6,499 matches
-
pentru că nu aveam cravată. O clipă m-am simțit ispitit să le spun cine sunt, dar n-am făcut-o; n-au decât să descopere singuri, mai târziu. Am surprins într-o oglindă o reflecție a înfățișării mele: îmi vârâsem poalele cămășii înapoi în pantaloni, dar arătam ca un vagabond, în blugi pătați, cu părul încâlcit, nepieptănat și o jachetă veche de lână, îmbrăcată pe dos. Am pornit-o din nou spre casă. Drumul spre hotel fusese plăcut, dar acum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o siluetă întunecată aflată înăuntrul casei, stând la fereastră și privind. Silueta s-a topit apoi în întuneric și ochii mei păreau orbiți. Am scăpat din mână sticla, care s-a rostogolit pe panta povârnită și s-a spart la poalele stâncilor. Am pornit repede înapoi, peste dig, către drum. Se găsea cineva sau ceva înăuntrul casei mele. Auzeam acum hârșâitul surd al valurilor, asemenea unor degete care râcâie încet o suprafață moale. Și, în timp ce mergeam pe drumul pustiu și întunecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pot să îndur. Cu multă grijă, am luat oglinda din buzunar și, aplecându-mă în față, am înclinat-o ca să prindă razele soarelui. Mica pată luminoasă și mobilă, ca o minusculă făptură vie, apăru deodată pe coasta dealului, chiar la poalele grădinii. Aveam grijă s-o țin la depărtare de casă. Am plimbat pata de lumină strălucitoare încet, pe deal, către picioarele lui Hartley; și într-o clipă am știut că-și dăduse seama ce însemna. Era o farsă pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asta-i! Haide, Hartley, încetează să te comporți ca o somnambulă, mișcă-te, acționează! N-o să vină aici, știi bine. Vino o dată, te așteaptă. Va fi destul timp să-l vezi până când se întoarce Ben. Ne așteaptă o mașină la poalele dealului. Am început s-o trag către câmpie și potecă, dar mi-a opus rezistență, așezându-se din nou, înnebunitor, pe jos. — Spune-mi, Titus... este...? Hai, grăbește-te! Dacă vrei ca Titus să nu spună că m-a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dura pe suprafața abruptă căzând drept în baltă. — Oh, Lizzie! Am ridicat-o și am legănat-o în brațe, râzând cu râsul acela chinuit, care e un amestec de exasperare sălbatică și de plâns. Lizzie, râzând și ea, își storcea poala rochiei. — Te-ai tăiat! — Nu face nimic. — Ai pierdut un pantof. — E în baltă. Poți să mi-l dai, doar dacă n-ai de gând să faci o colecție de pantofi ai mei. Oh, Charles... nu ești supărat că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-a întâmpla s-a întâmplat. Nu mai are rost să discutăm. Nu, nu mai are rost să discutăm, întări Ben. E ca la război. Cade unul, ceilalți merg înainte. N-ai încotro, nu? Hartley ședea cu mâinile încrucișate în poală. Nu se uita la mine în timp ce-mi vorbea. Se foia pe scaun, stingherită, și-și netezea părul des și îngrijit coafat. Nu-și rujase buzele, iar fața arsă de soare nu purta nici o urmă de fard. Își descheiase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un semn cu mâna, deschise gura, părând să indice prin toate aceste semne că era cu neputință de discutat pe fondul zgomotului îngrozitor. — Hartley, nu se poate să pleci! Vino cu mine, acum pe loc! Ne așteaptă un taxi la poalele dealului. Vino acum, fugi, fugi cu mine, plecăm la Londra, sau oriunde vrei tu... uite, ți-am scris o scrisoare, aici îți explic totul. Nici nu-mi dădeam seama ce fac. Am scos din buzunar misiva despre „viața liniștită“ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în bucătărie, am închis fereastra forțată, apoi am ieșit pe ușa din față. Femeia din casa vecină m-a privit dezaprobator, ba chiar și-a deschis fereastra și m-a urmărit din ochi în timp ce coboram dealul. Când am ajuns la poale și am cotit la dreapta spre ulița satului, am văzut deodată o figură familiară apropiindu-se de mine. Am fost conștient că e cineva pe care-l cunosc și pe care nu-mi face plăcere să-l văd, chiar înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
definitivă ca pe o experiență cu neputință de conceput. Fuseserăm un scurt timp împreună; și venise la mine ca la moarte, ca la călăul lui. Pe ce stranie cale a întâmplării, plină de atâta alte posibilități, își croise drum către poalele acelei stânci abrupte, de care se căznise iar și iar să se agațe, pentru a se smulge din marea înșelătoare și ucigașă? Ar fi trebuit să-l avertizez, n-ar fi trebuit să plonjez alături de el în prima zi; îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
