4,925 matches
-
Europa era plină de state „revizioniste”: Rusia, Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria fuseseră Învinse În primul război mondial și așteptau ocazia unei reparații teritoriale. După 1918, stabilitatea internațională nu a fost restaurată și nici echilibrul dintre puteri nu s-a restabilit; a existat doar un interludiu cauzat de extenuare. Violența războiului nu s-a stins. A fost doar transpusă În afacerile interne: În polemici naționaliste, prejudecăți rasiale, ciocniri Între clasele sociale și război civil. În anii ’20 și mai ales În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al XII-lea a avut relații călduroase cu regimul fascist și a Închis ferm ochii la crimele naziștilor din Italia și de peste tot. Prelații erau influenți. Autoritățile militare anglo-americane au ezitat Într-adevăr să elimine funcționarii compromiși, În timp ce Încercau să restabilească normalitatea În peninsulă. Iar În ansamblu, epurarea fasciștilor a fost mai eficientă În regiunile unde rezistența de stânga și reprezentanții ei politici predominau. Însă amnistia din iunie 1946 a fost semnată de Palmiro Togliatti, liderul de 51 de ani al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de Gaulle, un strateg politic mult mai bun, a preferat să abandoneze (la o lună după Parri) decât să sacrifice marile speranțe din timpul războiului În favoarea rutinei parlamentare, aducând astfel un omagiu involuntar Republicii pe care tot el o restabilise. În anii imediat după război, popoarele europene erau guvernate, așadar, nu de comunități noi și fraterne de partizani, ci de coaliții formate din politicieni de stânga și centru-stânga, similare fronturilor populare din anii ’30. Nu-i de mirare. Singurele partide
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imperiul s-a extins spre sud și sud-vest. Iar țarul Alexandru I a consacrat modelul de implicare În Europa a Rusiei imperiale. La Congresul de la Viena din 1815, unde puterile aliate victorioase și reciproc suspicioase s-au Întâlnit pentru a restabili echilibrul continental În urma Înfrângerii unui tiran (exact ca În 1945), intențiile țarului Alexandru I au fost foarte clare. Preocupările țărilor mici erau eclipsate de cele ale marilor puteri. Cum Marea Britanie avea interese preponderent coloniale, iar pe continent Rusia nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Comuniste, menit să coordoneze activitatea comunistă internațională și să amelioreze comunicarea Între Moscova și partidele-satelit. Dar obiectivul real al Întâlnirii și al Kominformului Însuși (care s-a reunit de numai trei ori Înainte de a fi desființat În 1956) era să restabilească dominația sovietică În cadrul mișcării internaționale. Exact cum procedase cu Partidul Bolșevic douăzeci de ani mai devreme, Stalin a Început să penalizeze și să discrediteze devierea „de dreapta”. La Szklarska Porêba, reprezentanții francezi și italieni au trebuit să rabde predici avizate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Rajk a fost acuzat că dizolvase În 1947 rețeaua comunistă din cadrul poliției maghiare; o făcuse, de fapt (Înainte de alegerile din 1947 și cu aprobare oficială), ca să mascheze disoluția rețelei social-democrate din interiorul poliției, mult mai puternică. Mai târziu, el a restabilit rețeaua comunistă, fără să permită același lucru altor partide. Acțiunile sale, impecabile la vremea respectivă, au dat mai târziu apă la moară sovieticilor pentru simplul motiv că venise vremea să fie Înlăturat. Inculpații din procesele publice erau toți comuniști. Alți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de ordinul zecilor de mii. Experiența decolonizării a otrăvit viața publică olandeză, deja foarte afectată de suferințele din război. Mulți foști coloniști și prietenii lor alimentau așa-zisul „mit al bunei guvernări”, blamând stânga pentru eșecul Olandei de a-și restabili autoritatea colonială după episodul ocupației japoneze. Pe de altă parte, cei mobilizați (adică majoritatea covârșitoare a soldaților) erau pur și simplu bucuroși să se vadă teferi acasă după un război colonial de care nimeni nu era mândru, În care succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francezii nu fuseseră reduși, În propriii lor ochi, la o „masă de protoplasmă neajutorată și fără speranță” (cum Îi descria Eisenhower În 1954), acest lucru se datora credibilității de care se bucurau În continuare ca mare putere colonială. De Gaulle restabilise prezența franceză În Africa la Conferința de la Brazzaville din februarie 1944. Acolo, În capitala Africii Ecuatoriale franceze, peste râu de Congo-ul belgian, conducătorul Francezilor Liberi și-a exprimat emblematic viziunea asupra viitorului colonial al Franței: „În Africa franceză, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ajunge la un compromis și Întrerupând discuțiile guvernamentale cu Ho. Până În toamna aceluiași an, francezii au bombardat portul Haiphong, iar naționaliștii Vietminh i-au atacat pe francezi la Hanoi, declanșând astfel primul război din Vietnam. Efortul Franței de a-și restabili după război autoritatea În Indochina a fost o catastrofă politică și militară. Ho și Min era apreciat de stânga franceză În dubla lui ipostază de luptător pentru independența națională și revoluționar comunist - două identități tot atât de indisolubil legate În propria-i
