8,364 matches
-
educării unui om concret, iar pe de altă parte, opțiunile lui Montaigne, cel care în lucrarea Eseuri critica dogma supunerii celui educat, dar și caracterul superficial și verbalist al pedagogiei esenței. Apărea încă din acea perioadă un conflict flagrant între pedagogia esenței și pedagogia existenței, lansat inițial prin lucrările lui J. J. Rousseau. Pedagogul și filosoful francez tratează conceptul de natură din perspectiva existenței copilului, fără a căuta esența acestuia: ,,Izvorul educației este în natură”, afirma gânditorul francez, omul fiind bun
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
concret, iar pe de altă parte, opțiunile lui Montaigne, cel care în lucrarea Eseuri critica dogma supunerii celui educat, dar și caracterul superficial și verbalist al pedagogiei esenței. Apărea încă din acea perioadă un conflict flagrant între pedagogia esenței și pedagogia existenței, lansat inițial prin lucrările lui J. J. Rousseau. Pedagogul și filosoful francez tratează conceptul de natură din perspectiva existenței copilului, fără a căuta esența acestuia: ,,Izvorul educației este în natură”, afirma gânditorul francez, omul fiind bun de la natură, educația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fiind bun de la natură, educația urmează să valorifice această natură primară, nu să intre în contradicție cu aceasta prin modele abstracte impuse de societate. Modelul educațional propus de Rousseau s-a constituit printr-o primă tentativă radicală de opoziție față de pedagogia esenței, o încercare de debut a pedagogiei esenței umane. Un asemenea model a fost concretizat printr-o teorie a învățământului primar, dezvoltată de J. H. Pestalozzi, teorie care vizează dezvoltarea copilului în raport cu înzestrarea sa naturală, cu experiența sa socială. Tot
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
valorifice această natură primară, nu să intre în contradicție cu aceasta prin modele abstracte impuse de societate. Modelul educațional propus de Rousseau s-a constituit printr-o primă tentativă radicală de opoziție față de pedagogia esenței, o încercare de debut a pedagogiei esenței umane. Un asemenea model a fost concretizat printr-o teorie a învățământului primar, dezvoltată de J. H. Pestalozzi, teorie care vizează dezvoltarea copilului în raport cu înzestrarea sa naturală, cu experiența sa socială. Tot în acest spirit se înscrie și concepția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
teorie a învățământului primar, dezvoltată de J. H. Pestalozzi, teorie care vizează dezvoltarea copilului în raport cu înzestrarea sa naturală, cu experiența sa socială. Tot în acest spirit se înscrie și concepția lui Fr Frobel care a elaborat o primă lucrare de pedagogie a jocului. Replica pedagogiei existenței în răstimpul secolelor XV-XX a venit pe fondul valorificării unor teze fundamentale, dezvoltate la nivelul filosofiei clasice germane. Asemenea teze au contribuit la elaborarea unui model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dezvoltată de J. H. Pestalozzi, teorie care vizează dezvoltarea copilului în raport cu înzestrarea sa naturală, cu experiența sa socială. Tot în acest spirit se înscrie și concepția lui Fr Frobel care a elaborat o primă lucrare de pedagogie a jocului. Replica pedagogiei existenței în răstimpul secolelor XV-XX a venit pe fondul valorificării unor teze fundamentale, dezvoltate la nivelul filosofiei clasice germane. Asemenea teze au contribuit la elaborarea unui model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană, în special prin intermediul criticismului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
primă lucrare de pedagogie a jocului. Replica pedagogiei existenței în răstimpul secolelor XV-XX a venit pe fondul valorificării unor teze fundamentale, dezvoltate la nivelul filosofiei clasice germane. Asemenea teze au contribuit la elaborarea unui model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană, în special prin intermediul criticismului, a contribuit la fundamentarea idealului modern al educației, care angajează conștiința activă a omului (în opoziție cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
G. Fichte, într-o abordare idealist-subiectivă, releva tocmai necesitatea raportării idealului universal la activitatea profundă a eu-lui. Acest demers însemna ,,considerarea idealului drept o realitate născută din activitatea eu-lui și nu drept un model sau normă impusă” din afara sa. Principiile pedagogiei esenței au avansat în felul acesta un gen de umanism raționalist, care căuta să înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