8000 volume: - 1/2 normă la minimum 300 de elevi și minimum 4000 volume; - plata cu ora (minimum 10 ore pe săptămână) - până la 300 elevi, sub 4000 volume. Pentru școlile din mediul rural în care nu există bibliotecă publică, se poale înființa o bibliotecă în fiecare școală, cu încadrarea cu minimum 1/4 din normă, plata cu ora (minimum 10 ore pe săptămână) sau 1 post de bibliotecar, normă întreagă, la 3 - 4 școli, pentru situații deosebite (școli izolate). În fiecare
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (**republicată**)(*actualizată*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142722_a_144051]
-
va genera beneficii economice pentru persoană juridică și costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Beneficiile economice viitoare reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către persoană juridică. Potențialul poale fi unul productiv, fiind parte a activităților de exploatare ale persoanei juridice. 4.7. - În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licențele, mărcile, drepturile și alte valori similare; - fondul comercial; - alte imobilizări necorporale; și
REGLEMENTĂRI CONTABILE SIMPLIFICATE, ARMONIZATE CU DIRECTIVELE EUROPENE din 26 februarie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142059_a_143388]
-
st 182.5 4101.50.30 -- Sărate umed p/st 182.5 4101.50.50 -- Uscate sau sărate uscat p/st 182.5 4101.50.90 -- Altele p/st 182.5 4101.90.00 - Altele, inclusiv crupoane, semicrupoane și flancuri (poale) - 182.5 41.02 Piei brute de ovine (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate nici altfel preparate), chiar epilate sau despicate (șpăltuite), altele decât cele excluse prin Notă 1 c) a acestui Capitol: 4102
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Tatra), Carpații românești prezintă multe elemente de originalitate: sunt ușor accesibili (doar 8,5% din munții României depășesc 1500 în altitudine); dispun de o densă rețea de popasuri și trecători care au favorizat construirea de drumuri modernizate și forestiere; la poalele sau pe culmile unor masive s-au dezvoltat stațiuni montane și s-au construit cabane de interes național și internațional; domeniul schiabil, în general, este lipsit de avalanșe de zăpadă și ferit de viscole; fizionomia și expunerea reliefului, alături de condițiile
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
cele din Bucovina și Moldova, cum ar fi amenajările de pe Valea Putnei (1890) și pe Tarcău (1902). Unele acumulări artificiale sau naturale, întregesc patrimoniul de ape salmonice din România și dau zonelor montane o pondere turistică suplimentară. Munții Ceahlău-Tarcău La poalele „celui mai înalt munte”, cum l-a denumit Dimitrie Cantemir, ale „bătrânului rege al Carpaților”, cum l-a reținut cutreierând munții Vlahuță, ale muntelui „cu nenumăratele lui turnuri de stânci săpate pe adâncul cerului înălțându-se în aer ca un
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
muntelui „cu nenumăratele lui turnuri de stânci săpate pe adâncul cerului înălțându-se în aer ca un fantastic castel de aur zidit de mâna fermecată a unui vrăjitor din povești”, cum l-a descris atât de plastic Calistrat Hogaș, la poalele Ceahlăului, considerat de către daci Koghenonul, muntele sfânt în care se adăpostea Zamolxe, a luat naștere primul lac de acumulare, cel mai mare în zona montană. Este lacul Izvorul Muntelui, intrat în denumirea uzuală sub numele de Lacul Bicaz. A luat
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
a icrelor în întinsurile din coada lacului sau din fostele platouri ale localităților inundate. Pescuitul se deschide în fiecare an la data de 1 aprilie și se închide la 31 octombrie. Salba de lacuri situată în aval de Bicaz, la poalele masivului Tarcău, prezintă importanță pentru pescarii de păstrăv numai până la Piatra Neamț. Valea Tarcăului Constituie fond de pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
