34,654 matches
-
cunoscut ca având simpatii și activitate legionară, fiind închis la Aiud, după evenimentele din 1941, și la Chișinău, din vara lui 1943, pentru că inițiase o organizație legionară de tineret cu Alexandru Popa 'Țanu', bun prieten de-al său. ̨ n penitenciarul de la Chișinău s-a întâlnit cu Nicolae Cobîlaș, care confirmă motivele arestării lui Bogdanovici și îl descrie ca fiind un legionar veritabil. La data ultimei arestări, în mai 1948, era student la Facultatea de Drept și Filozofie din Iași și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de 'reeducare', memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide încercări de a convinge îndeosebi pe liderii celor închiși de necesitatea unei schimbări de atitudini și de a intona cântece comuniste, întrucât majoritatea deținuților i se împotriveau deschis. Transferat la Pitești în noiembrie 1949
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa 'Țanu', Pușcașu, Livinschi, Zbranca și Andronache. A fost în conducerea mai multor camere de agresiune, printre care 104 și 106. Popa l-a repartizat, prin septembrie 1950, ca normator-șef al unității de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea la agresiuni fizice în camere, cât și prin colectarea de informații. Nu se știe dacă a fost anchetat în procesul deținuților
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1946 și a fost arestat pe 12 iunie 1948, reușind să câștige o lună de libertate față de ceilalți colegi, deoarece nu se afla în Iași când începuseră arestările masive. A fost reținut prima dată la Siguranța din oraș, apoi la Penitenciarul Galata, pentru ca, pe la sfârșitul lui iunie 1948, să fie transferat la Suceava. Închis în aceeași celulă cu Alexandru Popa, a intrat imediat în conflict cu acesta, din cauza orgoliului lui 'Țanu'. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Suceava. Închis în aceeași celulă cu Alexandru Popa, a intrat imediat în conflict cu acesta, din cauza orgoliului lui 'Țanu'. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar procesul său s-a desfășurat pe 21 februarie 1949, în incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe 'Gioga' Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ieșit din anchetă, a fost întâmpinat de către Țurcanu, care l-a întrebat dacă a declarat ceva despre acțiune. Măsurându-l din priviri, l-a împins în cameră, satisfăcut că nu a vorbit. Țurcanu avea o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A fost transferat la Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Caravia Născut în 1927 în București, era student la Facultatea de Litere și Filozofie în momentul arestării sale, în mai 1949. A fost membru în grupul 'Rugul Aprins' al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în care se putea citi cu ușurință groaza și deznădejdea' că nu are cu ce să-l ajute, dovedind încă o dată că nu avea nici o putere în fața lui Țurcanu și că știa prea puține despre cele ce se întâmplau în penitenciar. În aprilie 1950 îl găsim în camera 2-parter cu același Cornel Pop, conform căruia au asistat la uciderea lui Bogdanovici. Nu există prea multe informații despre destinul său ulterior în închisoare, deși se pare că a mai fost torturat și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
menționând o perioadă în vara lui 1943, când a stat la Chișinău cu Alexandru Popa și Alexandru Bogdanovici. A fost arestat pe 5 iunie 1948 la Huși și a fost reținut la Siguranța Iași, ajungând pe 11 iunie 1948 la penitenciarul Suceava, alături de un lot de 80-100 de legionari. Spune că a fost anchetat din iunie până în septembrie 1948. A stat în Suceava până la 19 aprilie 1949, când a fost trimis la Aiud. A mai trecut pe la Baia Sprie (sfârșitul lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cei doi nu și-au mai vorbit deloc. Întrebat în anchetă ce crede despre liderii acțiunii, a afirmat că, după părerea lui, Țurcanu era sincer, pe când Bogdanovici era doar oportunist, deși foarte inteligent, iar scopul lor era comun: eliberarea din penitenciar. Totuși, Cobîlaș i-a acuzat pe toți cei care au acceptat acțiunea de necinste și incorectitudine față de regim și față de ei înșiși. În urma înscenării din procesul Țurcanu, Cobîlaș a fost condamnat la moarte și executat pe 17 decembrie 1954, la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un deținut a ațipit. Mutat disciplinar la camera 99, a fost scos mai târziu în fabrică, având rol de 'agent acoperit', cu obligația de a întocmi note informative despre discuțiile dintre deținuți. A fost eliberat pe 23 iulie 1953 din penitenciarul Craiova. După 1989 s-a implicat în organizarea Simpozionului Internațional 'Experimentul Pitești-Reeducarea prin tortură'. Constantin P. Ionescu Născut în comuna Trușești, județul Botoșani, la 7 iunie 1927, a fost arestat ca elev și încarcerat la Suceava. Condamnat la 8 ani
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
