8,522 matches
-
grup de tineri basarabeni, aflați sub imboldul dorinței de libertate și unitate cu "Patria mamă", pornea un itinerariu de 1000 de km între Chișinău și București. Relatările periodice din cotidianul Adevărul l-au făcut pe cititor părtaș al evenimentului. Autorii relatării Drumului Crucii au urmărit din aproape în aproape itinerariul pe care tinerii îl parcurgeau. Ei erau recunoscuți pe traseu, tocmai datorită descrierilor din mass-media, dar și ținutei lor care amintea de Cruciade. Purtând o Cruce în mână și îmbrăcați în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în principal pentru avansarea în carieră. Cele șase tendințe din jurnalismul de știri american prezentate în Annual Report On The State of the News Media 11 sunt următoarele: 1. Noul paradox al jurnalismului este: mai multă piață media, mai multe relatări, mai puține subiecte. Dacă numărul surselor de știri a crescut, audiența pentru fiecare în parte tinde să scadă și numărul de jurnaliști din fiecare organizație este în scădere. La nivel național, organizațiile media continuă să prezinte marile evenimente, dar tindem
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
știri a crescut, audiența pentru fiecare în parte tinde să scadă și numărul de jurnaliști din fiecare organizație este în scădere. La nivel național, organizațiile media continuă să prezinte marile evenimente, dar tindem să vedem în fiecare zi mai multe relatări ale acelorași evenimente. În cazul evenimentelor mari, observăm că acestea sunt tratate aproape în același mod. Reporterii lucrează cu surse limitate de informație și cu o presiune foarte mare din punctul de vedere al timpului de reacție. 2. În ceea ce privește presa
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de laudele exagerate pe care i le aduce lui Hayley, el o face pentru a-și asigura, în continuare, susținerea financiară a patronului. Este interesant de observat că modelul retoric este similar cu cel din scrisoarea anterioară, cuprinzând o scurtă relatare a evenimentului concret, dimensiunea suferinței (și, implicit, a reparației spirituale) și scuzele false din final: "I know (subl. în text, n.m.) that if I hâd not been with You I must have Perish'd Those Dangers are now Passed & I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of a clerk în the Herald's office" (Bentley, Jr., 2004, p. 651). Alteori, tabloul este plin de lumină și de culoare, iar curbele ascendente care vor deveni marca auctoriala a lui Blake sunt vizibile pretutindeni. Thomas Phillips citează chiar relatarea lui Blake legată de apariția arhanghelului Gabriel: "I looked whence the voice came, and was then aware of a shining shape, with bright wings, who diffused much light. Aș I looked, the shape dilated more and more: he waved his
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Un personaj care se confesează, așa cum fac, pe rând, Mavrodin și Hasnaș, chiar dacă dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este ascultat de cineva și de aceea nu poate fi indiferent la forma pe care o dă relatării sale. Iar atunci când, din diverse motive, exprimarea celui care se confesează devine ambiguă, rolul celuilalt, al personajului care ascultă, este de a interveni cu întrebări care să-l lămurească și care vor clarifica și pentru cititor starea lucrurilor. În Nuntă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
căror judecare îi este interzisă. Revenind însă la libertatea pe care și-o asumă romancierul, remarcăm ușor faptul că, încă din primele pagini, se insinuează prezența printre personaje a unui narator care, deși aparent omniscient, pune mereu sub semnul întrebării relatările pe care le face. Adoptarea unui discurs narativ de tip tradițional este, după cum subliniam mai sus, una aparentă pentru că falsa impresie pe care ar putea-o avea cititorul care a deschis pentru prima oară Iubita locotenentului francez (aceea că are
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
puternic pentru prima dată și în regiunea Asiei de Est. Cazul Japoniei a fost deja menționat, dar au mai fost și alte încercări de a dezvolta teoria societății civile, în special după alte modele decît cel gramscian. În Taiwan, prima relatare sistematică a desfășurării dramatice a relațiilor presă-stat în timpul regimului de dominație a unui singur partid, Kuomintang, a subliniat importanța vitală a apariției neintenționate, conflictuale a unei societăți civile auto-organizate16. Au izbucnit importante controverse "antropologice" privind modul cum ar trebui să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
