5,724 matches
-
ating recordul absolut În 1929: 84% din producția mondială, adică 5.300.000 de vehicule (Maxcy, 1982, p. 56). De ce această dominare americană? În primul rând, pentru că europenii nu erau convenționali. Preocupați de ideea că automobilul este un produs destinat păturii bogate, În vederea Înlocuirii caleștilor, ei produceau numai automobile de lux, adică foarte scumpe. După câțiva ani, Henry Ford a proiectat o mașină care putea fi fabricată În serie și putea fi reparată și condusă de proprietar. Producerea celebrului model T
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a pornit de la o segmentare involuntar corectă a pieței: • Jeepul a fost transformat, dintr-o mașină militară de teren accidentat, Într-un vehicul confortabil și performant pentru „ieșirile la iarbă verde” și vacanțe; • Rambler, prima mașină compactă, a țintit noua pătură influentă; • Fordul Mustang și Thunderbird, pentru tinerii profesioniști din generația „boom”-ului demografic. Cu toate aceste evoluții „palpabile”, segmentarea socio-economică rămâne adânc Înrădăcinată În filosofia celor trei mari producători americani. În plus, propria lor organizare managerială Îi constrânge la respectarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un strat al acestei pentalogii, nu cel mai profund, și că textul admite, chiar pretinde mai multe tipuri de lectură. Romanul a fost citit mai întâi ca proză realistă: autorul evocă aici evenimente din perioada 1900-1959, așezând în centru, socialmente, pătura micii negustorimi bucureștene, avariată de un proces de destrămare mai ales după ultimul război. Se disting în acest plan scene populate de caractere pitorești, elocvente însă mai mult din unghi temperamental decât social: Iancu Dudescu, Sisa Dudescu, Gheorghe Filipescu, profesorul
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra textelor eminesciene și prin interpretările pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
marile diviziuni ale anotimpurilor de care depindeau muncile specifice agriculturii și păstoritului, românii și-au selecționat în timp, prin intermediul meșterilor creatori de frumos (oameni simpli, înzestrați cu talent și spirit de observație, proveniți în cea mai mare parte din rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de modele potrivit preferințelor afective, gustului lor pentru frumos sau semnificațiilor și implicațiilor pe care le-au avut în contextul vieții cotidiene. Așa se face că în repertoriul zoomorf, majoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dafin, zahăr, cuișoare și enibahar. Se fierbe timp de cinci minute, apoi adăugăm bureții să mai fiarbă timp de cinci până la zece minute, după care se scot bureții în borcan, apoi turnăm baițul fierbinte. Legăm borcanele și le acoperim cu pături, iar a doua zi, le dăm la beci. RULADĂ CHEC CU CIUPERCI 2 mâini de bureți tăiați mărunt cu cuțitul, o ceapă mică, 50-60 g margarină, 100 g cașcaval sau brânză, 3 linguri de făină de grâu, 4 gălbenușuri și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se înmoaie bine, apoi se dau la răcit. Se trece prin sită sucul, după care se fierbe din nou până la consistența dorită. După aceea, sucul se toarnă fierbinte în sticle, se adaugă deasupra puțin ulei și se sterilizează în pături. KETCHUP (1) 6 kg de roșii și 750 gr de ceapă se dau prin mașina de tocat, se pun la fiert până devin ca un bulion, se adaugă 25 g sare, 250 g zahăr, 100 ml de oțet, două linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare, 250 g zahăr, 100 ml de oțet, două linguri de muștar, o linguriță de piper, patru sau cinci boabe de enibahar, cimbru, 2-3 cuișoare și 2- 3 foi de dafin. Se pune fierbinte în sticle, apoi se așează în pături și se lasă timp de patruzeci și opt de ore. KETCHUP (2) 5 kg de roșii mari se opăresc ca să le curățăm de pielițe, apoi le dăm prin mașina de stors. Între timp, se unge o cratiță cu ulei, punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lingură de piper și două linguri de muștar dizolvat în jumătate de cană de oțet. Se mai dau câteva clocote, apoi se toarnă în sticle largi la gură, punem câte o aspirină deasupra, legăm bine sticlele și le așezăm sub pături, timp de două până la trei zile. KETCHUP PENTRU PIZZA 10 gogoșari, 2 țeline, 2 cepe, 3 ardei iuți, 500 g ulei, un pahar de oțet, un pahar de zahăr, sare, piper, foi de dafin Se toacă și se fierb timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