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dezinteresate În conflict, urmau să atace Egiptul, Întâi din aer și apoi de pe mare. Ele urmăreau să preia controlul Canalului, să declare că Egiptul nu este capabil să administreze o resursă atât de importantă În mod echitabil și eficient, să restabilească status quo ante și să-l submineze decisiv pe Nasser. Planul a fost ținut, Într-adevăr, În secret absolut: În Marea Britanie, numai Eden și patru miniștri de rang Înalt din cabinetul său aveau cunoștință de protocolul semnat la Sèvres după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1953 și 1954, În lagărele de muncă forțată din Siberia au izbucnit revolte - la Norilsk, Vorkuta și Kengir; pentru a le Înăbuși, Kremlinul a apelat la tancuri, avioane și la o considerabilă desfășurare de trupe. Dar, odată ce „ordinea” a fost restabilită, Hrușciov s-a Întors la strategia lui Beria. Între 1953 și 1956, din Gulag au fost eliberați cinci milioane de prizonieri. În democrațiile populare, epoca de după moartea lui Stalin nu a fost marcată numai de revolta de la Berlin din 1953
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
continuat să funcționeze neoficial În cadrul Partidului Comunist Maghiar ca un soi de opoziție „reformatoare” neoficială - prima de acest fel În comunismul postbelic. Între timp, venise rândul lui Rákosi să-și atragă dizgrația Moscovei. Așa cum am văzut, Hrușciov era dornic să restabilească legăturile sovieticilor cu Iugoslavia. Pe de altă parte, Rákosi jucase un rol important În cursul isteriei declanșate Împotriva lui Tito din anii precedenți. Nu Întâmplător acuzația de „titoism” atârnase atât de greu În procesele-spectacol ungare, mai ales În procesul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost anunțată numirea lui Imre Nagy ca prim-ministru al Ungariei. Liderii partidului speraseră că revenirea lui Nagy avea să pună capăt revoluției, ceea ce s-a dovedit a fi un calcul profund eronat. Nagy era, desigur, el Însuși hotărât să restabilească ordinea: la o oră de la preluarea puterii, a declarat starea de război. În convorbirile purtate cu Suslov și Mikoian (care au sosit În aceeași zi cu avionul de la Moscova), Nagy și ceilalți membri ai noii conduceri au insistat asupra necesității
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lansa apelul său istoric, János Kádár a fost transportat În secret la Moscova, unde Hrușciov l-a convins de necesitatea formării, cu sprijin sovietic, a unui nou guvern la Budapesta. Armata Roșie urma oricum să intre În Ungaria și să restabilească ordinea; singura problemă era cine va avea onoarea de a colabora cu ea. șovăielile lui Kádár, pus acum În situația de a-i trăda pe Nagy și pe conaționalii săi, au fost spulberate de insistențele lui Hrușciov că sovieticii Își
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au deteriorat Încă o dată, iar regimul iugoslav a inițiat deschiderea spre Vest și spre țările nealiniate din Asia. Replica lui Tito la invazia din Ungaria a avut, astfel, două fațete. Asemenea liderilor sovietici, el era ușurat că ordinea comunistă fusese restabilită, Însă modul În care se realizase acest lucru a creat un precedent periculos și a lăsat un gust amar. În alte părți, răspunsul a fost mai puțin ambiguu. Odată ce cuvântarea secretă a lui Hrușciov ajunsese să fie cunoscută În Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moment că ideologia comunistă conține sâmburele schimbării și eliberării, după evenimentele din Ungaria sentimentul dominant era unul de resemnare cinică. Această situație a avut și părțile ei bune. Întrucât popoarele din Europa de Est comunistă erau acum cumințite, iar ordinea lucrurilor fusese restabilită, conducerea sovietică din epoca lui Hrușciov a ajuns cu timpul să permită un grad limitat de liberalizare locală - mai ales, ca o ironie a sorții, În Ungaria. Acolo, după Încheierea represaliilor Împotriva insurgenților din 1956 și a simpatizanților lor, Kádár