XVII-lea, domnitori violenți și-au distrus societățile și au privat populațiile de capacitatea lor de a se organiza în pace, în afară de grupurile de rudenie sau de organizațiile sponsorizate de stat. Însuși Elias evidențiază acest barbarism al statului într-o relatare uimitoare privind răzbunarea formațiunilor Freikorps în zona baltică, după Tratatul de la Versailles. Presat de Antantă și de Tratatul de pace, guvernul de la Berlin a ordonat retragerea trupelor germane din zona baltică. Multe din corpurile de armată Freikorps au refuzat să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și premeditată. Tocmai acest caracter antropofag al formelor moderne de violență i-a făcut pe unii observatori să tragă pesimista concluzie că societățile civile nu pot scăpa de puterile monopoliste ale statului suveran, în umbra căruia, după cum reiese din umilitoarea relatare a lui Elias, fiecărui copil nou-născut i se va cere în cîțiva ani să facă ceea ce este practic imposibil: să-și însușească un simț al autocontrolului nonviolent, să dea dovadă de rușine și delicatețe, calități pentru formarea cărora populațiile europene
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
categoriilor strict delimitate care sînt pe cît de necesare, pe atît de periculoase. Este esențial să recunoaștem că termenul "violență" este mult contestat și că aria lui de cuprindere și de sens se modifică în timp și în funcție de spațiu. Șocanta relatare a lui Darnton despre arderea pisicilor în Franța înainte de 1789 și controversele recente privind cruzimea față de animale ne amintesc că acțiuni care erau cîndva, în anumite contexte, considerate nonviolente și carnavalești, sînt în altă perioadă și în alt context considerate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
elemente menite a fi libere și altele menite a fi supuse controlului, iar dacă aceasta este natura lumii, orice încercare de aplicare a controlului trebuie să se îndrepte spre aceia meniți a fi controlați și nu extinse asupra tuturor"19. Relatările contemporane despre societatea civilă trebuie, în mod indiscutabil, să depășească această distincție aristoteliană între domeniul necesității (dominat de violențe) și domeniul libertății. Și totuși, intuiția fundamentală a lui Aristotel, că violența instrumentalizează potențialii subiecți interactivi și intercomunicativi, rămîne valabilă. Reformulată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pericol și dornici de cîștig")22 și deci au dificultăți în a ocoli explicațiile instituționaliste pentru a justifica de ce și cum indivizii și chiar societăți întregi sînt uneori pașnice, uneori chiar pe perioade îndelungate. În al doilea rînd, există acele relatări privind natura umană care recunosc că natura umană de aici și de acum este pervertită sau chiar însetată de sînge, dar s-ar putea ca în viitor, în diferite circumstanțe instituționale, să fie deviată sau făcută să ia o formă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
încercarea lui Garnham de a crea o sinteză între un ideal originar din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și practicile specifice mass media audiovizuale electronice din secolul al XX-lea6. Voi trece intenționat cu vederea alte probleme din relatarea lui Garnham, ca de exemplu ignorarea apariției și dăinuirii controversei publice din sectorul dominat de piață al mass media tipărite sau audiovizuale sau întrebarea dacă "o politică rațională și universalistă" descria țelul intențional sau practica propriu-zisă ale serviciului public de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
îl impresioneze pe vizitator prin înfățișarea dezgustătoare a unui oraș mutilat brutal în urma unei necivilități prelungite. Vizitatorul va afla imediat ce se poate întîmpla cînd statele se destramă, iar societățile civile (aflate în stadiu incipient) se autodesființează. Vizitatorul va auzi, desigur, relatările celor care au supraviețuit despre modul în care conflictul care a torturat Beirutul aproape două decenii a avut toate caracteristicile structurale ale unui război necivil 1. Experții îi vor vorbi vizitatorului despre imensele probleme ale reorganizării sociale și politice cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Stourzh, Alexander Hamilton and the Idea of Republican Government, Stanford, 1970; Daniel H. Deudney, The Philadelphian System: Sovereignty, Arms Control and Balance of Power in the American States-Union, circa 1787-1861, "International Organization", vol. 49, nr. 2 (primăvara 1995), pp. 191-228; relatarea mea despre pledoaria lui Thomas Paine pentru federalism în noua republică americană în Tom Paine: A Political Life, New York și Londra, 1995, cap. 7; și critica mea asupra viziunii Philadelphia în "The Philadelphia Model", în Takashi Inoguchi, John Keane și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
p. 176. 25 Norbert Elias, "Introduction", în Norbert Elias și Eric Dunning, Quest for Excitement: Sport and Leisure in the Civilizing Process, Oxford și Cambridge, Mass., 1993, p. 41. 26 Arthur Miller, The Misfits, Londra, 1961, p. 51. 27 Vezi relatarea lui Gatrell, The Hanging Tree, op. cit., care este bazată pe surse provenite din ziare, arhive penale și balade populare. Amploarea din secolul al XIX-lea a senzaționalismului neînfrînat al ziarelor în relatarea actelor de violență accentul pe acapararea știrilor de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
