5,618 matches
-
dădea un aer fantomatic.“ Din Însemnările asupra experienței lor cu bolnavii de lepră, cărora cu siguranță le-au făcut foarte mult bine, nu doar tratîndu-i, dar și jucînd fotbal cu ei și vorbind cu ei În spiritul unui umanism fără prejudecăți, fratern și intens - ceea ce explică recunoștința imensă a bolnavilor - putem vedea cum În Che Înmugurește spiritul revoluționar. Subliniez aceste cuvinte: „Dacă e ceva care să ne facă să ne dedicăm cercetării leprei, aceasta ar fi afecțiunea pe care ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
care a supraviețuit sunt eu: Yo, Don Pedro, rey de Aragón... Vorba lui Gogol din Însemnările unui nebun: „În Spania există un rege, și acela sunt eu!“ Însemnări 9 octombrie 1949 Crin - floare împărătească! Dragostea o gust din plin, fără prejudecăți și fără reticențe. 15 octombrie 1949 Este o senzație poate prea complexă pentru a încerca să o descriu: Liniște... Afară e ceață. Micuțul squar s-a schimbat în chip feeric: mici crăcuțe, subțiri și negre, presărate cu perle de apă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că aveam dreptate, dar atât de mare îmi era neputința de a o dovedi și celorlalți, de a mi-o dovedi mie însumi, încât am plecat rușinat, pradă unei cumplite dezolări. Tot ce îmi mai rămăsese încă din principii, din prejudecăți și din iluzii, tot ce atâta vreme îmi servise pentru a mă feri mai cu folos de loviturile soartei, totul se prăbușea, nelăsând în loc decât instincte și intuiții confuze, aproape fiziologice, care nu mai aveau nimic a face nici cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la bunăstare, ci o necesitate lăuntrică. De aceea mergem către ea întreaga viață, fără tristeți și fără regrete. Visul nostru este să trăim în ea, prin ea și pentru ea... și ne înfăptuim visul. Tot restul e numai închipuire și prejudecată zadarnică. PARTEA A II-A De profundis clamavi, Domine! 1 199 1. Dintru adâncuri am strigat, Doamne! (lat., v. Psalmul 129) Alb și Negru 14 decembrie 1954 Astăzi - o zi plicticoasă, lungă la nesfârșit în plictiseala ei zadarnică... Dictatorul le
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o cămașă citadină cu liziera iernatică a satului, iar din perspectiva de azi, purtată de Inge Wenzel, ea este o cămașă rural-citadină - ca un somn hibernal într-un amărât de cătun, ademenită să ajungă, din lipsă de material și din prejudecată împotriva orășencelor, un decolteu croșetat. Orice-ar fi cusut bunica, avea totdeauna grijă să fie „comod“ la purtat. Adică de două ori mai larg decât necesar. Bineînțeles că și această cămașă de noapte prea scurtă îi ieșise atât de largă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
politic corectă, de a spune că dorim să angajam un student alb și nu unul african. Ca să nu mai spun că uneori angajatorii erau și mai direcți, spunând "căutăm student de tip caucazian". Săracii africani, mult mai sufereau ei din pricina prejudecăților rasiale, îi vedeam mereu indignați după lectura unor anunțuri asemănătoare. Dar să revin la Madame Cuendet; m-am repezit ca un uliu la cel mai apropiat telefon public, factorul timp fiind esențial pentru astfel de slujbe atât de vânate de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
eu, detest aroganța și desfigurarea pe care le aduce puterea. Sentimentele negative, din care am gustat și eu din plin, sunt gelozia, invidia, răutatea, disprețul față de cei mai puțin importanți, îngâm farea, supraevaluarea (vorbesc de supraevaluarea de sine), ancorarea în prejudecăți, lipsa de umor. De prac ticat, practic antipatia și sila. Lehamitea. N-am prea căzut în extremismul urii. Antipatizam întotdeauna femeile care-i plăceau soțului meu. R.P. Deși n-ați căzut în extremismul urii, mi-e greu să cred că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ce diferă raporturile cu Federman de cele pe care le-ați avut cu Saul Bellow? A.R. A, iată o întrebare care nu-mi place. Nu-mi place chiar deloc. Domnule Paraschivescu, refuz să cred că ce dați unor asemenea prejudecăți. Oare dacă scriitorul Vosganian ar fi prieten cu scriitorul Agopian și cu scriitorul Horasangian, i-ați întreba cât ciment etnic există în prietenia lor? Păstrând proporțiile și prin reducere la absurd, credeți că dacă ar fi existat relații ami cale
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pentru scrierile dumneavoastră? A.O. Întrebarea asta provine dintr-o romantică preju decată potrivit căreia artistul ar trebui să lucreze pe o insulă pustie, într-un turn de fildeș ori într-o subterană. A.R. Nu-mi aparține o asemenea prejudecată, nu cred în nevoia de însingurare, ci în cea de intimitate a creatorului. Și Dumnezeu a creat lumea în intimitate. A.O. Aveam în kibbutz o cameră de lucru, un spațiu mic, în care nu intra nimeni neinvitat. Când simțeam
