8,224 matches
-
descriu, destul de sumar, de altfel, practicile religioase ale patriarhilor. Unele din aceste pasaje reflectă totuși o situație posterioară. Este deci cazul să comparăm dosarul biblic cu practicile specifice culturilor pastorale arhaice, în primul rând acelea ale arabilor preislamici. După Facerea, patriarhii ofereau sacrificii, ridicau altare și așezau pietre pe care le ungeau cu untdelemn. Dar probabil se practica numai sacrificiul sângeros (zebah), de tip pascal, fără preoți, și, după unii, fără altar: Fiecare credincios jertfea el însuși victima, luată din turmă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu-i impune lui Avraam nici o obligație: numai el, Dumnezeu, se angajează. Acest ritual, căruia nu i se găsește alt ecou în Vechiul Testament, a fost practicat până în vremea lui Ieremia. Mulți autori contestă că ar fi fost cunoscut din timpul patriarhilor. Desigur, sacrificiul este prezentat într-un context iahvist, dar reinterpretarea teologică n-a reușit să-i anuleze caracterul primitiv. În Facerea, un singur sacrificiu este descris în detaliu: acela al lui Isaac (22: 1-19). Domnul i-a cerut lui Avraam
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de sacrificiul primului născut, ritual care, de altfel, n-a fost cunoscut decât mai 2(1 Legendele patriarhale vorbesc despre anumiți arbori sacri: de exemplu, Stejarul din More (12: 6) și Stejarul din Mamvri (13: 18 etc.). Acești arbori ai patriarhilor, a căror venerare devenea supărătoare.au fost proscriși mai târziu, când s-au condamnat locurile de cult canaaneene, ridicate, pe dealuri, sub orice copac înfrunzit" (Deuteronomul, 12: 2). 21 De Vaux, p. 270: "Primele mențiuni din textele sigur vechi, datează
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fi, dar fără să-și reveleze persoana. Tot ceea ce se poate spune este că numele divin sugerează, pentru a utiliza o expresie modernă, totalitatea ființei și a existentului. Totuși, Iahve declară că el este zeul lui Avraam și al altor Patriarhi, și această identitate este acceptată astăzi de toți aceia care revendică moștenirea avraamică. În fond, se poate decela o anumită continuitate între Dumnezeul tatălui și Dumnezeul care i s-a revelat lui Moise. Așa cum s-a remarcat, "există dintru început
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
transcendența sa. Raporturile dintre divinitate și credincioși s-au schimbat: nu se mai vorbește de "Dumnezeul tatălui", ci de "poporul lui Iahve". Ideea alegerii divine, prezentă în promisiunile făcute lui Avraam (Facerea, 12: 1-3), se precizează: Iahve numește pe urmașii patriarhilor "poporul meu"; ei sunt, după expresia lui R. de Vaux, "proprietatea sa personală", în continuarea procesului de asimilare a "Dumnezeului tatălui" cu El, Iahve a fost și el identificat cu acesta. Iahve a împrumutat de la El structura sa cosmică și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un secol rafinat -/ Doar de mai vin să delireze/ Amanți cu suflet ruinat.// ...Și delirînd, cînd corul curge/ Se face gîndul mai amar -/ Ei vor o noapte de orgie/ Pe canapeaua din altar...”)2) ori își inventează un alter ego „patriarh al magiei negre”?3) Desigur, - zici iarăși -, nu. O demonstrație contrară e, de asemenea, posibilă, ba chiar obligatorie pentru a întregi profilul poetului. Ea trebuie să înceapă de la faptul că, în cîteva din poeziile sale, sînt aluzii biblice, probabil reminiscențe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au rămas cunoscute sub genericul Vasiliada. Acestea, cu siguranță, s-au extins în Biserică pentru că la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea pe scaunul Patriarhiei de Constantinopol a fost așezat unul dintre cei mai iubiți patriarhi și sfinți ai Ortodoxiei: Ioan Gură de Aur. El era, prin excelență, omul milei creștine. De la aceste sumare date pe care le-am prezentat încercăm să arătăm că pe teritoriul țării noastre este posibil să fi existat în perioada secolelor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Budapesta, a refuzat să le recunoască. "Abia cel de-al treilea ales, Miron Cristea, a primit recunoașterea. A păstorit din anul 1910 până în anul 1919, când a fost ales mitropolit primat al României, pentru ca în anul 1925 să devină primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ca episcop la Caransebeș a avut o intensă activitate culturală și națională. În martie 1920, episcop la Caransebeș a fost ales consilierul eparhial Dr. Iosif Badescu. A păstorit până la moartea sa, întâmplată la 11 iulie 1933
