10,986 matches
-
perfectă: ați găsit tangenta. Există însă o problemă, firește. Cea mai importantă proprietate a unei linii este panta ei și, pentru a o măsura, matematicienii se ghidează după cât de mult se înalță o linie în raport cu distanța pe orizontală care corespunde proiecției sale. Ca exemplu, imaginați-vă că mergeți cu mașina înspre răsărit, pe un deal; pentru fiecare kilometru pe care îl parcurgeți către est, câștigați o jumătate de kilometru în altitudine. Panta dealului este pur și simplu egală cu înălțimea - o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
într-o parabolă. Astfel, punctul de la infinit al lui Kepler a demonstrat că parabolele și elipsele sunt, de fapt, unul și același lucru. Acesta a fost începutul disciplinei cunoscută sub denumirea de geometrie proiectivă, în care matematicienii privesc umbrele și proiecțiile figurilor geometrice, pentru a descoperi adevărurile ascunse în ele, unele chiar mai puternice decât echivalența parabolelor și elipselor. Dar totul depindea de acceptarea unui punct aflat la infinit. Gérard Desargues, un arhitect din secolul al XVII lea, a fost unul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
segmente în sfera ierarhiei; b. Iubirea față de vrăjmași, cerință explicit formulată în Noul Testament, reinstituie ierarhia în completitudinea ei; pe linia budismului tibetan, acceptarea, până la identificare, în starea intermediară (și nu numai), a tuturor manifestărilor (aparent exterioare) ca expresie a propriilor proiecții și reprezentări reintegrează în registrul ierarhiei divine treptele pierdute; numai în integralitatea lor, ele fac să survină „clara lumină“, iar desăvârșirea devine astfel posibilă ca „iluminare“. 2. Intenția de multiplicare a Unului sau a părții/treptei prin excluderea principiului identității
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
reconfigurează, în oglindă, percepția de sine și identitatea proprie, care se va remodela în funcție de termenul ultim al relației. Multiplelor chipuri ale divinului le corespund implicit diferite niveluri de percepție, respectiv stări de conștiință, discernabile ca trepte ale întruchipării de sine. Proiecția este dublă: concomitența propriului chip și a principiului întemeietor în relația lor esențială este amplu tematizată. La fel de amplu tematizată este însă și imposibilitatea „închipuirii“ divinului, înțeleasă ca atribuire a chipului, sau chiar interdicția formulată explicit de a face chip și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fiecare dată altfel unicitatea fiecărei situări în lume. în această lumină, orice raportare la natura divină prin interpunerea unei imagini, a unei configurări sau articulații cu pretenție explicativă va reprezenta nici mai mult, nici mai puțin decât o deviere, o proiecție mentală care se va substitui principiului, insinuându-se ca unic adevăr și cale unică. învățătura inițiatică, prin refuzul de a deveni colectivă, ră mâne autentică și deci subiectivă, unică, de neînstrăinat. Ea refuză, de fapt, dimensiunea politică în varianta celor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de tot ceea ce înseamnă proiect propriu și astfel intervenție deviantă în virtutea unor sisteme sau articulații închegate cu menirea de a se substitui, explicativ, realității. Altfel spus, lumea în care trăim (și ceea ce suntem ca percepție a identității proprii) depinde de proiecția mentală aruncată asupra celor ce sunt. Reconfigurarea concepției despre sine și despre sacru va aduce de fiecare dată și reconfigurări succesive ale percepției realului și deci ale modului în care ne așezăm și acționăm în lume. 4. Religios și spiritual
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
etc. • material grafic planșe cu imagini pentru reprezentarea diferitelor sporturi; portrete cu sportivi celebri din diferite domenii sportive; planșe cu diferite poziții (ale corpului) de gimnastică. Echipamente audiovizuale, NTIC: calculator și imprimantă; televizor; videoproiector; DVD player; casetofon; retroproiector; ecran de proiecție; fotocopiator; aparat foto digital; videocamera digitala. Mobilier: mese și scaune pentru copii/pupitru individual cu scaun tablă magnetică suport pentru afișare/prezentare planșe didactice șevalet etc. Lipsa acestor materiale didactice, în cantitatea și calitatea necorespunzătoare, afectează educația copiilor... Un studiu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL CUNOAȘTERII POLITICE / 187 3.1. Analiza epistemologico-politică a ideologiei / 190 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei / 194 3.1
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2.1.2. Critica utopiei și "pozitivarea" ideologiei / 139 2.2. Construcția ideologică a spațiului social / 156 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului / 158 2.2.2. Proiecția holistă asupra socialului / 170 Capitolul III. IDEOLOGIA CA INSTRUMENT AL CUNOAȘTERII POLITICE / 187 3.1. Analiza epistemologico-politică a ideologiei / 190 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei / 194 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei / 200
