11,123 matches
-
declanșată cu multe secole înainte de ceea ce admitem astăzi ca mileniul migrațiilor - sec. al III-lea d.Hr. - 1241, de la venirea goților până la marea invazie mongolo-tătară. Trebuie să admitem că migrația populațiilor europene - celții, germanii și slavii, desfășurată pe un spațiu restrâns, cu excepția galaților din Asia Mică și a vandalilor din nordul Africii, cu tot caracterul lor distructiv, a sudat Europa, sudură în care trebuie să vedem începutul teoriei europocentrismului. Populațiile germanice, cele estice - goții, gepizii, vandalii, taifalii, herulii - s-au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a unui stil de viață sănătos și poate avea un impact considerabil dacă este optimizat. Tratamentul hipertensiunii arteriale și al hipercolesterolemiei sunt măsuri adresate tuturor categoriilor de pacienți. Abordarea chirurgicală sau instrumentală a IC este limitată la un subset mai restrâns de pacienți. Cele mai frecvent utilizate tehnici sunt revascularizarea la pacienții cu IC dar cu ischemie miocardică reversibilă și angioplastie cu sau fără stenting. Toate procedurile sunt însă grevate de un risc de apariție a evenimentelor coronariene majore în cursul
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
și dirijorul Toivo Haapanen, autorul articolului menționează faptul că, înainte de Primul Război Mondial, Helsinki a cunoscut personalități de seamă ale muzicii culte rusești, lucru care a dus la educarea și rafinarea spiritul artistic al publicului. Chiar dacă publicul existent este destul de restrâns, este de remarcat predilecția acestuia pentru acest gen muzical. În momentul scrierii articolului se face observația că muzica pur modernistă nu este gustată 154. Despre Pictura fineză, Horia Oprișan spune că "totul în Finlanda, chiar și arta așa numită poporană
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu vorbitori nativi, sportul românesc și, nu în ultimul rând, aspecte oarecum contestate și neclare ale istoriei României. În cele din urmă, diversitatea e factorul cel mai important, iar faptul că limba română se bucură de succes, chiar și unul restrâns, e un fapt pozitiv. Istoric vorbind, rolul și scopul lectoratului a fost acela de a menține viu interesul vizavi de limba română, iar generațiile de profesori care s-au succedat și-au adus contribuția în funcție de propriile interese academice, aducând de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în limba română a fost scrisă de fostul ministru al culturii din Finlanda, doamna Tytti Isohookana-Asunmaa. Teodor Palic subliniază numărul extrem de redus de traduceri în și din limba finlandeză. Acesta a găsit traduceri ale pieselor lui Eugen Ionescu, o antologie restrânsă a poeziei lui Eminescu, trei romane ce-i aparțin Hertei Müller. Un mare succes l-au cunoscut romanele lui Panait Istrati care, în 1920, au devenit best- seller-uri în Finlanda. Fiind întrebat dacă Sinuhe are ceva de oferit românilor, traducătorul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
numerică a aprecierii performanțelor acestora), ci vizează domenii și probleme mult mai complexe (inclusiv programe de învățământ și sistemul în ansamblu); implică un șir de măsurări, comparații, aprecieri pe baza cărora se pot adopta decizii în vederea optimizării activității. În sens restrâns, evaluarea poate fi definită ca o componentă care dă măsura eficienței procesului de predareînvățare. Încheind schema procesului de instruire, constituie în același timp punctul de plecare spre activitățile viitoare. Termenul de evaluare școlară desemnează actul prin care se formulează o
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
elaboreze un dicționar de limbaj mimico-gestual care să conțină un vocabular accesibil elevilor surzi din clasele I-VIII și să fie asimilat de profesorii debutanți și nu numai. Totuși, am considerat că nu este suficient să ne limităm la vocabularul (restrâns) al acestor elevi și să adăugăm și alte cuvinte care vor intra curând în vocabularul lor. Astfel s-a ajuns la elaborarea unui vocabular care conține 1880 cuvinte/semne, de către un grup de participanți la cursul de limbaj mimico- gestual
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
