12,874 matches
-
noi! Primul sunt io! Că dacă nu ieream io, măsurai ș-acu’ frânghiile și te bătea gândul să-ți pui una de gât. Vezi că acu’ a fost o glumă! Nu vrei să știi cum va fi data viitoare! Ai priceput? Ghiocel, sughiță, semn că pricepuse exact ce i se cerea. Peste o oră era aruncat de unde fusese luat iar a doua zi lista revoluționarilor se îmbogăți, întâi cu numele lui Sile, ajuns acum căpitan la trupele speciale, apoi și cu
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
dacă nu ieream io, măsurai ș-acu’ frânghiile și te bătea gândul să-ți pui una de gât. Vezi că acu’ a fost o glumă! Nu vrei să știi cum va fi data viitoare! Ai priceput? Ghiocel, sughiță, semn că pricepuse exact ce i se cerea. Peste o oră era aruncat de unde fusese luat iar a doua zi lista revoluționarilor se îmbogăți, întâi cu numele lui Sile, ajuns acum căpitan la trupele speciale, apoi și cu ceilalți membri, plus cei de la
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
am făcut o fotografie izbutită, am să v-o arat, dacă mai aveți răbdare... (zâmbind cu grație) - Acum doresc și eu ca cineva dintre Dumneavoastră să-mi facă și mie o poză de ziua mea... Vă rog, îndrăzniți... Cine se pricepe la aparatul ăsta preistoric? (Un spectator din primul rând urcă pe scenă, se duce îndărătul trepiedului, fixează mai bine aparatul și face mai multe poze sărbătoritei, în timp ce aceasta își schimbă poziția de mai multe ori în ipostaze seducătoare din pură
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
Béla sunt arestați de către nemți și că romanele și scrierile tatălui meu vitreg, Béla baci, vor fi aruncate-n foc, fiind dăunătoare societății... (adânc contrariată) - Chiar și romanul „Băieții din strada Pal” al lui Molnar Ferenc va fi ars... Nu pricep ce poate fi dăunător în această carte pentru copii, pe care am citit-o și eu! Dar cel mai rău e când aud că mereu cineva dintre cunoscuții noștri moare în chip neașteptat... Eu plâng întotdeauna când aflu că undeva
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
ai nimerit-o! Ce să-ți fac? / Asta nu-i gâscă, ci-i gânsac; Și de sămânță l-am luat!” Răspunse omul iritat. „Așa să fie, precum zici, / Însă ascultă bine-aici: Sămânță bună-ți dau și eu! Tu nu pricepi? Ce-i așa greu?” „Păi știu eu? Să mă mai gândesc! / Da-mplus, ceva, mai dobândesc? Că altfel, nu-l dau și-apoi, lasă: Norocul gâștelor de-acasă! Când îi dau drumul prin ocol, / Face prin ele-un otrocol Încât vor
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
fier au să aibă ei. Vezi petele cele aflate / Pe fața lunii așezate?” „Le văd prea bine! Ce-s cu ele?” „Ei vezi tu? Petele acele Sunt frații mei. Uită-te bine! Vezi cum fac semne către mine - C-au priceput că am de gând - / Să le trimit cât mai curând Ăst buzdugan! Am să le fac / Fraților mei, acum, pe plac!” Apoi, Dănilă se și duse / La buzdugan și mâna puse Pe coada lui, căci pasămite, / Voia în luna a
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
dragă. Pentru început ajunge să-i spui bancuri, poante cu două înțelesuri... Înveți bine două anecdote și le plasezi la persoana întâia. De exemplu: „Ieri mă aflam în autobuzul numărul trei, lângă un cetățean cu chelie." Asta crează culoarea locală, pricepi? „Și ce făcea tipul? Scotea dintr-o sacoșă banane, le cojea, le săra și apoi le arunca pe fereastră. L-am întrebat ce naiba face. Și-mi răspunde că nu-i plac bananele sărate!". Nu uita să râzi la profil redus
SCHIŢE UMORISTICE (42) – O PROPUNERE DE ÎNSURĂTOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343328_a_344657]
-
râzi la profil redus, sau s-o lași pe ea să râdă până se prăpădește. - Și dacă nu se prăpădește? - Nu există așa ceva, îl asigură Simon. Ți-o spun din experiență. Femeile râd ca să nu se creadă că n-au priceput poanta. - Și nu uita, adăugă domnul Oițerman, să te lauzi. Îi dai tare cu succesele, cu călătoriile, cu conturile, cu studiile. - Dar eu nu am succese, n-am călătorit, n-am conturi și n-am studii... - Nu are importanță, vorbește
SCHIŢE UMORISTICE (42) – O PROPUNERE DE ÎNSURĂTOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343328_a_344657]
-
