5,484 matches
-
un ridendo castigat mores, dar cred că ajunge cu parada de falsă erudiție din presă, nu?) și măcar cu atâta să ne alegem față de tăcerea frisonantă și lașă din timpul guvernării Năstase. Altfel, nu prea e de râs, cât de plâns, și această constatare amară m-a făcut să fiu mai precaut cu exaltarea, fie ea și polemică, a fondului nostru nelatin amintit de Blaga. Nu cred că e vremea resurecției niciunui fel de trăirism misticoid și acest tip de discurs
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și din nevoia de a expia răul, firește, dar mai ales din pornirea de a se reinventa pe sine prin scris. Zeiță războinică, "băiată", vorba bunicii ei, operează fără anestezie, dar cu umor și sarcasm sau cu un hohot de plâns cu greu reținut în gât, tumori, maligne sau benigne, ale lumii în care trăim. Dă seamă, cu o excelentă privire critică, atât de frumusețea uitată a lumii, de nesfârșita iubire maternă, de extazul lecturii sau de omenia unor semeni, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe întinsul stepei, un șoim la vânătoarea de iepuri, la care Marele Han îi răspunde: „Nu, e mai plăcut să-ți zdrobești dușmanii, să-l vezi căzând la picioarele tale, să pui mâna pe caii și bunurile lor, să asculți plânsul femeilor lor”. Puțini dintre barbarii asiatici au avut șansa unui culoar istoric favorabil. Parte dintre ei s-au întors în stepele lor necuprinse, revenind la vechile lor îndeletniciri și obiceiuri. Altă parte din conglomeratul etnic purtat de uraganul năvălirilor pustiitoare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;” Aceste cuvinte sunt rostite de Cătălina atunci când Îl respinge oarecum, fără convingere, pe Cătălin. Termenul „asameni” din strofa 76: „Tu vrei un om să te socoți / Cu ei să te asameni?...” nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
elementară Înțelegere. Mama este singura apărătoare a necăjitului copil. Locul lui Nicolae În sânul familiei este observat de autor În momentul când Întreaga familie se așază la masă, dar el nu are un loc al lui, cum au toți ceilalți. Plânsul copilului e luat În seamă doar de mama. Aflat pe pragul de sus, dintre camera de curat și anexa folosită drept bucătărie, Moromete Își privește cu autoritate familia, precum un stăpân de trib. Episodul acesta este redat de autor cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
corect, trebuie să ai în vedere cât de fragil este un copil. Asta nu înseamnă că îl poți lua cu tine într-o călătorie printre subiecte delicate și frumoase. El are dreptul să trăiască diferite emoții în timpul unui spectacol: râs, plâns, întristare, bucurie, teamă, furie. Toate la un loc într-un singur spectacol!"287 Discursul a fost rostit cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului de păpuși de către Sirppa Sivori-Asp, din Finlanda. Ea este o personalitate marcantă în lumea teatrului de păpuși
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
invadat de panică, respirația adâncă te va ajuta. Dacă ești în compania altora, care te descurajează, pleacă de lângă ei. Refugiază-te în garaj, într-un birou gol, oriunde poți. Dacă îți vine să plângi, nu trebuie să-ți fie rușine. Plânsul e felul naturii de a elibera tensiunea. Oricine se simte mai bine după un plâns serios. Suntem făcuți să ne arătăm emoțiile, nu să le îngropăm în noi. Țipă, strigă, tăvălește-te pe jos. Dă cu pumnii în ceva. Consideră
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
descurajează, pleacă de lângă ei. Refugiază-te în garaj, într-un birou gol, oriunde poți. Dacă îți vine să plângi, nu trebuie să-ți fie rușine. Plânsul e felul naturii de a elibera tensiunea. Oricine se simte mai bine după un plâns serios. Suntem făcuți să ne arătăm emoțiile, nu să le îngropăm în noi. Țipă, strigă, tăvălește-te pe jos. Dă cu pumnii în ceva. Consideră-ți lupta un meci de box în care nu poți pierde. Nimeni nu poate opri
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
vrea moale și modelabil ca plastilina. El te înțelege, omenește, dar înțelege-l și tu pe el: când va mai auzi din gura surorii lui cuvinte precum „moralitate“, „solidaritate“, „fraternitate“, va izbucni în râs. Poate ar trebui să plângă, dar plânsul e mai prețios și nu merită consumat pe orice amic, pe fiecare bun amic... SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Guguștiuci, buburuze șcl. De când a început primăvara au dispărut 11 oameni pe care i-am cunoscut de ani buni. Chiar dacă nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și scepticismul se exprimă prin ridicarea unei singure sprâncene. ▪ Ochii - dispun de posibilități de comunicare practice nelimitate. Sintagme precum “ferestrele sufletului” subliniază faptul că rolul lor principal este acela de a asigura comunicarea afectivă
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
lui au lansat ideea caracterului înnăscut al expresiei emoțiilor la oameni prin moștenirea de la strămoșii lor, primatele, precum și legătura dintre componenta somatică și cea psihică. Un alt argument în această direcție este asemănarea între expresiile specifice pentru zâmbet, râs sau plâns care apar la copiii născuți orbi sau surzi și cele ale copiilor normali. În acest sens, Irinäus Eibl-Eibesfeldt a prezentat cazul unei fetițe oarbe din naștere care, lăudată pentru calitatea interpretării sale la pian, a roșit și și-a plecat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării, mângâierea pe care a definit-o Învățătorul: „Fericiți cei ce plâng, pentru că ei vor fi mângâiați” (Matei, 5:5). La Eminescu se întâlnesc mai multe chipuri sau ipostaze ale fericirii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bolnav” își află, totuși, integritatea sau sănătatea într-o lume a valorilor ideale. Pe de altă parte, „inima de rând” îl plasează în zona sentimentalității obișnuite, acceptată ca formă de viață, în care au loc și patima, și gelozia, și plânsul în marginea fragilității condiției umane, dar și efortul de a o depăși. Aici trebuie să facem o precizare. Poezia 34 și biografia ar putea avea unele puncte de întâlnire 6, ceea ce este normal, iar literatura universală este plină de exemple