două cepe călite într-un pahar de ulei. Toate se amestecă, se adaugă puțin oțet, sare, piper și două lingurițe de zahăr. Se fierb până la consistența dorită. Fierbinte, se pune în borcane sau sticle, se acoperă și se țin sub pături timp de 48 de ore. SOS A LA CREME (1) Lăsăm la topit 50 gr. De unt, adăugăm o lingură de făină și amestecăm bine. Adăugăm un pahar de smântână, sare, piper, pătrunjel și o ceapă fin tăiată, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
miere, 400 g muștar, sare, piper și foi de dafin. Totul se fierbe timp de 25 de minute, apoi se toarnă fierbinte în borcane și se pun la cuptor, pentru a face coajă (sterilizarea). Se închid borcanele, se învelesc în pături și se țin până se răcesc (a doua zi). ZACUSCA DE ARDEI KAPIA CU MUSTAR 7 kg ardei kapia, copți, curățați și dați prin mașină, îi punem la fiert cu 300 ml de ulei, 3 linguri de miere, 5 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nu se prindă, apoi o fierbem până se ridică uleiul deasupra. Fierbinte o punem în borcane, pe care le legăm, apoi le punem la sterilizat și, de la primul clocot, le lăsăm să fiarbă timp de patruzeci de minute. Acoperim cu pături până se răcește, apoi le ducem la beci. ZACUSCA DE MACROU 6 kg macrou curățat, 10 kg gogoșari copți, 3 kg morcovi fierți, 3 kg ceapă călită, 1,5 l ulei, foi de dafin, sare și piper. Se dau prin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prin răzătoare și se călesc în ulei, după care se toacă prin mașină, se amestecă cu celelalte și se fierb până se ridică uleiul deasupra. Se pun în borcane, se sterilizează timp de treizeci de minute, apoi se țin în pături până a doua zi. ZACUSCA DE PATLAGELE VERZI 1 kg ceapă, 3 kg pătlăgele, 1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pun toate la un loc să fiarbă pe plită, la foc domol, amestecăm ca să nu se prindă, până se ridică uleiul deasupra. Fierbinte, le punem în borcane, apoi sterilizăm timp de 30 de minute, după care le acoperim cu pături și le lăsăm până a doua zi. ZACUSCA DE TELINA 500 g ceapă călită, 500 ml ulei, 1,5 kg gogoșari, 2 țeline mari fierte, piper, foi de dafin, sare, usturoi și 1 kg bureți fierți. Se dau toate prin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dar în fiecare ardei și printre ardei, se adaugă bucățele de hrean. Se fierbe apa cu una sau două linguri de sare, apoi se lasă puțin, după care se toarnă peste ardei, se pune ulei deasupra și se sterilizează în pături. ARDEI GRASI LA BORCAN Se coc ardeii, se curăță de pielițe și cotoare, se așează în borcane de 800 g, aproximativ trei sferturi de borcan, apoi se face baițul din oțet, apă, sare, foi de dafin, iar după ce s-au
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
muștar, piper și foi de dafin Se fierbe baițul cu mirodenii timp de zece minute, apoi se adaugă gogoșarii; se fierb timp de treizeci de minute, după care se pun fierbinți în borcane. Se leagă bine, apoi se acoperă cu pături până a doua zi. GOGOSARI CU SOS 4 kg. de gogoșari, 250 ml de ulei, 250 ml de oțet de 9 grade, 250 ml de apă, 250 g zahăr, 400 g pastă tomate, 4 linguri de muștar, sare, piper și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la fiert și se face un sos, iar în acest sos adăugăm gogoșarii, pe rând, și îi opărim pe toți. Apoi așezăm gogoșarii în borcane de 1 kg și turnăm sosul fierbinte peste ei. Legăm borcanele și le acoperim cu pături până se răcesc. După aceea, reci le ducem la beci. SALATA DE POPINCI (1) 30 gogoșari, o farfurie cu popinci fierte, 500 ml ulei, 1 kg ceapă, o căpățână de usturoi, 3 linguri de oțet Se taie toate peștișori. Ceapa
