5,084 matches
-
se întoarce la Kiev, unde participă la luptele studenților. Rănită, e salvată de un ofițer, căruia îi va refuza cererea în căsătorie și, fidelă promisiunii făcute, reia legătura cu tânărul bucureștean, pentru ca, după o scurtă efuziune, acesta să o abandoneze, plictisit de idealismul ei. Oprită brutal din calea ei, fata moare, după ce îi lasă un fiu, care va fi crescut de tată într-o ambianță banală, lipsită de frumusețe. În pofida prea lungilor discuții și expuneri de idei, epica e densă, cu
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
aplicată e greu de stabilit, căci „hazardul”, fie și „obiectiv”, poate fi simulat. Fapt este că, elaborate sau produse prin „dicteu automat”, textele suprarealiste stârnesc interesul în funcție de talentul celui de la care provin. Unele au calitate literară (dorită sau nu), altele plictisesc. Louis Aragon își prevenea în acest sens cititorii, în al său Traité du style (1928): „Si vous écrivez, suivant une méthode surréaliste, de tristes imbécilités, se sont de tristes imbécilités. Sans excuses...”. Cât privește oroarea de literatură, s-a dovedit
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea (cu intenție), dar urăsc pe trădători... (schimbând tonul, cu dezinvoltură.) Salutare, salutare, stimabile!... Brânzovenescu: (asemenea) Salutare!... Tipătescu: (închizând ușa după ei, grozav de plictisit) A! (coboară.) SCENA VII Tipătescu, Zoe apoi Cetățeanul turmentat Zoe: (ieșind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
limba română. Așa mult mi-o vorbit, despre scriitorii noștri, despre Eminescu, despre cum o studiat ea la facultate... O fost o vacanță pentru mine pedeapsa aia de cinci zile. Dar cum am ajuns să fiu pedepsită? Tot așa, ne plictiseam... Ce să facem toată ziua? N-aveai voie să râzi, n-aveai voie să plângi, trebuia să stai numai pe bancă, să vorbești numai În șoaptă, toți erau cu urechea la ușă, dacă cumva ridicai tonul gata, imediat erai admonestat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
repede. De cum îl zăreau, copiii, birjarii, toți oamenii din popor imediat îl luau în primire. Din toate părțile răsunau strigătele: „Sânge-rece! Sânge-rece“, iar el, furios, făcând spume la gură, alerga să se sustragă atacurilor; gonea câte un băiețaș care-l plictisea mai tare și profera, cu o iuțeală neînchipuită, o serie de înjurături originale, inventate de el și care făceau deliciul tuturor trecătorilor. Și porecla „Sânge-rece“ a fost multă vreme întrebuințată și se aplica celor cari, în discuțiune, se aprindeau peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ce fel, coane Nicule, nu mă cunoști? Eu sunt Tănase! Prietenii lui Crețeanu cari, timp de trei zile, îi pusese[ră] la cale această farsă, luase pe Tănase țiganul, bărbierul păcălitului, îl deghizase și-l trimisese la teatru ca să-l plictisească. Acesta era spiritul vremii. Obiceiul acestui soi de păcăleli exista mai de mult. Păcălitura, chiar păgubitoare, era foarte gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai târziu chiar, se citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conferință în limba latină pe care n-a ascultat-o nimeni. Spre a nu rămâne mai prejos, am ținut și eu o conferință Despre progres, cu care prilej am spus multe prostii. Colegii m-au felicitat, însă eu simțeam că plictisisem auditoriul. Spre a încălzi odaia, eram obligați să aducem fiecare câte un lemn la subțioară. După două săptămâni de activitate, conform bunului obicei românesc, 1. Gh.I. Ionescu-Gion (1857-1904), publicist, istoric și dramaturg, cu studii superioare la Paris și Bruxelles, autorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
facă totul „corect și fără fisură”. Tace cîteva minute, după care plonjează în reverii: „Cineva, un domn - ce-i drept cam copt -, mi a spus: C., tu ești o lume. Dacă m-aș mai naște o dată, tot nu m-aș plictisi cu tine.»” Ca să nu-i sparg visul, n-am scos o silabă. *L-am întîlnit pe Calimandric în timp ce ieșea mofluz de la Centrofarm. „Se încalcă ce-a zis Tovarășul”, mi s-a răcorit el mie. „Tovarășul a zis că bunăstarea..., grija
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Nu știu, sunt complet amețită și descurajată. Țineam atât la cartea aceasta! Aștept un răspuns fulger din partea dv. domnule Dimitriu, și aș dori tare mult să vă văd. Cum Îmi va parveni manuscrisul, este iarăși o preocupare 33. V-am plictisit destul cu această scrisoare. Pe curând, Ella Istratty 7 Constanța, 26 iulie 1976 Mult stimate domnule Dimitriu, Nici aici, la mare, unde am sosit de o săptămână, nu am liniște, din cauza manuscrisului meu, SERI LA ROTOPĂNEȘTI, de care nu mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
