6,798 matches
-
cu bazooka. Ea este mincinoasa mincinoșilor. Minciuna este trăsătură psihologică, nu doar morală. A jucat un teatru dezgustător și o făcea pe mironosița, fraierind inclusiv oamenii deștepți. A adus pe scena politică românească noutatea absolută: minciuna în extaz. Ea este ruina politicii, căzătura căzăturilor. A jucat tare sub mantia purității, făcând praf și puritatea și politica. Din cauza ei, lumea crede că România nu poate să fie condusă decât de către căzături și tinerii vor pleca din țară, scuipând în urma lor. Este cloaca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a luat megalomania industrială. Consumul a început să fie normat din 1979. Minimele repere individuale s-au topit în anonimat. Minima libertate de exprimare a fost sugrumată sub cenzură. Am moștenit o societate ruinată moral, politic, economic, cultural. Cu această ruină în și lângă noi am intrat în șocul unei lumi față de care nu puteam să avem altă empatie decât cea din surse livrești și radiofonice. Mai mult, nu ne cunoșteam societatea altfel decât din experiența proximității. Cercetările sociale au fost
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o liotă de copii obraznici, rusește n-am învățat de la dânsa nici măcar de-o lăscaie. PROFESORUL VASILE POPA Cum toate înviau după război, la Fălticeni au început să se adune oamenii ce urmau să refacă viața târgului. Iașul era o ruină iar mai faimos, din punct de vedere cultural, decât orășelul de pe Șomuz, în Țara de Sus, nu exista altul. Sosiți unii din refugiu, alții poposeau acolo pentru prima oară în viața lor. Făcând pasiențe și confecționând obiecte din papier maché
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București, o dădeau ieftin. Înghesuiți în cele două camere rămase în picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile, plafoanele, dușumelele. Pereții se prăbușeau, pretutindeni
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile, plafoanele, dușumelele. Pereții se prăbușeau, pretutindeni împărățea molozul, dar ce o încântase pe mama era grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a cumpărat un beci și, cu cărămizile scoase, timp de douăzeci de ani, a refăcut locuința până ce a adus-o la înfățișarea dintâi: era o casă veche, boierească, în stilul neoclasic la modă pe la începutul veacului nouăsprezece: fațada avea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din argilă arsă - ghirlande și capete de lei. Casa era aproape de universitate, pe hudița care își luase numele de la biserica ctitorită de boierul Toma Cozma. Din bulevard până la locul nostru, scăpaseră doar câteva clădiri, dar până în Păcurari se înșirau doar ruine și gropi rămase de la bombe, cu râpi săpate de apa năboită prin canalizare. Din pricina asta, maidanul era poreclit „Coreea”. Strada purta acum numele luptătorului comunist Nicolae Mohănescu. Cum tot acolo se aflau mai multe școli și institute de învățământ, peste
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scârbit, îndrăznind totuși să spună vreun adevăr, vigilentul îi ardea „o critică” tovărășească, cu privirea țintă în ochii șefului. Azi, dacă îți plac versurile lui Labiș, pentru dânsul ești „nostalgic”. Ieri, azi, mâine, acestor iscusiți le aparține mereu prezentul. În ruina democrației de acum s-au negat valori ce trebuie să rămână perene. Negația nu vine dintr-un principiu democratic, ci din cel dedus de lupta de clasă care zilnic se ascute în funcție de cel pentru care ea constituie o armă. Împătimiții
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
voștri, în vecii vecilor, amin !...” Terasa e plină de vestigii din toate cele trei milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Și ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, bucovinenii au mai avut de luptat pe un front: menținerea caracterului românesc al provinciei, ca urmare a transformărilor teritoriale și numeroaselor ocupații prin care a trecut Bucovina, „ajungând o tristă ruină”. Caracterul românesc s-a menținut datorită legăturilor multiple culturale dintre cele două părți ale vechii Moldove. S-au găsit, așadar, soluții pentru păstrarea culturii și identității. Un factor pozitiv în viața intelectuală bucovineană a fost crearea Universității austriece din Cernăuți