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopie. O asemenea raportare presupune, așa cum argumentez în cea de-a doua parte a acestui capitol, analiza modului în care este realizată, în discursul filosofic și în cel al teoriei socio-politice, construcția ideologică a spațiului social, atât prin opțiunea pentru proiecțiile de tip individualist, cât și prin opțiunea pentru cele de factură holistă. Dacă, în sens larg, conceptului de ideologie îi pot fi evidențiate valențele epistemologice în procesul cunoașterii sociale grație participării sale nemijlocite, ca formă centrală a imaginarului, la construcția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
valoare; d) ideologia ca iluzie, mască sau mit; ideologia ca fiind ceva care simplifică, distorsionează sau care este contrar realității empirice; e) ideologia ca rol sau ca fiind ceva care lucrează în interesul cuiva; ideologia ca fiind ceva care servește proiecției împlinirii dorințelor sau care exprimă emoții și interese; ideologia ca fiind ceva care servește represiunii sau care oferă aprobare, care critică sau justifică o stare de lucruri dată; ideologia ca fiind ceva care servește ca un instrument de control social
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se concentrează asupra relației pe care ideologia o are cu adevărul, acesta din urmă fiind înțeles în sensul dat de teoria corespondenței. În termeni simpli, concepția obiectivistă subliniază că ideologia contrazice adevărul (asumat ca scop ultim al științei), câtă vreme proiecțiile ideologice ne oferă o imagine falsă asupra realității. Întrebarea care apare însă în acest context, și care este fundamentală pentru înțelegerea relației dintre ideologie și adevărul științific, este următoarea: care este criteriul după care judecăm dacă proiecțiile ideologice sunt adevărate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științei), câtă vreme proiecțiile ideologice ne oferă o imagine falsă asupra realității. Întrebarea care apare însă în acest context, și care este fundamentală pentru înțelegerea relației dintre ideologie și adevărul științific, este următoarea: care este criteriul după care judecăm dacă proiecțiile ideologice sunt adevărate sau false? Cu alte cuvinte, există un loc complet neideologic din care o autoritate epistemică să poată susține cu o limpezime exemplară că elementele ideologice contrazic realitatea? Aceste întrebări nu sunt, în fapt, decât amprentele încă prezente
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
factor important în construcția socială a realității, și tocmai de aceea poate juca rolul de instrument al cunoașterii acestei realități. Abordând conceptul din punctul laturii sale integrative în plan social, putem spera la explicarea și înțelegerea manierei în care anumite proiecții de natură ideologică au dat naștere anumitor moduri de gândire care au contribuit, mai cu seamă din zorii modernității și până în prezent, la configurarea unui tip specific de realitate socială în lumea occidentală. Ca instrument al cunoașterii sociale, ideologia își
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterii"200, care subliniază că, până când nu vom adopta o abordare științifică a întregii cunoașteri deci atât cea proprie științelor naturii, cât și aceea specifică teoriei sociale și politice înțelegerea noastră cu privire la aceasta nu va fi nimic altceva decât o proiecție a preocupărilor noastre ideologice, ar trebui să observăm că, pentru a atinge un asemenea scop, trebuie mai întâi să identificăm care sunt aceste preocupări și cum anume modelează ele cunoașterea socială a realității. Chiar și în acest context deci sau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
structurează teoriile noastre cu privire la cunoaștere"203. Și aceasta întrucât cunoașterea socială nu poate fi localizată, pur și simplu, la nivelul unui singur individ, după cum realitatea socială însăși nu este o creație individuală. Modul în care ideologia influențează cunoașterea, propunând, prin proiecțiile sale, diferite modalități de construcție socială a realității este vizibil dacă luăm în considerare imaginarul social. În acest sens, o primă parte a acestui capitol va fi alocată analizei rolului pe care ideologia îl deține la nivelul imaginarului social, prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204 va fi relevată, în acest context, ca o modalitate de situare ideologică în raport cu proiecțiile utopice. Partea a doua își propune să ofere o analiză a modului în care se realizează, prin intermediul unei ideologii înțelese ca teorie socială a cunoașterii, construcția conceptuală a realității. În acest cadru, analizez mai întâi proiecția individualistă de construcție a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de situare ideologică în