informatorul administrației în februarie 1950, iar din septembrie 1950 s-a alăturat acțiunii violente. Între mai și septembrie 1951 a condus ostilitățile împreună cu Popa, însă, cel mai probabil, el se ocupa doar de partea organizatorică și de relațiile cu administrația penitenciarului. De altfel, recunoaște că împreună cu Popa și Țurcanu a realizat transferuri de deținuți dintr-o celulă într-alta pentru ca aceștia să fie torturați. De asemenea, împreună cu Popa, Țurcanu și Bogos a numit în posturi administrative numai deținuți care erau încadrați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Șerbănescu au convenit să ascundă administrației metodele folosite. În toate acțiunile lui Ionescu e evidentă dorința sa de a ieși din închisoare, cazul său fiind ușor aparte, datorită faptului că a acceptat, după propriile sale declarații, colaborarea cu administrația penitenciarului înainte de a ști ce va urma. Este posibil, prin urmare, ca el să fi fost prins mai târziu într-un cerc vicios din care nu a mai putut scăpa. În orice caz, amintește că a discutat cu Cristian Paul Șerbănescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
schingiuit pe Constantin Fântână, Valer Ciurescu, Mihai Buracu, Aurel Obreja, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Traian Blaga, Florin Crăciun Burchi, Nagy GØza, Constantin Rodas, Vasile Oarcea, Constantin Vintilescu. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care agresorii rămași în penitenciar au fost adunați la camera 4-spital, din iunie până în august 1951. Pe la sfârșitul perioadei, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament să întărească legăturile dintre ei, ca să continue activitatea sub conducerea lui și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
adunați la camera 4-spital, din iunie până în august 1951. Pe la sfârșitul perioadei, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament să întărească legăturile dintre ei, ca să continue activitatea sub conducerea lui și în alte penitenciare. Au plecat la Gherla pe la sfârșitul lunii august 1951. Aici se pare că a fost scos în ateliere, pentru că amintește doar că a obținut informații de la câțiva deținuți până în decembrie 1951, cât timp Țurcanu era acolo. După plecarea acestuia la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a termina cu viața. Anchetator: Dar dece nu ai așteptat să se termine anchetarea ta și apoi să faci acest lucru? C.J.: Din declarațiile ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de 'om cinstit', căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări. Juberian a fost implicat, în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de 'om cinstit', căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări. Juberian a fost implicat, în cele din urmă, în procesul înscenat deținuților și condamnat la moarte. A fost executat la Jilava pe 17 decembrie 1954. Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian) Kerop Keropeian era al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a fost anchetat până în luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunile lor, însă a refuzat să semneze recunoașterea declarațiilor, realizând că se urmărește compromiterea vârfurilor. A fost schingiuit, iar în urma bătăilor la tălpi i s-a cangrenat talpa stângă. Procesul său a avut loc într-una din celulele încăpătoare din penitenciarul Suceava, Lucinescu fiind considerat șeful unui lot de 47 de oameni. Înainte de proces, târziu, în toamna lui 1948, Alexandru Bogdanovici, care încerca să inițieze o mișcare de 'reeducare', l-a chemat pe Lucinescu la o discuție privată și i-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Nagy) și din care mai făceau parte Drohobeczky Antal Atilla, DezmØri Zsombor și HÆjek Zoltan, ultimii trei trecând și ei prin acțiunea de la Pitești și Gherla. A fost ținut trei luni la Securitatea din Cluj, apoi, din februarie 1950, la penitenciarul din localitate, unde a stat cu lotul de la Drept: Silviu Suciu, Inocențiu Glodeanu, Ioan Săbăciag, Vasile Mira, care avea să treacă și el pe la Pitești. Procesul lotului său s-a judecat prin noiembrie 1950, Nagy fiind condamnat la 3 ani
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lucreze pentru ei și să ofere informații despre legionarii pe care îi știa în schimbul eliberării sub forma unei evadări. Pătrășcanu a primit și a fost ținut câteva zile într-o cameră, până pe 1 aprilie, când a fost dus înapoi în penitenciar și repartizat la camera 2-corecție, unde erau numai vârfuri: Ion Gheorghiu, Balanișcu, Lungu, Jianu, Străchinaru, Emil Constantinescu, Păvăloaie, Bogdanovici, Roșca, Pușcașu, Steier, Fuchs, Gherman. Pe 6 aprilie a fost dus iar la Securitatea Pitești, de unde a încercat să afle și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aprilie, spune el, pentru că Leonida cedase torturilor. A profitat de faptul că era la Cluj pentru a se declara 'membru periferic' al organizației, astfel că a primit o condamnare de doar 3 ani. A executat 4 ani totuși, trecând prin penitenciarele Timișoara, Văcărești, Jilava, Pitești, Gherla și Canal. A fost încarcerat în două celule de carantină înainte de a cunoaște torturile, stând cu cei din lotul său alături de ceilalți timișoreni (Emil Sebeșan, Ion Soare, Ion Angelescu). Într-una din aceste camere au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în camera 104, pe care a condus-o alături de Bogos. A discutat cu acesta, spunându-i ce directive are de la Țurcanu, și au căzut de acord să continue acțiunea la camera 104, urmând a fi foarte atenți la situația din penitenciar înainte de a extinde bătăile. Aceleași discuții le-a avut în timpul ieșirilor la baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bătăile. Aceleași discuții le-a avut în timpul ieșirilor la baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a organizat pozițiile în penitenciar. Pe 1 august 1950 a fost pus de planton la etajul III, cu ajutorul lui Matei, care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]