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sigur, sub regele Cazimir (1040-1058), având ca apostol pe Sfântul Adalbert, venit din Boemia. Bulgarii s-au încreștinat prin țarul Boris, în 869 d. Hr., mulți cu forța. Rușii, sârbii și bulgarii au ajuns de timpuriu sub jurisdicția canonică a patriarhului Constantinopolului, iar restul slavilor sub cea a Papei de la Roma. Ungurii se încreștinează datorită principesei Șarolta, catolică, soția ducelui Geza, care a fost botezat împreună cu 5000 de luptători de către Sfântul Adalbert, episcop de Praga. Creștinismul catolic se consolidează sub fiul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cuptor baptismal și civilizator al popoarelor. "În Imperiul "roman", miraculos creștinat în secolul al IV-lea, relația Stat-Biserică se dorea "simfonică", o "armonie" a puterii spirituale și a celei temporale, ambele funcții ale aceluiași organism. Împotriva tendințelor "cezaro-papiste" ale împăraților, patriarhii mențineau independența spirituală a Bisericii a cărei învățătură și morală n-au fost niciodată durabil influențate de imixtiunea politicului. Slabi pe moment în fața puterii imperiale, ei câștigau pe termen lung grație unui dublu sprijin: cel al umaniștilor ce mențineau libertatea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
p. 328; Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2000, p. 15; Lazăr Vlăsceanu (coord.), Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2010. 8 Tot în Istoria Românilor găsim lucruri interesante care să certifice cele spuse mai sus: "În luna mai 1359, prin hotărârea patriarhului ecumenic și a sinodului său a fost inaugurată oficial mitropolia Țării Românești (zisă a Ungrovlahiei, adică a Țării Românești dinspre Ungaria, vecină cu Ungaria), prin mutarea scaunului de la Vicina. Dependentă de Patriarhia din Constantinopol, noua eparhie urma să aibă în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
procedat și diaconul Fulgentiu Ferrand din Cartagina. La anul 547, papa Vigiliu a venit la Constantinopol, invitat de Iustinian spre a lua atitudine împotriva "celor trei capitole". Sosit în Capitală, a refuzat pentru o vreme să stea de vorbă cu patriarhul Mina și cu episcopii care semnaseră edictul imperial. S-a lăsat convins de argumentele împăratului și ale împărătesei Teodora și a aderat la condamnarea "celor trei capitole". La 15 aprilie 548, la un simulacru de sinod, la care au participat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și ale împărătesei Teodora și a aderat la condamnarea "celor trei capitole". La 15 aprilie 548, la un simulacru de sinod, la care au participat 70 de episcopi, care refuzaseră să semneze edictul imperial, Vigiliu, prin faimosul sau "Judicatum" trimis patriarhului Mina, a acceptat condamnarea lui Teodor de Mopsuestia și a scrierilor indicate ale lui Ibas de Edessa și ale lui Teodoret de Cir și contra celor "12 Anatematisme" ale Sfântului Chiril al Alexandriei. Sinodul al V-lea ecumenic s-a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fast al Cărții. Sub semnul lui to biblon. Restul, o viață tulburată de nouă decenii, de la Frățiile de Cruce la misionarismul în Statele Unite, de la tihna bibliotecii patriarhale la neodihna dureroasă a Aiudului, de la zarcă în Hawaii, de la iubirea și ocrotirea patriarhului Iustinian Marina la înfruntarea tăcută cu patriarhul Iustin Moisescu, cel care, executând ordinele Securității, îl arestează la domiciliu, împiedicându-l să se reîntoarcă în SUA, de la reveriile literare ale "pensionarului" de la Văratec din anii optzeci la activismul ortodox al mitropolitului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
biblon. Restul, o viață tulburată de nouă decenii, de la Frățiile de Cruce la misionarismul în Statele Unite, de la tihna bibliotecii patriarhale la neodihna dureroasă a Aiudului, de la zarcă în Hawaii, de la iubirea și ocrotirea patriarhului Iustinian Marina la înfruntarea tăcută cu patriarhul Iustin Moisescu, cel care, executând ordinele Securității, îl arestează la domiciliu, împiedicându-l să se reîntoarcă în SUA, de la reveriile literare ale "pensionarului" de la Văratec din anii optzeci la activismul ortodox al mitropolitului luptător de după Revoluție, toate, toate sunt acum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nu e aici locul pentru a intra în detalii istorice, dar, după renunțarea la tron a lui Carol al II-lea, singurul care a fost validat ca rege atât prin lege, în fața Parlamentului, cât și de drept divin, prin slujba Patriarhului a fost și a rămas Mihai I (detronat, ilegal, de propriul tată în 1930 și reinvestit, doar cu binecuvântare în lipsa Parlamentului care fusese dizolvat de Carol al II-lea, în 1940). De aceea, Mihai I, în calitate de rege (declarația din 30
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