curând, Ella Istratty 7 Constanța, 26 iulie 1976 Mult stimate domnule Dimitriu, Nici aici, la mare, unde am sosit de o săptămână, nu am liniște, din cauza manuscrisului meu, SERI LA ROTOPĂNEȘTI, de care nu mai știu nimic. De aceea vă plictisesc din nou cu rugămintea de a-mi da o știre despre el, despre soarta lui. Dacă editura JUNIMEA nu vrea să-l publice pentru că nu este roman, aș vrea să-l am Înapoi. Poate mi-l aduceți personal, dacă veniți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vă mulțumesc mult pentru cele trimise. Biografia lui Ion Dragoslav este veridică, f.(oarte) expresivă și cu talent de scriitor bun. Vă felicit! Aceasta mi-a reamintit unele amănunte, pe cari vi le povestesc, cu teama de a nu vă plictisi. Eu pe Dragoslav l-am cunoscut bine, venea adesea la noi În tovărășia D-lui Ciurea. Era iarnă, eu studentă În ajun de Licență, am fost Întrebuințată ca soră de caritate la pansamente În războiul din 1918. Domnul Ciurea era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu D-na Stela Lovinescu 442, Îți voi spune ce am discutat. Eu lucrez la tabloul cel mare, pe care Îl cere Dr. cela din New-York. A mai fost o ședință de Cerc al intelectualilor, la care m-am cam plictisit. Chestia noastră este simplă, citim. Câteva date, sunt gata la mine, cred. Cele cuvenite familiei. Cu deosebite sentimente de afecțiune, Teodor Tatos 37 C.P. (Fălticeni, 3.1.1972) Vă dorim multă sănătate și mulțumire, anul nou 1972 cu bucurie. Pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o „Galerie” a oamenilor de seamă, prestigiul acestor așezăminte ar crește enorm. Cadrele didactice din localitate ar putea desfășura o activitate care să le ajute la gradele din Învățământ. Ultimul lucru pe care vreau să Vi-l comunic - V-am plictisit poate cu scrisoarea mea prea lungă : Am scris Dlui Al. Balaci la Roma În problema Persiani. Să știți că m-am adresat mai Întâi În numele Fălticenilor și al Muzeului, În numele Dstră și apoi În numele meu, arătându-i de ce avem neapărat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
permite nici măcar dialogul, [darmite] schimbarea. Dorința de emigrare demască nemulțumirea, lipsa de speranță. Suntem săraci, trăim prost, vinde partidul tot ce avem mai bun, ne lasă doar oasele și fierăria industrializării socialiste pe care nu prea o cumpără nimeni. Suntem plictisiți, sătui de cultul unui om, de mincinoși și lingușitori care întrețin cu inconștiență climatul apăsător și prostia urcate în jilț. Suntem sătui de corupție. Toți se roagă Ceaușeștilor prin petiții, scrisori, rapoarte de nedreptăți, de abuzuri, prin emisiunile dvs. se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aer comemorativ, e drept, dar nu are importanță. Poporul ar dori în schimbul acestei propagande ieftine mai multe informații despre politica internă și externă. De pildă, informații referitoare la grevele și situația din Polonia. Acum, mă reîntorc la subiectul ce vă plictisește cel mai mult: drepturile omului. Nu știu cum se întâmplă, dar totul se învârte în jurul acestei noțiuni, care pentru sistemele totalitare nu prezintă decât o expresie anostă a unor oameni păliți, cum nu demult se exprima un ziarist propagandist bine instruit, într-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
făcându-le apoi să apară și în revista familiei sale și a lui Ceaușescu, Flacăra. Un hohot imens a cuprins întreaga suflare românească la aflarea acestei vești avertisment, din care Păunescu ar trebui să înțeleagă că lumea s-a cam plictisit de el. întâlnirea de la Mangalia a șefului de partid a fost și ea un eveniment trist pentru oamenii de cultură, atâția câți au mai rămas în funcții. Vânătoarea de vrăjitoare a și început: vitrinele magazinelor Fondului plastic au fost golite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