sau cu halo afectiv), gesturi instrumentale (gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul curbiliniu și gestul triunghiular), după viteza de execuție (gestul rapid și gestul lent), după direcția de execuție (gestul centrifug și gestul centripet), după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unei relații de cooperare și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți factori: • tipul de activitate desfășurată: dacă profesorul dorește să păstreze un climat de maximă concentrare asupra unei probleme, atunci sunt recomandate gesturile restrânse; • rolul întruchipat: dacă profesorul interpretează rolul unui personaj literar și vrea să creeze o atmosferă de poveste, gesturile mai ample sunt mai expresive și mai binevenite; • structura anatomo-fiziologică: articulația tibia-femur are o mobilitate redusă, comparativ cu articulația braț-trunchi; • genul: cercetările
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o mobilitate redusă, comparativ cu articulația braț-trunchi; • genul: cercetările relevă faptul că gestualitatea masculină este dominatoare, centrifugă/de ocupare a teritoriului, iar gestualitatea feminină este reactivă, centripetă/de restrângere a teritoriului; prin urmare, gesturile ample sunt specifice bărbaților, iar gesturile restrânse sunt adoptate de femei; • stilul de predare: profesorul cu stilul de predare autoritar, din dorința de a-i domina pe elevi, își mărește teritoriul ocupat punându-și mâinile pe șolduri, gest amplu prin componenta expansivă pe care o prezintă; • percepția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exprimării corporale; b) caracterul tehnic al exprimării corporale; c) asemănarea exprimării corporale la oameni și la animale; d) influența relațiilor sociale asupra exprimării corporale. 3. Gestul întinderii mâinilor către interlocutor îl putem caracteriza ca fiind: a) centrifug; b) centripet; c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conștientizării schimbărilor de orice fel care provoacă inițiativa de a lua atitudine și de a acționa cultural. Având în vedere faptul că aceste teorii estetice au încercat să descrie felul în care se exercită practica artistică într-un interval oarecum restrâns (din anii '60 până în zilele noastre) și să ofere versiuni de interpretare pe baza unor protocoale de observație asupra transformărilor sociale, politice, economice și culturale contemporane, se constată evidente asemănări de familie ce sugerează acuratețea intuițiilor și percepțiilor teoreticienilor abordați
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care, dintr-un motiv sau altul, nu reușiseră să participe la evenimentul meu, cu toate că îmi erau alături în spirit și în suflet, mi-a rămas în minte și am petrecut, ulterior, mult timp gândindu-mă la implicațiile ei. În cercul restrâns al seminariilor mele de Retorica negocierii, disciplină pe care o predau de câțiva ani la masteratul de Comunicare și mediere în conflictele sociale oferit de Facultate, am discutat pe larg această idee, realizând eu, tardiv, cum îmi stă în fire
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cu tata, nu știu de ce. Mama nu vorbea însă idiș și cu fratele meu mai mic; nici asta nu pot explica. S.A.: Deci idiș a fost literalmente limba ta maternă... Cu tine se vorbea frecvent și românește, chiar din familia restrânsă. M.I.: Așa este, nu numai tata îmi vorbea românește. Și cu mama am mai vorbit uneori românește până la un moment dat; cu bunica dinspre tata am vorbit idiș tot timpul. Da, asta este limba mea maternă. Și o vorbeam în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nouă! Iată ce scria un jurnalist român acum 91 de ani: „Presa românească are prea mult aerul de presă locală; cea străină are un caracter de generalitate. Restrângând cercul, presa noastră e adesea localizată, supusă influenței directe a unui prea restrâns număr de oameni, fie că sunt grupați în diferite partide politice sau se găsesc în grupări independente. Cunoaștem mai bine decât un profan erorile meseriei și dacă nu o putem îndrepta, e că sunt atâtea pricine, a căror răspundere, cea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ce și alți cititori ca mine ar găsi motive să parcurgă până la capăt opul de prefațat. Așadar, o argumentație cu atât mai necesară cu cât este vorba de critică, ba chiar de „critica criticii”, „material” cam arid și de interes restrâns. Adresându mă de la cititor la cititor, garantez într-un fel efortul unui al treilea, un cititor-autor, dar unul vizibil implicat și cu responsabilități asumate. În