normă impusă” din afara sa. Principiile pedagogiei esenței au avansat în felul acesta un gen de umanism raționalist, care căuta să înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în secolele XIX-XX, va continua discuția deschisă inițial de J. J. Rousseau pe variate coordonate filosofice proprii idealismului subiectiv (S. Kirkegaard susținea teza unei existențe fundamentată din perspectiva ,,statutului etic profund al vieții umane”; Fr. Nietzsche
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educații care să formeze ,,voința de putere” a individualității umane) și teoria evoluției, formulată la mijlocul secolului XIX de Charles Darwin, cel care a aplicat-o la nivelul naturii, dar și de Herbert Spencer, ultimul extrapolând-o la nivelul vieții sociale. ,,Pedagogia existenței vine cu un nou ideal asupra existenței, concretizat în adaptarea personalității la cerințele vieții sociale. H. Spencer admitea că idealul educației îl reprezintă forța menită să dirijeze viața, care, la rândul său, să cauzeze apariția unor noi criterii de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
viața, care, la rândul său, să cauzeze apariția unor noi criterii de alegere a materiilor ce trebuie predate.” Spencer avea în vedere următoarele criterii: vitalitatea, sănătatea, moralitatea, sociabilitatea, recreativitatea. Refocalizarea pe copil însemna concomitent elaborarea și adoptarea unei metodologii proprii pedagogiei existenței, metodologie promovată în diferite variante. În acest spirit, primordial îl amintim pe Eduard Claparède, care a elaborat o concepție pedagogică funcționalistă, căruia i s-a alăturat Ov. Decroly, cel din urmă promovând o pedagogie a ,,centrelor de interese” prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și adoptarea unei metodologii proprii pedagogiei existenței, metodologie promovată în diferite variante. În acest spirit, primordial îl amintim pe Eduard Claparède, care a elaborat o concepție pedagogică funcționalistă, căruia i s-a alăturat Ov. Decroly, cel din urmă promovând o pedagogie a ,,centrelor de interese” prin care se insista asupra rolului motivației elevului. În al doilea rând, trebuie amintit J. Dewey, susținător a unei concepții pedagogice pragmatice a acțiunii, prin care se insista asupra valorificării experienței de viață a elevului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la nivelul proiectării pedagogice. Opțiunea pragmatică reliefează o replică dată concepției herbartiene a modelului didacticist, opțiune care anticipează modelul proiectării curriculare. Dintr-o altă ordine de idei, trebuie amintită concepția filosofică evoluționistă a lui H. Bergson - cel care a inițiat pedagogia creativității și care era convins că educația este rezultatul evoluției unui elan creator, fapt care asimilează creația idealului paideutic - prin care este stimulată adaptarea personalității umane la cerințele existenței naturale și sociale. Într-o viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că educația este rezultatul evoluției unui elan creator, fapt care asimilează creația idealului paideutic - prin care este stimulată adaptarea personalității umane la cerințele existenței naturale și sociale. Într-o viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care a contribuit decisiv la ,,existențializarea pedagogiei esenței” printr-o redirecționare a pedagogiei sociale căuta o pedagogie a existenței, ,,exact cum se întâmplase și cu pedagogia întemeiată pe noțiunea de natură.” Cealaltă manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elan creator, fapt care asimilează creația idealului paideutic - prin care este stimulată adaptarea personalității umane la cerințele existenței naturale și sociale. Într-o viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care a contribuit decisiv la ,,existențializarea pedagogiei esenței” printr-o redirecționare a pedagogiei sociale căuta o pedagogie a existenței, ,,exact cum se întâmplase și cu pedagogia întemeiată pe noțiunea de natură.” Cealaltă manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
asimilează creația idealului paideutic - prin care este stimulată adaptarea personalității umane la cerințele existenței naturale și sociale. Într-o viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care a contribuit decisiv la ,,existențializarea pedagogiei esenței” printr-o redirecționare a pedagogiei sociale căuta o pedagogie a existenței, ,,exact cum se întâmplase și cu pedagogia întemeiată pe noțiunea de natură.” Cealaltă manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
