutorele sultanului și mâna lui dreapta. De aceea Barkuk a fost supranumit și „al Yalbughawi”. Numele Barkuk înseamnă „pruna”. Din anul 1341 sultanatul mameluc al Egiptului era guvernat de urmașii lui Al-Nassir Muhammad
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
ale sale din Caucaz pentru a-i numi în funcții înalte în conducerea militară și administrativă. Barkuk s-a ocupat personal de educația a doi nepoți ai săi, Baybars și Sudun, care ulterior au ocupat posturi însemnate de comandanți de oaste și dregători. Barkuk a creat un corp de 5000 mameluci regali de origine cercheza sau greacă,așa numiții Zahiriți,iar în scopul întreținerii și plății soldelor a creat ]n 1383 o institutie financiară numită "diwan al mufrad". În aceste circumstanțe
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
zidurile capitalei la 6 mai 1389. Fiind prins, Barkuk a fost închis la Kerak, la est de Iordan.In Egipt a continuat instabilitatea pricinuita de confruntări între diversele grupări de mameluci. Profitând de aceasta, Barkuk a evadat, a adunat o oaste de cerchezi și de beduini arabi beduini, și în fruntea ei a revenit la putere la Cairo în februarie 1390. El a schimbat apoi pe toți guvernatorii și funcționării superiori din sultanat. Principalul conducător al rebelilor, Mintash, a fost urmărit
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
poruncit execuția solilor lui Timur Lenk, care veniseră să-i ceară supunere. În consecință, Barkuk a înjghebat alianțe contra lui Timur, cu Imperiul Otoman, cu Hoarda de Aur și cu principatul Sivas. În 1395 Barkuk a plecat în fruntea unei oști în Siria, în așteptarea atacului mongol. Numai că Timur a trebuit să revină în India și mamelucii obținură un răgaz de câțiva ani. Timur Lenk fu în acest răstimp ocupat în campanii militare în Transcaucazia, Rusia și India. Barkuk a
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
în urma năvălirii Comanilor. Conform unei cronici poloneze, cneazul Haliciului, Iaroslav Osmomîsl a fost nevoit să ducă mai multe războaie împotriva bolohovenilor răzvrătiți, ceea ce presupune legături de vasalitate a acestora, întrerupte de perioade de emancipare. Ivan Rostislavici supranumit „Bârladnicul” adună o oaste formată din 6.000 „berladnici” și cumani cu care intră în Galiția prin „Ușița din vecinătatea bolohovenilor”, însă oastea este înfrântă. „Ușița” este uneori asimilată cu "Усельца" sau "Uselyzja" de mai târziu (azi Novoselița sau Sulița nouă), este pomenită cu
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
împotriva bolohovenilor răzvrătiți, ceea ce presupune legături de vasalitate a acestora, întrerupte de perioade de emancipare. Ivan Rostislavici supranumit „Bârladnicul” adună o oaste formată din 6.000 „berladnici” și cumani cu care intră în Galiția prin „Ușița din vecinătatea bolohovenilor”, însă oastea este înfrântă. „Ușița” este uneori asimilată cu "Усельца" sau "Uselyzja" de mai târziu (azi Novoselița sau Sulița nouă), este pomenită cu această ocazie ca fiind cel mai sudic punct al Galiției. Un text a lui Niketas Choniates a consemnat date
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
de bărbați, dar din porunca lui Mahomed nu au trecut la atac. Astfel, caravană a scăpat cu bine, dar conducătorul ei, Abu Sufyan ibn Hârb, negustor și militar priceput, dintre adversarii lui Mohamed la Mecca, a chemat de urgență o oaste mai mare de 1000 de oameni, 100 de cai și aproape 200 de cămile , cu scopul de a-i extermina odată pentru totdeauna pe musulmani . Profetul,a decis să-i aștepte pe politeiști în orașul Badr, undeva între Mecca și
Bătălia de la Badr () [Corola-website/Science/329943_a_331272]
-
și Medina, la circa 137 km sud vest de Medina. Musulmanii și-au așezat tabăra lângă cea mai apropiată fântână și au colectat apă, închizând celelalte fântâni și lipsindu-i pe quraishi de surse de apă . A doua zi , ambele oști s-au întâlnit gata de luptă. În Coran se spune ca Profetul Mahomed a spus la începutul bătăliei următoarele cuvinte : "O, Allah, îngâmfații și aroganții din neamul Quraish sunt aici deja, sfidându-Te pe Tine și pe Trimisul Tău. O
Bătălia de la Badr () [Corola-website/Science/329943_a_331272]
-
hârtie în textul Tratatelor de la Oradea și de la Speyer; cealaltă română pentru care Transilvania este o „țară românească” împreună cu principatele Moldovei și Țării Românești. Aceste două interpretări nu corespund cu sursele epocii, conform cărora Transilvania avea structuri statale, legi și oști proprii cu mult înainte de Tratatele de la Oradea și de la Speyer, nefiind deci nici o simplă parte din Ungaria, dar nici o „țară românească”, deoarece nu era condusă de suverani români (cu excepția celor câteva luni de domnie ale lui Mihai Viteazul care nu
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Armata franceză condusă de generalul Napoleon Bonaparte a trecut în Italia prin Pasul Saint-Bernard și a învins armata austriacă. Marele conducător de oști a hotărât să-i urmărească pe austrieci până la Viena. În timpul discursului generalului, căpitanii Dorgeval (Jean Marais) și Duprat (Sidney Chaplin), doi grenadieri rivali în război și în dragoste, se bat între ei, fiecare acuzându-l pe celălalt că i-a
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
împăratului Nero) sau Eirenopolis („Orașul păcii”). Josephus Flavius a scris în cartea sa, „Războiul iudeilor” despre Sepphoris, pe care o numea „podoaba întregii Galilee”:"Tzipori a închis porțile orașului în fața mea și a interzis cetățenilor săi să se alăture la oastea iudeilor... în acest oraș au venit în întâmpinarea lui "Aspasianus" (Vespasian) și oamenii din Tzipori au fost singurii dintre locuitori Galileei care au cerut pace romanilor. Sepphoris a bătut în secolul I monede proprii, de pildă în vremea domniei lui
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]