astfel, în versurile eminesciene: „Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie/ Un ocean de foc.” (I, p. 21), adjectivul-atribut albă stă în cazul acuzativ, pentru că substantivul regent vijelie stă în acest caz iar în versul „Îi foșnea uscat pe frunze poala lung’a albei rochii.” (I, p. 85) stă în cazul genitiv, deoarece substantivul rochii se află la genitiv. Genul este la substantiv o categorie semantică; sensul de gen este o componentă lexico-gramaticală a planului semantic al constantei substantivului; substantivele au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scutură lanțul cu-a lui voce ruginită.” (Idem, p. 32), „Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie.” (Ibidem, p. 130). La formele scurte, neaccentuate, opoziția se neutralizează: i, îi (masculin, feminin): „Împărat slăvit e codrul,/Neamuri mii îi cresc sub poale” (Ibidem, p. 100), $masculin: codru-îi$$, „Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii.” (Ibidem, p. 85) $feminin$$ La plural, opoziția se neutralizează la amândouă seriile de forme ale genitiv-dativului: lor, le, li. Pronumele dânsul, dânsa și însul, însa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
varsă peste toate voluptoasa ei văpaie.” (Ibidem, p. 130). La formele scurte, neaccentuate, opoziția se neutralizează: i, îi (masculin, feminin): „Împărat slăvit e codrul,/Neamuri mii îi cresc sub poale” (Ibidem, p. 100), $masculin: codru-îi$$, „Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii.” (Ibidem, p. 85) $feminin$$ La plural, opoziția se neutralizează la amândouă seriile de forme ale genitiv-dativului: lor, le, li. Pronumele dânsul, dânsa și însul, însa marchează opoziția de gen în mod redundant prin flexiune internă, asigurată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Creangă) • sintagme formate prin reluarea aparent tautologică a aceluiași verb într-o relație de subordonare desfășurată numai în planul expresiei; în planul semantic al predicației se dezvoltă aspectul durativ (sau/și nedeterminare): „Mai merge cât merge, și când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om...” (I. Creangă) • sintagme formate prin intrarea unui verb în relații de coordonare copulativă sau, mai rar, de subordonare - desfășurată numai în planul expresiei - cu verbul a sta sau a (se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
La Târgu Ocna se exploatează sarea, iar la Onești există instalații de prelucrare a petrolului. — Dealurile care mărginesc depresiunile la exterior sunt: Dealul Pleșu, Dealurile Bistriței (între văile Neamț și Bistrița, mai joase, cu păduri pe vârfuri și livezi la poale), Pietricica, între Bistrița și Trotuș. Subcarpații de Curbură. Se întind de la valea râului Trotuș la valea râului Dâmbovița, între Carpații de Curbură, Bucegi și Câmpia Română. Au lățimea cea mai mare din toți Subcarpații. Relieful este alcătuit din două șiruri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Podișul Cotmeana, între Argeș și Olt; — Podișul Oltețului, între Olt și Jiu; — Dealurile Jiului, între Jiu și Gilort; — Podișul Strehaia, între Jiu și Dunăre. PODIȘUL MEHEDINȚI Este podișul cu cea mai mică suprafață. Se află între Dunăre și Motru, la poalele sudice ale Munților Mehedinți. Este alcătuit, ca și Munții Mehedinți, din roci cristaline și calcare. Are înălțimi cuprinse între 400 și 500 m și doar în câteva vârfuri (cornete) depășește 600 m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ploiești, Buzău, Focșani, Brăila, Galați — în Câmpia Română; Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare — în Câmpia de Vest). Alte orașe mari sunt: Brașov (în depresiunea montană omonimă), Cluj Napoca, Târgu Mureș și Sibiu (în Depresiunea Transilvaniei), Baia Mare (în depresiunea cu același nume de la poalele Munților Gutâi), Suceava și Iași (în Podișul Moldovei), Piatra Neamț, Bacău. Orașe foarte mari: unul singur, București, având peste două milioane de locuitori. 84 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ AȘEZĂRILE OMENEȘTI 85 CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI BUCUREȘTI ȘI A ALTOR ORAȘE PRINCIPALE BUCUREȘTI
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pentru acele vremuri. Principalele centre de exploatare erau Zlatna și Abrud. Și astăzi se exploatează aur în această regiune, mai ales în Munții Metaliferi (Criscior-Brad, Săcărâmb, Băița etc.). Dar cea mai importantă zonă de exploatare în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele rare se întâlnesc îndeosebi în Munții Metaliferi: mercur (Izvorul Ampoiului), molibden (Băița). Pe baza analizei hărții cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]