asiatici, numiți în unele documente juan-juan, sunt merchiții, populație evoluată în comparație cu conglomeratul etnic care o înconjura . Păgânismul avarilor trebuie privit cu rezerve, deoarece izvoarele istorice dovedesc intenția, cel puțin a reprezentanților aristocrației militare, de a se creștina. Așa, de exemplu, patriarhul Nicephoros (806-815) scrie despre huni în legătură cu evenimentele petrecute la curtea împăratului Heraklios (610-641): „a trecut câtva timp și stăpânul neamului hunilor (avarii numiți huni - n.a.) împreună cu șefii și lăncierii din jurul său a venit la Bizanț și a cerut de la împărat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mai puternică (Optimo cum praesidio), după cum scrie Procopiu din Cezareea și „100 de sclavi ai Romei cu soțiile și copii lor, cărora le-a zidit case în afara mănăstirii, unde să locuiască și să străjuiască mănăstirea și călugării”, după cum arată Eutychius, patriarhul Alexandriei între 933-940, care dă cele mai vechi știri despre „sclavii Romei” - abid al rum - în arabă și despre urmașii lor. Potrivit tradiției și călătorilor acești „abid al rum” sunt vlahi. Un călător englez, Thomas Herbert, informa la 1626 că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acceptat drept moștenitor legitim al împăraților bizantini” . Abilitatea politică și beneficiile pe care le-ar fi putut avea dintr-o atitudine tolerantă față de biserica ortodoxă, dar și față de evrei, l-au determinat pe Mehmed al II-lea „să restabilească autoritatea patriarhului ortodox, rabinului șef și patriarhului bisericii armenești”, contribuind, prin aceasta, „la instalarea unei Pax Ottomanica, corespunzătoare cu Pax Romana și cu Pax Mongolica” . Atitudinea sultanilor otomani față de spațiul norddunărean n-a fost pusă și din perspectiva atitudinii împăraților bizantini față de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împăraților bizantini” . Abilitatea politică și beneficiile pe care le-ar fi putut avea dintr-o atitudine tolerantă față de biserica ortodoxă, dar și față de evrei, l-au determinat pe Mehmed al II-lea „să restabilească autoritatea patriarhului ortodox, rabinului șef și patriarhului bisericii armenești”, contribuind, prin aceasta, „la instalarea unei Pax Ottomanica, corespunzătoare cu Pax Romana și cu Pax Mongolica” . Atitudinea sultanilor otomani față de spațiul norddunărean n-a fost pusă și din perspectiva atitudinii împăraților bizantini față de spațiul etnic românesc, chiar dacă pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Moise din Chorene, 45, 46, 117, 118, 191 Mongolia, 58, 75, 87 Montanus (preot martir), 11 Muntenia, 12, 137, 174, 183 Murad I, 138, 195 Myriokephalon, 136 N Naisus, 9 Napoleon, 58 Neculce, Ion, 200 Neajlov, 203 Neghev, 168 Nicephorus, patriarh, 14 Nipru, 117 Nistru, 93, 128, 130, 143 Noricum, 102 O Odhin-Wodan, 27, 28 Oguzname, 91, 138 Olanda, 172 Olga, 107 Olteanu, Ștefan,124, 153, 165 Oltenia, 19, 49, 127, 133 Omar, 140 Omului bolnav, 127 Omul (vârf), 29 Oracolul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ceva mare și pătrat, acoperit cu un cearșaf. A smuls cearșaful și a întrebat «Vai, dar ce-i ăsta?». «Radioul», i-a răspuns Marconi. Și așa a descoperit Popov radioul“. LA LOC teleCOMANDA Patriarhia de 1X2 Alex SAVITESCU Avem un Patriarh de 1,80 lei. Nu, stați așa, nu îmi propun să scriu un text care să-mi provoace trecerea pe toacă, ci fac o simplă constatare „matematică“. Încă Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, IPS Daniel a reușit să îmbogățească o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
de români. De români norocoși, care au mizat cu tot sufletul și cardul lor păcătos pe victoria sa. Iar câștigul a fost pe măsura încrederii: cine a investit un RON în Daniel, a scos aproape dublu. Nu știu dacă noul patriarh și-a propus să fie mai mult decât un duhovnic spiritual (oricât de pleonastic ar suna!), dar a ajuns, fără voia sa, și un duhovnic material. Să mă ierte Preafericitul, dar ceea ce a reușit dânsul nu a mai obținut decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
nu poți trage acea cumplit de banală concluzie atât de des întâlnită, de la Dobrin la Bănel, cum că „adversarul și-a dorit mai mult victoria“. Poți să-l suspectezi pe Bartolomeu Anania că nu a vrut să câștige funcția de patriarh atât de mult pe cât a vrut Daniel Ciobotea? Sau pe Preafericitul Pimen, că nu a vrut același lucru? Ntz! Da, dar poți găsi puncte comune cu fotbalul. Primul și cel mai banal este - iar detaliile sunt inutile - Gigi Becali. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
milei rămâne învăluit într-o nebuloasă. Când sunt întrebați de „partea economică“, șefii BOR reacționează la fel ca patronii de cluburi. E drept, vorba e mai blândă, dar la fel de neclară. De ce o casă de pariuri a scos la joc alegerea Patriarhului e o întrebare care-și poate găsi răspunsul și în paralelismele de mai sus. Maratonul mediatic din ziua votului a respectat perfect tipul de eveniment creat în jurul unui Steaua-Rapid. Am avut parte de analiști, de declarații de la fața locului, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]