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dezbate principalele probleme de actualitate și de perspectivă și va trasa căile, mijloacele de dezvoltare ale societății din care facem parte, pentru ani și ani, de aici înainte.“ (Luceafărul, 15 iulie 1972) BARANGA Aurel Revoluția lui Baranga (nota V. I.) „Prejudecățile au fost înfrânte și legile anchilozate date deoparte. Bătrâni și tineri laolaltă sunt prețuiți nu după actul lor de naștere, ci după maturitatea de gândire și de creație. Este în această înfrățire a vârstelor peste limite artificiale și peste îngrădiri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se răsfrângă și asupra breslei scriitoricești; trebuie să ne adunăm gândurile și puterile de creație, să săvârșim și noi cotitura trebuincioasă spre a oglindi cât mai credincios cotitura săvârșită de temerarii care au avut de lepădat 20 de secole de prejudecăți, înainte de a-și schimba obiala și umilința pe vestmânt nou și pe demnitate! Trebuie să aducem în viața scriitorului o primăvară asemenea primăverii din viața colectiviștilor, ca această primăvară a firii, care întinde lumină nouă peste țărmurile Pontului Euxin. Mereu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu toate puterile pentru strângerea prieteniei între poporul român și popoarele Uniunii Sovietice, fiind convins de faptul că independența și suveranitatea noastră națională sunt chezășite de această prietenie. Judecata sa vie și clarvăzătoare l-a făcut să arunce de mult prejudecățile unei lumi în descompunere pe care a cunoscut-o și să-și unească fapta și cugetul cu marea luptă dusă de întregul popor pentru cucerirea libertății, a unei vieți noi.“ (România liberă, 10 ianuarie 1958) „Tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobosit în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
solicite căutări înfrigurate, pasiune și frământare care se vor dovedi cu siguranță rodnice, dacă vom înlătura limitele care ne frânează și pe care fiecare scriitor și le pune singur. Ele sunt limitele, după cum am mai spus, ce țin de o prejudecată, de un concept fals, pe care suntem datori să le învingem. În consecință, confrații mei trebuie să vadă în rândurile de față o invitație de a sparge aceste limite, de a le depăși și de a-și concentra forțele creatoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
câmpie (Compania, București, 2005), Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile (Editura Institutului Cultural Român, București, 2005), Petre Barbu, Blazare (Polirom, Iași, 2005) etc. Este prezentă cu studii în următoarele volume: Ruxandra Cesereanu (coord.), T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în revistele: Echinox, Apostrof, Vatra
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
inclusiv prin gări). Ar putea părea, din afară, o poveste „romantică“, cu doi tineri care se iubesc atît de mult, încît nimic nu stă în calea sentimentelor lor. Cu dragostea care învinge, pînă la urmă, totul. și răutatea oamenilor, și prejudecățile părinților, și soarta potrivnică. Un fel de Othello altoit cu Romeo și Julieta și, în plus, cu happy end. Cei doi s-au căsătorit și au trăit fericiți pînă la adînci bătrî neți. În realitate, cînd ești în mijlocul evenimentelor, nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în stradă sau nu au căzut răpuși de băutură încă de la nouăzece seara au fost mai câștigați. Adică, în principal, pensionarii și copiii lăsați în grija lor. Aceștia nu se așteptau la cine știe ce și sau uitat la televizor fără nici o prejudecată. Și au avut parte de ceși doreau: Dan Negru, maneliști și folcloriști. În plus, femei în etate care credeau că Beethoven „șia rupt măciuca“ și care povesteau cum se spală ele „la păsărică“, burți revărsate și hăhăieli știrbe, urlete și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ce ne rămîne este aceea de a ne Înduioșa de soarta lui. Poate, grecii n-au vrut să spună decît că mîinile sale nu ating indiferente stînca, iar faptul În sine nu conține nici un motiv de tristețe dacă voi părăsi prejudecata de a vedea În acest munte o Golgotă. Cu puțina fantezie, aș putea auzi În această noapte cum lumea se umple de zgomotul stîncilor ce se rostogolesc. Problema este ce semnificație dăm termenilor și dacă voi ști să mă bucur
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
măsură, dar și prin eleganța cu care reușea să evite capcanele ideologice ale timpului. Omul a fost superior operei. Profesorul a reușit să transmită unde de vibrație intelectuală și morală studenților și colegilor săi. A preferat să se lupte cu prejudecățile și cu ostilitatea unei societăți care prea adesea și-a dovedit talentul de a nu recunoaște meritele. Prof. Dan Boțescu a trecut în eternitate la 16 februarie 2011 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. BUIUC, SERGIU (1922-2008