locatarei și devastarea apartamentului continuă cu o furie sporită. Lucrătorii miliției revin, apelează din nou la liniște, se retrag. Furibunda agresiune continuă. Reprezentanții ordinii revin pentru a treia (și ultima) oară, propovăduind din nou blândețea. Banda părăsește terenul când se plictisește, când obosește. Incredibil, dar lucrurile chiar așa s-au petrecut! În plin București, În plină zi, sub ochii unui Întreg cartier și ai celor Însărcinați să-i păzească liniștea, să-i păzească oamenii, să le păzească avutul! La ora când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Stupefiantă formulare! Enormă, de fapt, totuși simplă, aparent ingenuă, greu de uitat. Ștefan Bănulescu a repetat sec și apăsat caracterizarea și, mărturisesc, lectura mea nu s-a mai putut apăra, ulterior, de bruiajul pe care Îl exercita ecoul vorbelor sale plictisit amuzate. Am vorbit despre multe, dar două teme reveneau, pe fondul acelei comune dezolări față de ceea ce trăisem și față de ceea ce ne aștepta În gura noastră de rai socialist: afecțiunea cu care vorbea despre fiica sa, despre lecțiile de germană pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mă descurc, a rugat-o să-mi transmită urările sale de bine. Un soi de Împăcare finală, dinaintea finalului. * Comunismul lui Paul, În anii ’80? Mi se părea o aiureală. Veneam iritat de la Întâlnirile cu el, repetatele tâmpenii revoluționare mă plictiseau. Mă Încântau Însă glumele, bârfele sale. Nu mai puțin, desigur, extraordinarele lecturi, rezumate irezistibil, cărțile sale, despre care și scrisesem elogios. Admiram eroismul cu care Își scria Îndârjit opera, În pofida bolilor din el și din jur. Ideile comuniste țineau de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
statuilor, cărțile, nu Întrunirile publice. Am pierdut, probabil, interesul și respectul pentru Istorie. L-am avut, vreodată, cu adevărat? În copilărie, nimeni nu mi-a spus poveștile care se spun, de obicei, copiilor, n-am apucat să le Îndrăgesc. Mă plictisesc, nu am deprins la timp această evadare. Basmele nu mă atrag, istoria mi-e indiferentă. Aș fi mulțumit dacă și eu i-aș fi, dacă m-ar lăsa În pace, după ce prea multă vreme n-a vrut deloc să mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la Sartre, de la Celine la Aragon, de la Hamsun la Brecht), fascinați de kitschul nazist, tribal, rasist, retrograd al trecutului mitizat, sau de kitschul comunist, egalitar, universal, perpetuu „progresist” al viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii și artiștii, plictisiți de „banalitatea” Înțelepciunii, Împovărați de propria solitudine și marginalizare, copleșiți de dilemele sociale prea complicate, devin pradă artificiilor extreme, ca stimulente „vitalizatoare”... doar că În Împrejurările istorice ale contemporaneității noastre consecințele au fost mai ample și mai teribile ca oricând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
monstrul „odontotyrannos”, văzut cu aceeași escatologică oroare și spaimă, Întruchipa, prin „dinții de oțel și ghearele de bronz”, forța devastatoare pe care tiranii moderni o vor regenera cu proaspătă vitalitate. Nu eram deloc sigur că asemenea pedante precizări nu ar plictisi auditoriul. Paginile insolit-insolente ale studentei din urmă cu 7 ani puteau fi, credeam, din nou, de folos. Am experimentat așadar, și cu noua clasă de studenți, Testul Nancy. Notele pe care studenta le primise În 1996 de la colegii ei nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ăla tâmpit, hăul imens care se deschidea la capătul dulapului din perete, Întunegrii, desonorizarea... Totul era foarte ciudat. Și colac peste pupăză, cadoul de la plecare. În timp ce-mi așteptam cafeaua, m-am gândit la fata dolofană ca să nu mă plictisesc. La cerceii ei dreptunghiulari, la costumul roz, la tocurile înalte, la ceafa plinuță, la trăsăturile feței... Îmi aminteam fiecare detaliu cu o claritate uluitoare, dar nu mă simțeam capabil să le pun cap la cap. Ciudat! Poate pentru că nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
astfel. — Dar eu cred lucrul acesta cu toată convingerea, zise ea. În timp ce înotam, mai întorceam capul după lumina bătrânului. Se îndepărta tot mai mult. Mâinile mele nu atingeau încă peretele stâncos. Oare de ce-i atât de departe? m-am întrebat, plictisit. De ce nu m-o fi prevenit bătrânul? M-aș fi pregătit măcar sufletește. Ce-or fi făcând peștii? Nu și-au dat încă seama că eram acolo? Nu vreau să-i iau apărarea bunicului, dar să știi că nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de pe fațada blocurilor, unele la înălțimi neverosimile, au dat în acele zile mult de lucru stergătorilor. Pentru cele aflate la înălțime au fost nevoiți (ștergătorii) să folosească utilaje de ridicare. Nu putem spune că “baieții” au avut timp să se plictisească în acele vremi”. Casian Maria Spiridon N.n. - Un afiș avea 24 de rânduri, de fapt o chemare. In primele 20 de manifeste cu aproximație, data demonstrației era fixată pentru 16 decembrie la orele 18. Îmi imaginez o echipă de conspiratori
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]