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bureții, gogoșarii, ceapa și morcovul, apoi lăsăm să fiarbă timp de cincisprezece până la 20 de minute, după care turnăm în borcane. Deasupra punem o maioneză făcută din șase linguri de muștar și 10 linguri de ulei. Legăm și punem sub pături, timp de 2 zile. SALATA DE POPINCI SI GOGOSARI 4 kg gogoșari, 3 kg popinci (ciuperci), 2 kg ceapă, 100 g oțet, 1 l de ulei Se taie totul peștișori, după care se pun pe rând într-o cratiță cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
toate la fiert și se face un baiț în care opărim, pe rând, zarzavatul tăiat, apoi le amestecăm toate la un loc și le dăm un clocot, după care fierbinți le punem în borcane. Legăm vasele și le punem în pături până a doua zi. SALATĂ DE TOAMNĂ (3) 1 kg gogonele, 1 kg gogoșari, 1 kg ardei kapia, 1 kg ardei, 1 kg morcov, 1 kg ceapă Ceapa se taie solzi și se înmoaie într-o cană de ulei. Morcovul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocana să fiarbă pe foc, amestecând mereu și după ce s-au pus vinetele care sunt ultimele, se dă la cuptor. Caldă, se toarnă în borcane și se sterilizează timp de douăzeci până la douăzeci și cinci de minute, după care se ține în pături până se răcește. VARZA ROSIE CU BAIT DE OTET Punem într-un vas 10 kg de varză roșie tocată fin ca pentru salată, peste ea turnăm un baiț făcut dintr-un litru de oțet, 1 kg zahăr, 400 g sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
arpacaș, 30 căni de apă, zahăr după gust, mirodenii, nucă Arpacașul se curăță și se spală bine, după care se pune la fiert. Se lasă să dea câteva clocote, se acoperă cu un capac, după care se învelește într-o pătură și se lasă la umflat până a doua zi. După aceea, se pune zahăr după gust, puțină sare, cât de multă nucă și mirodenii. La sfârșit, se ornează cu zahăr tos, cacao și biscuiți măcinați. HAIOSURI 1 pahar de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
regimului comunist s-a petrecut în perioada 1945-1964. A fost perioada naționalizării tuturor bunurilor, a locuințelor și bunurilor materiale private, a întreprinderilor industriale și a pământurilor și mijloacelor de exploatare a pământurilor. în aceeași perioadă a fost dezlănțuită prigoana împotriva păturii înstărite și educate a populației. Emigrați, deportați în zone nelocuite ale țării 1, închiși în închisori, uciși, membrii familiilor prospere, precum și ai celor care s-au împotrivit regimului ce se instala în România acelor ani au fost anihilați, retrăgându-li
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vor să știe care e masa plătitorilor, care sunt categoriile care pot să aducă venit în visterie sau dimpotrivă care sunt clasele privilegiate. Ei vor avea tendința să contabilizeze nu cifra generală a locuitorilor țării, ci cifrele mici ale unor pături sociale. Dimpotrivă, universul literelor se sprijină de la început pe o supralicitare, căutând să mărească numărul celor angajați în jocul literar. Ce reprezintă exact aceste "milioane de români"? Cititori și cumpărători de cărți, într-o reprezentare abstractă și nerealistă? Utilizatori ai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbii române? Potențiali creatori, adică totalitatea corpului social din care se vor recruta viitorii scriitori? Interesant este că până și atunci când sunt priviți dintr-o perspectivă economică strictă, ca finanțatori ai activităților literare, deci ca oameni cu bunăstare dintr-o pătură socială privilegiată, ei sunt proiectați tot pe ecranul "milioanelor". Spune Heliade Rădulescu într-un anunț din Curierul românesc din 1829: "dacă din toate neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundații, pentru ce să nu se afle
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
va fi citită efectiv poate de 1500 de oameni. Dar unele din imaginile ei se vor perpetua prin conversație, titlul va fi reținut și de cei care nu au citit-o, expresiile memorabile se vor fixa ca locuri comune pentru păturile cele mai puțin cultivate care nici măcar nu mai au conștiința originii lor literare, iar în anumite cazuri, figurile ei se vor sedimenta în uzajul colectiv al limbii - și astfel cifrele cresc vertiginos. Din aceeași perspectivă, putem privi și celălalt versant
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]