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o atracție pentru mine. Te rog! - Nu fi așa grăbit. Lasă-mi timp să mă gâdesc. E o chestiune care ține și de bunul simț. Abia ne-am cunoscut și gata, ne și agățăm unul de gâtul celuilalt. - N-am prejudecăți. Și n-am nevoie de anumite reguli. Vreau doar să fim noi doi împreună. Înțelegi? Pe măsură ce ideea încolțea, aerul din încăpere se umplea cu tăcerea unui loc de rugăciune. Urechile, creierul și ochii parcă încetaseră să mai funcționeze pentru Julia
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care s-ar fi apropiat de chipuri, exploatând emoțiile. Acestea există, dar se ajunge la ele onest. Hârtia va fi albastră este un film impresionant. Nu dezvăluie adevărul despre Revoluție, ci adevărul uman, adică singurul adevăr care contează în cinema. Prejudecăți Legături bolnăvicioase nu i-ar plăcea lui Gigi Becali : e un film cu două lesbiene. Mai mult, sunt două lesbiene care nu fac sex ! OK, se pomenește la un moment dat că fetele își bagă limba în gură. Și mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ca să-nțelegi despre ce e vorba. Imaginea (excelentă), muzica și actorii (toți foarte buni, inclusiv Mihaela Rădulescu într-un rol de trei minute !) fac restul. Un film normal despre iubiri altfel, care tot iubiri sunt. “i care trebuie privit fără prejudecăți. îngerul se-mbracă de la Preda îngerul necesar, debutul în lungmetraj al lui Gheorghe (Gică) Preda, este un film necesar. în primul rând, pentru autorul lui ; Preda nu face parte dintre decreței, este din generația intermediară, iar acest debut îndelung amânat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
românești. Vai ! ............................................... ............. 250 Ce tristă fascistă... ............................................... .................... 252 Proba de reportofon ............................................... ............... 255 Dă muzica mai tare-afară ! ............................................... ..... 257 380 Alex. Leo “erban Mama RomâNica ............................................... ..................... 259 Moartea cu Salvarea ............................................... ................ 262 Good-bye, Ceaușescu ! ............................................... ............... 264 Revoluțica..................................... ............................................ 266 Less (Revolution) is more (fun) ............................................... ..... 268 Flashback ............................................... .................................... 273 Prejudecăți ............................................... ................................. 275 îngerul se-mbracă de la Preda .............................................. 277 Acesta nu este un film despre avort ................................... 279 în gara noastră mică... ............................................... ............. 283 Aici, video Europa Liberă ............................................... ...... 286 O naștere și două înmormântări .......................................... 289 Comisarul se-ntoarce încet. To survive, be kind fwd
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
chemării. [...] Urna. Și în privința asta, mă deosebesc de Tine. Este superb felul în care vezi tu lucrurile; ai dreptate, ai vrut să-mi alini suferința, ai vrut să pui balsam pe rana mea de burgheză ticăloasă, încremenită încă în vechile prejudecăți, în pofida a tot... Dar eu m-am gândit că destinul neiertător continuă și după moarte, că omul acesta, care aprecia onorurile ce i se datorau, care era sensibil la ele, care a suferit pentru cele de care a fost lipsit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lucrării sale nu-l constituie atât evreul, cât mai ales românul : „[Studiul] va scoate În relief pe evreu cu calitățile și defectele ce le vede la el românul și ne va desveli, În același timp, În parte, puterea de observațiune, prejudecățile și slăbiciunile poporului român, [...] ne va Înfățișa pe evreu așa cum Îl vede, Îl crede și-l Înțelege românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este În adevăr”, adică Între ceea ce eu am numit „evreul imaginar” și cel „real”. Încerc să pun În evidență modul În care credințele mitologice, legendele, superstițiile, tradițiile populare, iconografia și textele creștine (canonice și apocrife), cunoștințele prost digerate, fobiile și prejudecățile au generat distanța substanțială dintre cele două portrete. Cu cât distanța dintre „evreul real” și „evreul imaginar” a fost mai mare, cu atât iudeofobia populară a fost mai puternică. Se Înregistrează o discrepanță notabilă Între portretul Îndeobște negativ al „evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]