al doilea rând: pornind la pretențioasa treabă de a scrie prefață la postfața prilejuită de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nouă! Iată ce scria un jurnalist român acum 91 de ani: „Presa românească are prea mult aerul de presă locală; cea străină are un caracter de generalitate. Restrângând cercul, presa noastră e adesea localizată, supusă influenței directe a unui prea restrâns număr de oameni, fie că sunt grupați în diferite partide politice sau se găsesc în grupări independente. Cunoaștem mai bine decât un profan erorile meseriei și dacă nu o putem îndrepta, e că sunt atâtea pricine, a căror răspundere, cea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ce și alți cititori ca mine ar găsi motive să parcurgă până la capăt opul de prefațat. Așadar, o argumentație cu atât mai necesară cu cât este vorba de critică, ba chiar de „critica criticii”, „material” cam arid și de interes restrâns. Adresându mă de la cititor la cititor, garantez într-un fel efortul unui al treilea, un cititor-autor, dar unul vizibil implicat și cu responsabilități asumate. În al doilea rând: pornind la pretențioasa treabă de a scrie prefață la postfața prilejuită de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Tratatului care face referire nu numai la guverne ci și la popoare. Concluzia la care trebuie să se ajungă este aceea că Comunitatea constituie o nouă ordine juridică de drept internațional în profitul căreia statele au limitat, chiar dacă în domenii restrânse, drepturile lor suverane și ale cărei subiecte sunt nu numai Statele Membre ci și resortisanții. Independent de legislația Statelor Membre, dreptul comunitar nu impune numai obligații ale individului, ci pretinde și acordarea unor drepturi care să se integreze în patrimoniul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
parlamentară, o configurație a Consiliului, un tribunal specializat) sau chiar o singură persoană (deputatul european raportor pentru o anumită lege, judecătorul raportor într-un anume caz al Curții de Justiție) au prea multă putere în mâinile lor. Atunci când acest grup restrâns și specializat nu este reprezentativ pentru mulțimea din care face parte, și dacă nu se aplică un mecanism adecvat de coordonare, nimic nu poate garanta că deciziile vor fi cele dorite de majoritate. Uneori, coordonarea devine ineficientă din cauza prerogativelor procedurale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
like particles). Vaccinul este noninfecțios în sensul că nu poate produce bolile împotriva căruia este destinat ci asigură protecție împotriva lor. VLP nu conțin genomul viral, nu pot infecta celulele susceptibile. HPV infectează numai oamenii și primatele hominoide, demonstrând spectrul restrâns de gazdă al acestor virusuri. Același lucru s-a constatat pentru papilomavirusurile animale. Conceptul utilizării unor vaccinuri împotriva infecției cu papilomavirusuri ca mijloc de prevenție pentru cancere cutanate sau mucoase care rezultă din infecția persistentă a fost probat la animale
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
două-trei luni (Shah K.V., și colab., 1997). Producția acestor anticorpi este elementul obiectiv de apreciere a eficienței vaccinării (Carter J. și colab., 2000). Răspunsul imun humoral țintește glicoproteinele capsidare care diferă de la un izolat la altul și explică parțial spectrul restrâns al protecției. Obținerea unor vaccinuri care să inducă o rezistență heterologă, vaccinuri care să protejeze împotriva tipurilor HPV, atât de numeroase, constituie o provocare pentru cercetători. Stimularea răspunsului imun care este direcționat împotriva proteinelor interne sau proteinei capsidare minore - L2
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
like particles). Vaccinul este noninfecțios în sensul că nu poate produce bolile împotriva căruia este destinat ci asigură protecție împotriva lor. VLP nu conțin genomul viral, nu pot infecta celulele susceptibile. HPV infectează numai oamenii și primatele hominoide, demonstrând spectrul restrâns de gazdă al acestor virusuri. Același lucru s-a constatat pentru papilomavirusurile animale. Conceptul utilizării unor vaccinuri împotriva infecției cu papilomavirusuri ca mijloc de prevenție pentru cancere cutanate sau mucoase care rezultă din infecția persistentă a fost probat la animale
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]