a fost mila și voia lui Dumnzeu. Când i-a auzit cântând: treceți batalioane române Carpații! Dumnezeu a lăcrimat, șoptind blând: în sfârșit, iată-i pe frați, dornici să-și aducă frații acasă! I-a lăsat, totuși, să sufere, să priceapă toți că Țara este Acasă, unde toți să se adăpostească și să trăiască împreună. Și Le-a dăruit biruința-n lupte, Le-a întărit iubirea de frate și I-a adunat Acasă pe toți. Atunci ACASA lor se făcuse rotundă
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
Doar nu-s toate pentru tine...” - Atunci, cum facem, Mărine? - Ca să mă-nțelegi pe mine, Mergi în urma mea, cretine! Dacă m-am oprit la una, Tu, salut-o pe vecina... Mâna dacă am să-i pup; Faci la fel, ai priceput? Și Mărin porni grăbit - Urmărit de troglodit. Prima fată ce-ntâlni, Îi zâmbi și îi vorbi: - Dacă-ai fi o floare-n glastră, Nu te-aș ține la fereastră, Te-aș purta la inimioară, Ți-aș cânta seară de seară
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
adevărat că tot ce cade în plasă de paianjen devine musca? (Nae Cernăianu). Totdeauna se va găsi un sărac care să-l vândă pe alt sărac... • Trebuie niște asperități pe scara vieții, ca să nu alunecam prea des. • Dacă nu te pricepi la matematică, vorbeste de poezia cifrelor... • Ar mai fi vrut un copil, dar nu aveau loc în automobil. Când nu știi unde vrei să ajungi, nu te poți rătăci (Zoltan Terner). • Trădarea cu cât este mai josnica, cu atât e
ALCOOL & PACTUL CU DIAVOLUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344067_a_345396]
-
scoată basma curată”. (p. 151) Un eveniment neplăcut este trăit de personajul Vladimir, în „Marinarul din Șumen”. El este salvat de un medic care i-a administrat un antidot, medic contrariat de faptul că un comandant de navă nu se pricepea la creveți: „pescarii îi recunosc pe cei otrăviți! Au motilitatea redusă și sunt mai închiși la culoare; îi adună de pe plase și le dau foc”. (p. 119) Acest comandant este descris de către narator cu respect/ admirație, detașându-l de restul
CORĂBIILE IMAGINAŢIEI de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344075_a_345404]
-
a fost și faptul că nu putea refuza rugămintea prietenului său din copilărie. Când a observat-o pe Iuliana însoțită de ambii părinți, Octavian s-a scuzat și a mers să-i întâmpine. A încurajat-o atât cât s-a priceput. O pregătise anterior cu privire la desfășurarea procesului în sine și a reușit să-i insufle suficient curaj pentru a face act de prezență. Ea s-a înviorat când l-a văzut. Avea mare încredere în el și îl aprecia pentru felul
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
cumpărarea de moșii de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
par că o fac atâția oameni, unii de vază și cu știință pe cap de locuitor', de fapt invers trebuia să zic, dar ce mai contează o așezare bună în pagină la câte nereguli sunt în domeniu? : ( Numai câți se pricep la aceasta, numai câți pe la televizor ai putea vedea! Sexul, de fapt foarte puțin se aseamănă cu hrana zilnică - pentru că el se raportează la spirit! Orientalii au știut foarte bine aceasta, iar cu regret spun - se pare că tragem de la
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
încă nu știu cum să abordeze problema și-o plasează pe spatele educatorilor. Dacă ne-am referi la "tabu"-ul care se încearcă a se învinge prin laitmotivul necunoașterii la elevi în domeniul sexului prin școli, te ia groaza! Anumiți 'care se pricep' (la toate, aș spune), încercând discuția aceasta fără prea multe pregătiri, de fapt nu fac altceva decât să scoată la iveală acea rumoare pe care o au ei în mentalul propriu legată de trăirile și mai ales de frustrările lor
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
în inimile lor. Nicolas fusese unul dintre cei care prețuise de la bun început fiecare cuvânt evanghelic rostit oamenilor de către Lucas, vorbind cu înflăcărare. Îi plăcea de acest om, îl impresiona abnegația lui pentru cauza pe care o susținea. Începu să priceapă mesajul de credință conținut în predicile lui Lucas. Simțea cum inima lui se transformă, se luminează. La un moment dat, se apropie mai mult de Lucas, și-l întrebă: - Misionarule Lucas! De unde știi aceste învățături nemaipomenite? De unde le-ai învățat