raport cu proiecțiile utopice. Partea a doua își propune să ofere o analiză a modului în care se realizează, prin intermediul unei ideologii înțelese ca teorie socială a cunoașterii, construcția conceptuală a realității. În acest cadru, analizez mai întâi proiecția individualistă de construcție a realității sociale, așa cum s-a conturat aceasta încă din zorii modernității, după care propun o abordare a proiecției holiste. Păstrând ideea că ideologia, ca element important al universului simbolic valabil pentru orice societate, constituie și o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unei ideologii înțelese ca teorie socială a cunoașterii, construcția conceptuală a realității. În acest cadru, analizez mai întâi proiecția individualistă de construcție a realității sociale, așa cum s-a conturat aceasta încă din zorii modernității, după care propun o abordare a proiecției holiste. Păstrând ideea că ideologia, ca element important al universului simbolic valabil pentru orice societate, constituie și o formă de cunoaștere a realității, argumentez că integrarea individului în ordinea socială dată se realizează pe baza funcțiilor de integrare și legitimare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintre ideologie și utopie presupune o analiză mult mai elaborată. Aceasta întrucât, deși la prima vedere pare simplu de distins între ideologie ca "figură" a imaginarului care justifică ordinea socială prezentă și utopie ca "figură critică" la adresa acestei ordini și proiecție a unei "noi ordini" situate în viitor, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Atât utopia, cât și ideologia sunt înțelese, în teoria socială contemporană, ca reprezentări mentale de natură să devină forțe sociale, deci să aibă influențe la nivelul practicii sociale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu pot exista una fără cealaltă: utopia antrenează, în virtutea acestui mecanism, schimbări în ordinea existentă"235. Avem de-a face deci cu o relație dialectică, în care ideologia reprezintă realitatea existentă, iar utopia, nemulțumită de această reprezentare, se "refugiază" în proiecții spațio-temporale care produc schimbări la nivelul realității reprezentate ideologic. Când aceste schimbări, în forma utopiei, iau locul ideologiei, producând o nouă ordine existențială, utopia se transformă, la rândul său, în ideologie, care e foarte probabil că va fi înfruntată de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
236. Potrivit gânditorului, pot fi identificate patru etape sau faze ale mentalității utopice în perioada modernă, pe care le consideră a fi ideal-tipuri, ele neavând, prin urmare, statutul unor construcții epistemologice sau metafizice, ci, mai curând, pe acela al unor proiecții metodologice. Ca atare, aceste etape trebuie privite în interconexiunea lor, întrucât niciuna dintre ele nu se regăsește ca formă perfectă și unică a imaginarului unei epoci. Prima formă a mentalității utopice este aceea a chiliasmului orgiastic anabaptist, care își regăsește
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că multe dintre "experimentele utopice" nu au rezistat presiunilor sociale, nici atunci când au fost aplicate în comunități restrânse. Mai mult, aplicarea unor astfel de experimente la scară largă, așa cum s-a întâmplat în secolul al XX-lea, a demonstrat incapacitatea proiecțiilor raționale de a răspunde provocărilor dinamicii sociale. Și asta în condițiile în care gândirea utopică din care ideile au fost preluate pentru a fi inserate în practică se caracterizează tocmai prin imobilismul pe care orice societate a viitorului, considerată perfectă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
calcul de fiecare dată când în analizele referitoare la idei sau curente ale trecutului istoric este utilizat un aparat conceptual propriu limbajului contemporan al științei. În acest sens, Cornelius Castoriadis vorbește despre "antinomia aplicării retroactive a categoriilor", un fel de "proiecție retrospectivă" care pare să fie constitutivă cunoașterii istorice și sociale 274, sugerând că, atâta vreme cât facem astfel de considerații de tipul celor popperiene implicit trebuie să ne-o asumăm. O astfel de asumpție poate fi un indicator al faptului că proiectul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social, așa cum sunt acestea redate în cadrul filosofiei și teoriei sociale moderne și contemporane. 2.2. Construcția ideologică a spațiului social Una dintre întrebările care revin frecvent în cadrul teoriei sociale și politice, atunci când aceasta este preocupată să analizeze maniera în care proiecțiile ideologice modelează spațiul social, privește statutul pe care ideologia însăși îl deține. Este ideologia în mod fundamental un sistem de idei și credințe, sau este expresia modului în care sunt structurate practicile sociale? Acestei întrebări care trimite la diferitele tentative
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]