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Simțea nevoia unei vieți contemplative și ascunse. A cerut să intre ca monah în Abația din Praglia (Padova). Abația se afla într-o stare mizerabilă de abandonare. După confiscarea bunurilor din partea Statului italian s-a redus la o grămadă de ruine. Soldățimea care se încartiruise în localuri a mânjit pereții, a smuls ușile și ferestrele, a rechiziționat sau distrus mobilierul. În acest ambient, mai mult decât sărăcăcios, a intrat Besozzi la 68 de ani și a rămas până la moartea sa. Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu poate înainta fără vâsle, avem nevoie de vâsle, iar aceștia vor fi preoții crescuți și formați în spiritul Operei. Un preot, chiar dacă e sfânt, dar care nu are spiritul Operei, ar fi o pagubă pentru această Operă și o ruină dacă ar rămâne. Dumnezeul meu, ce responsabilitate“». Dorea ca clericii săi să trăiască în comunitate și nu în seminar, pentru că, odată cu știința, trebuiau să absoarbă spiritul «pur și genuin» al Operei. Și, fiindcă Institutul său nu era încă recunoscut de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Preotul și fratele, în planurile lui Dumnezeu se completează reciproc în exercițiul apostolatului... Diavolul, dușmanul oricărui bine, va face orice efort pentru a semăna discordia și să aducă învrăjbirea; el știe bine că o împărăție dezbinată cade în dezolare și ruină... Să nu apună soarele peste posibilele diviziuni. Suntem oameni printre oameni, așadar se poate întâmpla vreun inconvenient; dar și aici, să fim atenți să nu sofisticăm, să nu exagerăm, să nu generalizăm; să vedem totul în lumina lui Dumnezeu, în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sale. El o numește «Passio Domini N. J. C.» (Patima Domnului nostru Isus Cristos). În aceste încercări foarte dureroase, nu arată cu degetul acuzator împotriva altora, ci contra lui însuși și a păcatelor sale. Este convins că el este cauza ruinei Congregației. În Diario (Jurnal) scrie: «În seara asta - 2 martie 1935 - a fost chemat la telefon don Luigi Pedrollo de către secretarul episcopului, mons. Falzoni, care îi comunică faptul că Sfânta Congregație pentru Religioși l-a desemnat pe abatele Emanuele Caronti
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Dar și mai chinuitoare era durerea spirituală, cauzată de o viziune și intuiție a tristei situații a lumii. În timpul vieții sale s-au declanșat două mari războaie mondiale care au produs morți, daune materiale, nenumărați invalizi, distrugeri de valori morale, ruina unei lumi legate de tradiția satului ori a propriului oraș, creând o prăpastie de ură generală și de o violență nemaiauzită. Don Calabria îl vedea în aceste evenimente oribile pe satana și milițiile sale mărșăluind pentru a extermina sufletele și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
francez, instrumentele de spionaj ale Statului Major german? Morții nu vorbesc; poate că au lăsat pe undeva mărturisiri sau însemnări ce vor ieși la iveală mai tîrziu. După o jumătate de secol, această posibilitate este minimă, iar zguduirile care provoacă ruine prin lume au aruncat amintirile afacerii Dreyfus într-o îndepărtare proximă cu uitarea. Petersburg în 1894 Stagiatura mea, neîntreruptă timp de doi ani, ca atașat la Legația din Paris, a suferit un intermezzo de trei luni, fiind trimis cu titlu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un program...). Această uimitoare figură s-a stins, la 87 de ani, în Germania 99, după evenimentele tragice care se cunosc: războaie nefericite, abdicare, moartea celui mai mare dintre fii, Boris, executarea celui mic, Kiril, și retragerea în exil printre ruinele unei Germanii învinse și bombardate. Păstrez amintirea primirii binevoitoare care mi-a fost rezervată de către rege, cît și atenția delicată față de mama mea (care îi amintea, îmi spunea el, "ținuta nobilă și gîndirea cuprinzătoare" a mamei sale, prințesa Clémentine, fiica
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca șef de misiune la acea Legație din Franța, unde debutasem în carieră cu un sfert de veac mai devreme. Paris. Delegat la Conferința de pace. Ministru între 1920 martie 1922 După cei patru ani de război, marcați de atîtea ruine și dolii, Parisul se complăcea în destinderea nervilor atît de mult încercați, iar tineretul, avid să uite coșmarul de odinioară, se deda, împreună cu soldații reveniți la viața civilă, la un fel de nebunie colectivă manifestată prin dansuri, în majoritate importate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-l auzi pe Loucher jonglînd cu miliardele, folosindu-se de gesturi de prestidigitator pentru a preconiza, cu un talent momentan convingător, soluții care din depărtare păreau a fi într-adevăr soluții... Dar Franța se zbătea singură pentru a-și reconstrui ruinele. 