personalității umane la cerințele existenței naturale și sociale. Într-o viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care a contribuit decisiv la ,,existențializarea pedagogiei esenței” printr-o redirecționare a pedagogiei sociale căuta o pedagogie a existenței, ,,exact cum se întâmplase și cu pedagogia întemeiată pe noțiunea de natură.” Cealaltă manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând ,,adevărata educație care se referă la cea de-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care a contribuit decisiv la ,,existențializarea pedagogiei esenței” printr-o redirecționare a pedagogiei sociale căuta o pedagogie a existenței, ,,exact cum se întâmplase și cu pedagogia întemeiată pe noțiunea de natură.” Cealaltă manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând ,,adevărata educație care se referă la cea de-a patra treaptă a ființei individuale, treapta metafizică”. În legătură cu pedagogia esenței
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând ,,adevărata educație care se referă la cea de-a patra treaptă a ființei individuale, treapta metafizică”. În legătură cu pedagogia esenței umane avem în vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând ,,adevărata educație care se referă la cea de-a patra treaptă a ființei individuale, treapta metafizică”. În legătură cu pedagogia esenței umane avem în vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
esenței umane avem în vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse de cerințele vieții în derulare - chintesența pedagogiei existenței. Opoziția dintre natură și educație influențează dezvoltarea gândirii pedagogice prin avansarea ,,postulatului finalității naturale” a activității de formare a personalității umane. Într-un alt
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse de cerințele vieții în derulare - chintesența pedagogiei existenței. Opoziția dintre natură și educație influențează dezvoltarea gândirii pedagogice prin avansarea ,,postulatului finalității naturale” a activității de formare a personalității umane. Într-un alt orizont de discurs, apariția sociologiei îngăduie interpretarea relațiilor pedagogice din perspectiva faptelor sociale, valorificabile în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
specifică primelor decenii ale secolului XX, impunea la rândul ei un scenariu didactic-educativ fondat exclusiv pe teza ,,socializării metodice a tinerei generații”. O asemenea tendință, întreținută de ideologii diferite (cogestiunea, autogestiunea, instituționalismul, determinismul economic sau politic etc.), înțelege să fondeze pedagogia pe viața socială a elevilor; d. gândirea pedagogică tehnocentristă, specifică celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, valorifică progresele înregistrate în domeniul științelor socio-umane, în psihologia cognitivă, în teoria informației și a proiectării curriculare, în tehnologia procesului de instruire
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a doua jumătăți a secolului trecut, valorifică progresele înregistrate în domeniul științelor socio-umane, în psihologia cognitivă, în teoria informației și a proiectării curriculare, în tehnologia procesului de instruire. Asemenea tendință orientează experimentele lansate (învățământul pe bază de fișe, învățământul programat, pedagogia prin obiective, pedagogia cibernetică, teoria informației), implicate în cercetarea pedagogică, iar mai recent instruirea asistată pe calculator, toate aceste demersuri urmărind elaborarea unor noi paradigme de proiectare de tip curricular, care, prin intermediul unor tehnologii didactice tot mai perfecționate încearcă apropierea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a secolului trecut, valorifică progresele înregistrate în domeniul științelor socio-umane, în psihologia cognitivă, în teoria informației și a proiectării curriculare, în tehnologia procesului de instruire. Asemenea tendință orientează experimentele lansate (învățământul pe bază de fișe, învățământul programat, pedagogia prin obiective, pedagogia cibernetică, teoria informației), implicate în cercetarea pedagogică, iar mai recent instruirea asistată pe calculator, toate aceste demersuri urmărind elaborarea unor noi paradigme de proiectare de tip curricular, care, prin intermediul unor tehnologii didactice tot mai perfecționate încearcă apropierea individualizării elevului de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]