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au simțit realmente amenințați. La momentul oportun, trupele de poliție, și mai ales jandarmii - recrutați din rândul fiilor de țărani săraci din provincie și, ca atare, puțin dispuși să-i menajeze pe tinerii privilegiați din Paris -, erau perfect capabile să restabilească ordinea. Pompidou era Însă Îngrijorat de un fenomen mult mai serios. Revoltele și ocupația studenților au stârnit În toată țara un val de greve și blocări ale locurilor de muncă, acțiuni care, până la sfârșitul lunii mai, au paralizat Franța. Primele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Generalul António de Spínola, fost șef de stat-major În armata portugheză și guvernator al Guineei din 1968 până În 1972, a fost pus de colegii lui ofițeri În fruntea juntei. Ei au desființat poliția secretă, au eliberat toți deținuții politici, au restabilit libertatea presei și au permis șefilor partidelor socialist și comunist din Portugalia să se Întoarcă din exil, legalizând aceste formațiuni politice după aproape 50 de ani de interdicție. Revoluția s-a bucurat peste tot de o popularitate uriașă 9. Spínola
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În multe alte republici tropismul „suveranității” era un amestec variabil de sentiment național și instinct de conservare al nomenclaturii. Exista și un element de frică: dacă securitatea și autoritatea se fărâmițau la vârf - sau, mai rău, dacă ar fi fost restabilite forțat și unilateral de dușmanii lui Gorbaciov -, atunci era mai prudent ca pârghiile puterii să fie transferate la nivel local. Nu În ultimul rând, managerii sovietici conștientizau că, dacă se prăbușește centrul, multe bunuri publice de mare valoare vor rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reticență republicilor dreptul la secesiune prin noua Constituție a Uniunii, dar această concesie făcută realității nu a făcut decât să-i șubrezească și mai mult poziția: inamicii lui conservatori erau acum convinși că Gorbaciov trebuie Înlăturat pentru ca ordinea să fie restabilită. Între timp, pe 12 iunie 1991, Elțîn, care Îl Întrecuse de mult pe Gorbaciov ca popularitate, a fost ales președinte al Republicii Sovietice Ruse - primul lider al Rusiei ales pe cale democratică 16. Luna următoare, pe 12 iulie, Sovietul Suprem al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un interval de o săptămână postpartumSecreția de FSH crește curând după parturiție, exercitând un efect stimulativ asupra dezvoltării foliculilor ovarieni postpartum. Creșterea foliculară are drept rezultat creșterea secreției de estradiol, dar și de inhibină. Răspunsul feed-back pozitiv la estradiol este restabilit în mod gradat, permițând eliberarea valului de gonadotropine preovulatorii. Întregul proces poate fi terminat în jur de 3 săptămâni postpartum. Investigațiile privind profilul hormonal al vacilor în puerperium indică faptul că, hormonul de stimulare foliculară și luteohormonul se găsesc în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
repausului mamar ( FRANCAS G. și col.1993, SEICIU FL. și col. 1987). Tratamentul curativ administrare de calciu și magneziu (borogluconat de calciu, clorură de calciu și clorură de magneziu), insuflarea de aer în mamelă pentru a suprima lactația și a restabili calcemia, hormonoterapie cu parathormon, cortizon, prednisolon, asocierea calciului cu vitamine, glucoză și metionină . a) Paraplegia puerperală Această afecțiune este denumită și sindromul vituler, forma atipică "downer cow syndrome " sau "sindromul vacii căzute ". Etiologia este asemănătoare cu cea a comei puerperale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea lui Vlad Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema, în chip ce ține deja de tradiție, asupra contesei Elisabeta Bathory, care ar fi fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
unui obiect de lux, de colecție, fapt corespunzător unei tendințe care se face remarcată și în arta românească prin intermediul artelor decorative. Din păcate, această punte de legătură a fost întreruptă prea repede, iar nicio altă revistă nu a reușit să restabilească climatul secesionist, internațional, cosmopolit al acesteia. Revista Ileana își găsește locul printre revistele mari care susțin diversele secesionisme, Ver Sacrum la Viena, Mir Iskusstva (Lumea Artei) și Zolotoe Runo (Lâna de Aur) la Moscova, Yellow Book în Anglia, Zycie (Viața
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vedere, Paciurea s-ar plasa fără dubiu în contextul modernității, mai aproape de un Brâncuși. Spre deosebire de pictura simbolistă, sculptura lui nu este narativă. El elibereaza imaginile sale din narațiunile iconografice care preced opera simboliștilor. Prin respingerea acestui sens vechi, Paciurea restabilește autonomia himerelor față de originea lor culturală. Aceasta, în opinia mea, este gestul fundamental modernist al lui Paciurea: (...) Aceste himere nu mai exprimă o semnificație clară pentru aer, pământ și apă, ci refac ambiguitatea eternă a acestor elemente primordiale ale lumii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]