80 de miliarde erau înghițite de refacerea Nordului, a uzinelor și fabricilor sale, precum și a cîmpurilor sale devastate. "Germania va plăti" era refrenul reluat fără rezultat zilnic. Datoria inamicului învins trecea prin tot felul de unități de măsură care o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vederi ale regelui Alexandru față de Croația vor fi anihilate în 1934 prin asasinatul de la Marsilia de către ustașii lui Pavelici, antrenați în Ungaria prin grija lui Mussolini, spre a provoca dezagregarea Iugoslviei. Belgradul era în plină reconstrucție după ce fusese redus la ruine în 1914. Cu bun simț practic și în înțelegere cu Berlinul, o parte din plata constituită din reparațiile de război era afectată construirii, pe cheltuiala Germaniei, a mai multor clădiri publice: Ministerul de război, Marele Stat Major etc., precum și podul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
l-a făcut să reia, în 1943, puterea efectivă, pe care i-o dădea în mod formal majoritatea Consiliului Fascist, ar fi scutit, de s-ar fi manifestat mai devreme, Italia și lumea întreagă, de surplusul de dezolare și de ruine pe care le-a adus cu ea intrarea în război, în 1940. Presupunînd că Ducele ar fi trecut peste veto-ul regelui care s-ar fi opus la declarația de război, din iunie 1940, făcută Franței și ar fi luat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de aceeași dorință de libertate. Regatul Belgiei, care-și dobîndise independența suverană cu 40 de ani mai devreme decît cel italian, făcuse dureroasa experiență a ocupației invadatorului german. După cincisprezece ani urmele și amintirea martirului încă mai erau prezente prin ruine și doliu. Legația României, proprietate a statului, se afla într-o străduță liniștită și provincială cu salcîmi sferici, paralelă cu avenue Louise, arteră elegantă ce ducea spre Pădurea Cambrei. Clopotele unei biserici învecinate numărau orele, iar la utrenie și pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tradiționale, consacrate de întrajutorarea la vreme de restriște și salvgardare a intereselor vitale ale națiunii noastre. Ultimii ani ai acestui război care a dus la prăbușirea nazismului și a fascismului, i-am petrecut la București, ca simplu pensionar, asistînd, pe ruinele unei Europe tăiate în două, la renașterea unui totalitarism cu atît mai periculos cu cît se străduiește, prin cele mai rele mijloace, să domine lumea nici măcar prin invocarea nevoii unui spațiu vital, ci propagînd, într-un avînt de expansiune brutală
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
oară imaginea dublă într-o pictură ambițioasă, Omul invizibil, începută în iarna anului 1929, încă neterminată în 1931, când a fost expusă la Paris. Figura omului așezat se întinde pe toată lungimea pânzei al cărei spațiu pictural este ocupat de ruine, statui și arcade de clădiri, un peisaj inspirat, după propria-i mărturisire (1994: 176), de amintirea unei planșe colorate dintr-o carte pentru copii despre ruinele egiptene. De data aceasta, noile imagini se formează de la alte obiecte, un procedeu amintind
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
așezat se întinde pe toată lungimea pânzei al cărei spațiu pictural este ocupat de ruine, statui și arcade de clădiri, un peisaj inspirat, după propria-i mărturisire (1994: 176), de amintirea unei planșe colorate dintr-o carte pentru copii despre ruinele egiptene. De data aceasta, noile imagini se formează de la alte obiecte, un procedeu amintind de milanezul Giuseppe Arcimboldo (1527-1593). Ne întâmpină două imagini diferite: fie un bărbat al cărui păr este în același timp nori și ochi, mingi albastre așezate
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
lui Voltaire (1940), în care o Gala șezând privește fix la un grup de figuri, incluzând două femei (călugărițe) îmbrăcate în negru și alb, în stilul Spaniei din secolul al XVII-lea. Împreună cu arcul ce se deschide din clădirea în ruină, din spatele lor, ele formează bustul lui Voltaire (Dalí a folosit un desen în alb și negru, după sculptura bine-cunoscută a lui Jean-Antoine Houdon), fețele lor devin ochii lui, mâinile și brațele lor înmănușate și gulerele dantelate devin bărbia lui, iar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]