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
diferite motive, razboaie în general erau obligați de anumiți oameni, așa zișii stăpîni, să muncească obligatoriu doar pentru ei, fară să îi și plătescă. La fel cum arată acum la televizor, nu? Hei, lasă tu televizorul că încă nu poți pricepe tot ce se vântură pe acolo. Cum se vântură, adică bate vântul, așa vrei să spui? Te credeam om serios,Taty și tu începi cu vânturile. Vânturi trag eu când mă doare burtica și Mamy râde de se prăpădește și-
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
fie rușine. Ești de groază, Regy, dacă aude cineva ce prostioare îți ies din gurița asta drăgălașă? Învață să știi că anumite lucruri chiar dacă se fac, nu se spun. Ce educație primești tu de la Mamy tău? Lasă tu educția, că pricep și singur unde bați, zi-mi despre stăpâni, cine sunt stăpânii? Stăpânii? Stăpânii sunt cei care se uită la alții cum muncesc, care nu fac nimic, care profită de pe munca altora. Adică Mamy este robi, și eu cu tine suntem
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
grea și nu puteam să o ridic. Ai, glumește și tu mai inteligent, confuzi Roaba lui Dumnezeu, cu roaba din curte. Sunt două entități cu înțelesuri total diferite, chiar dacă au la bază o anumită cantitate de subânțeles, te rog. Am priceput, dar trântor, ce este acela un trântor, cand mă trântești tu după ce fecem lupte, adică rămâi trâtit și nu mai faci nimic? Dar le înțelegi, nu glumă, sau o faci special să mă ții de vorbă. Să crezi tu că
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
a mai plâns Bunica atunci de frică și durere că au murit copii ei. Povestea și acum plângând, cum i-a luat atunci și i-a băgat în curte ,i-a spălat pe amândoi i-a îngrijit cât s-a priceput mai bine și după ce i-a bocit câteva minute, spre marea ei bucurie, au înviat. Nici nu i-a mai bătut. Că ce să mai bați de ei spunea Bunica râzând acum când își amintea prin ce prăpăd a trecut
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
chenar din flori de crin dădea înconjur ușii. Lăuntrul era luminat de pereții și lespezile ca de cleștar și trimitea arome de poveste pentru cel ce aștepta în prag. Așa minune îl făcu pe Nădejde să clipească repede-repede până să priceapă că nu visează. Dar îi trecu mirarea, căci mai depărtișor, zări un gropan. Să bei apa din puț nesleit e moarte curată, nu alta! îl răscoli cugetul. Își văzu de treabă, nu zise nimic. Asta era! A doua zi avea
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
me nadehlem A voastre cântece țigănești. Tumaren gilian le romanen. Zamfira Dreptate ai să le urăști, Chacho sîtu te na dehăs-le, Că tocmai pentru tine cânt. Ka orta anda tute giliavau-le. * Alecu Da' eu și fără de cantare Tale me bi-gilioreako Pricep ceva a ta plecare. Hakiarau ishi kiro telearimo'. Și visul meu de astă-noapte Thai munro ratiako suno Îmi prevestește grele fapte. Angle phenel kărimata phare. Zamfira În visuri crezi, om luminat? Sunende pakias, manush goghiasa? Un lucru foarte de mirat
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce? În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem: Un drum mereu enigmatic pe care mergem Și oricât am înainta-n înțelegerea acestei călătorii mărețe Tot nu vom putea pricepe sensul vieții-n a noastră minte. Peste tot se spune de-un trai mai bun, Care să ne aducă măcar de Crăciun, Un gram de bunăstare-n fiece casă, Și totuși mă-ntreb în a mea cugetare păcătoasă: De ce unii
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
vârstă, ci împrumută doar consistența amintirilor acumulate. Visul unei dragoste împlinite, împărtășite, este un sentiment pe cât de comun, pe atât de greu de realizat. Oamenii știu să iubească în multe feluri, să-și manifeste sentimentele, uneori - constructiv, alteori - distructiv. Se pricep de minune să fie duplicitari, să transforme neadevărurile proprii în adevăruri pentru cei din jur, să închege dragostea fragilă ca un balon de săpun, să creeze iluzii terminate deseori cu dezamăgiri crunte. Rareori se construiesc iubirile ce se dovedesc a
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343104_a_344433]