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lipsite de ,,inimă pribeagă”, „inimă străină” etc. Și în ultima jumătate de secol românii au fost condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare a inerției românești
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării, mângâierea pe care a definit-o Învățătorul: „Fericiți cei ce plâng, pentru că ei vor fi mângâiați” (Matei, 5:5). La Eminescu se întâlnesc mai multe chipuri sau ipostaze ale fericirii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bolnav” își află, totuși, integritatea sau sănătatea într-o lume a valorilor ideale. Pe de altă parte, „inima de rând” îl plasează în zona sentimentalității obișnuite, acceptată ca formă de viață, în care au loc și patima, și gelozia, și plânsul în marginea fragilității condiției umane, dar și efortul de a o depăși. Aici trebuie să facem o precizare. Poezia 34 și biografia ar putea avea unele puncte de întâlnire 6, ceea ce este normal, iar literatura universală este plină de exemple
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lipsite de ,,inimă pribeagă”, „inimă străină” etc. Și în ultima jumătate de secol românii au fost condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare a inerției românești
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
popas, vom găsi numele și povestea locurilor pe unde trecem" (Hector Mallot, Singur pe lume) (h) "Copil ca tine sunt și eu, / Și-mi place să mă joc și mie, / Și milă trebuie să-ți fie / De spaima și de plânsul meu." (Elena Farago, Gândăcelul) (i) "Dar nu se poate apropia nimene de cerb, căci este solomonit și nici un fel de armă nu-l prinde; însă el, pe care l-a zări, nu mai scapă cu viață. De-aceea fuge lumea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scos comuniștii supraveghetorii? Tânărul dezorientat mototolea poștala în mâini, pe masă, unde o ridică și pe Constanța de mâini. Trăiască președinta balului, întări și străinul. Constanța nu înțelegea prea bine ce s-a întâmplat și s-a așezat disperată pe plâns. Să fie președintă, când a vrut atâta să ajungă REGINĂ ! O strângere de mână la primul interviu Prietenia cu prefectul județului Vaslui, Nicolae Pascu, omul FSN, faptul că Dumitru V. Marin era directorul singurului post de televiziune din Moldova, l-
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
diferitele sentimente și există multe forme sau trepte intermediare, pînă să se ajungă la acest grad. Sufletul se poate agita într-o parte și într-alta, datorită împrejurării că diversele mișcări sufletești alternează,. Discipolii lui Socrate treceau de la rîs la plîns, în timpul ultimei convorbiri cu maestrul lor. Situația era de așa natură că moartea lui era apropiată, dar ei își desfășurau totuși activitatea obișnuită de gîndire împreună cu el. Era, spune Platon (Fedon, p. 59 A), " o dispoziție uimitoare", un amestec de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lor. Situația era de așa natură că moartea lui era apropiată, dar ei își desfășurau totuși activitatea obișnuită de gîndire împreună cu el. Era, spune Platon (Fedon, p. 59 A), " o dispoziție uimitoare", un amestec de tristețe și bucurie. Faptul că plînsul și rîsul alternau dovedește că în cazul acestui amestec predomina cînd un element, cînd celălalt, și că nu s-a ajuns la ceva total, la un nou sentiment. Existau, în acest caz, cuclaritate, două cauze diferite: gîndul la plecarea maestrului
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
genial în care el a prelucrat ființa clovnului din dramele mai vechi în unitatea strînsă a unei mari acțiuni tragice. Cursurile contradictorii ale vieții sînt reunite, în arta lui Shakespeare, într-un singur curs puternic. Suferința și seriozitatea, rîsul și plînsul, înălțimea și josnicia toate contribuie la starea sufletească totală pe care ne-o lasă operele saleși care a existat probabil în poetul însuși, ca rod al experienței sale de viață. El nu și-ar fi putut soluționa tematica artistică, dacă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Cînd vedem un om înspăimîntat de moarte, avem la început toată încrederea că există un motiv pentru asta. Provizoriu, luăm totul drept purul adevăr. Iar cînd spaima este brusc anulată, apare posibilitatea să rîdem. Înaintea acestei rezolvări, există și posibilitatea plînsului; tragicul și comicul pot sta aproape unul de altul. Rîsul presupune că acei care rîd se găsesc mereu singuri și la adăpost, de partea rațiunii și a puterii, chiar și după ce a intervenit "degradarea". Trebuie să existe ceva ce nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoros în lume. Nu valorile sînt înjosite, cînd sînt realizate prin mobiluri elementare, ci invers, acestea sînt înnobilate datorită faptului că legile conform cărora acționează comportă posibilitatea apariției unor ansambluri valoroase. Este loc aici atît pentru rîs cît și pentru plîns și amîndouă stările sufletești se pot întruni în humor cu o tonalitate diferită, în funcție de raportul dintre cele două sentimente individuale. Poate fi citată și cu această ocazie o mică însemnare de jurnal, în parte, ca exemplu, în parte, ca simbol
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]