The Misfits, Londra, 1961, p. 51. 27 Vezi relatarea lui Gatrell, The Hanging Tree, op. cit., care este bazată pe surse provenite din ziare, arhive penale și balade populare. Amploarea din secolul al XIX-lea a senzaționalismului neînfrînat al ziarelor în relatarea actelor de violență accentul pe acapararea știrilor de ultimă oră, afirmații despre nemaipomenita ferocitate a criminalilor, reportaje despre detalii înspăimîntătoare este prezentată detaliat în Thomas Boyle, Black Swine in the Sewers of Hampstead: Beneath the Surface of Victorian Sensationalism, New York
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pe scară foarte largă, reprezentând aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicării de către manageri. Interlocutorul poate fi o persoană - comunicare față în față (interpersonală, care poate fi și interactivă) sau un grup (comunicare în fața unui auditoriu). În general, comunicarea verbală include: relatări despre evenimente, împrejurări, sentimente și reacții, părerile despre oricine și orice, opinii. În cadrul organizației, acest tip de comunicare vizează: schimbul de informații, instruirea subordonaților, modificarea identității individuale sau de grup, influențarea atitudinii subalternilor, menținerea sau modificarea culturii manageriale etc. În afara
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
pe scară foarte largă, reprezentând aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicării de către manageri. Interlocutorul poate fi o persoană - comunicare față în față (interpersonală, care poate fi și interactivă) sau un grup (comunicare în fața unui auditoriu). În general, comunicarea verbală include: relatări despre evenimente, împrejurări, sentimente și reacții, părerile despre oricine și orice, opinii. În cadrul organizației, acest tip de comunicare vizează: schimbul de informații, instruirea subordonaților, modificarea identității individuale sau de grup, influențarea atitudinii subalternilor, menținerea sau modificarea culturii manageriale etc. În afara
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
publicitate și media are nevoie de material. Uneori, amândouă nevoile se pot întâlni în mod satisfăcător. În acest schimb mutual, oricum, cea mai mare putere aparține mass-mediei. Ea poate influența succesul mișcării prin publicitatea pe care o oferă și prin relatări pozitive sau negative bine direcționate. Ce anume alege media să publice, nu numai că afectează succesul mișcării, dar de asemenea, formează conducerea și înțelesul ei pentru marele public și pentru proprii aderenți pe scurt, ceea ce este de fapt mișcarea socială
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mai ales la autorii care au scris despre mecanismele de selecție a evenimentelor și despre înclinația subiectivă a jurnaliștilor în descrierea lor (Herman și Chomsky, 1988; Ryan, 1991). Studiile au relevat că natura particulară a organizaților media încurajează și prețuiește relatările despre actorii sociali și acțiunile care fac "știri bune". Asemenea știri, în mod tipic, au una sau mai multe din următoarele patru caracteristici: 1. notorietate (actorii sunt binecunoscuți, acțiunile sau obiectele acelor acțiuni sunt de interes exagerat); 2. reprezintă probleme
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că mai avem mult de așteptat până să putem vorbi de o clasă politică precum "gazonul englezesc" și pe meleagurile mioritice. Oricum, mass-media a avut din nou o foarte bună sursă de a umple paginile și a atrage audiența cu relatări pe marginea disputei. De fapt, întreaga presă nu a făcut altceva decât să se concentreze pe o nouă oportunitate oferită de greva generală a profesorilor pentru care, în general, contextul și ingredientul principal a fost factorul politic, cu deosebire "binomul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
5 9 6 12 5 6 8 18 Băsescu 27 13 6 22 13 20 20 10 49 Când inspectăm tabelul 8.2, remarcăm imediat căsuțele albe care ne arată că ziarele Cotidianul și Curentul nu au nici un fel de relatare negativă la adresa președintelui, iar cel de al doilea nici măcar neutră. Pe de altă parte, în articolele ziarului România Liberă nu găsim paragrafe cu conținuturi explicit pozitive pentru categoria BĂSESCU. Pe baza datelor din tabel, analiza de corespondență produce graficul din
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pe axa formată de atitudinea negativă și atitudinea neutră, cu un plus pentru cea de a doua. Figura 8.5 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Tăriceanu Explicația preponderenței atitudinilor neutre ale jurnaliștilor constă în faptul că predomină în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele Băsescu. În acest fel, analiza a pus în lumină un mod facil de a face jurnalism, fără apel la
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]