6,398 matches
-
cuprindea decât 15 cercetări empirice de nivel bun! Este puțin (chiar dacă acum situația a evoluat) când comparam această cifră cu numărul lucrărilor despre atitudinile sau dinamica grupurilor... Este adevărat că, pe această temă, cercetările pun serioase probleme metodologice și teoretice: socializarea este plasată sub influența unei multitudini de factori de la niveluri diferite (individuali, grupali și organizaționali). Ea constituie un proces dinamic, o construcție greu de delimitat. Lucrările actuale ne invită să luăm în considerare rolul activ jucat de subiecți într-un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
grupali și organizaționali). Ea constituie un proces dinamic, o construcție greu de delimitat. Lucrările actuale ne invită să luăm în considerare rolul activ jucat de subiecți într-un proces pe care ei nu se mulțumesc să-l suporte. DE REȚINUT • Socializarea a fost definită la origine ca un proces de interiorizare de către individ a comportamentelor și modurilor de gândire ale colectivului în care intră. • Organizațiile pot elabora tactici de socializare care vizează să-l facă pe salariatul recrutat să se integreze
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pe care ei nu se mulțumesc să-l suporte. DE REȚINUT • Socializarea a fost definită la origine ca un proces de interiorizare de către individ a comportamentelor și modurilor de gândire ale colectivului în care intră. • Organizațiile pot elabora tactici de socializare care vizează să-l facă pe salariatul recrutat să se integreze în rol. • Lucrările actuale atrag atenția asupra rolului activ jucat de noii salariați, care nu se mulțumesc să suporte pasiv influența organizației în socializarea organizațională. Capitolul 6 Motivația muncii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Organizațiile pot elabora tactici de socializare care vizează să-l facă pe salariatul recrutat să se integreze în rol. • Lucrările actuale atrag atenția asupra rolului activ jucat de noii salariați, care nu se mulțumesc să suporte pasiv influența organizației în socializarea organizațională. Capitolul 6 Motivația muncii Motivația constituie o temă de cercetare foarte dezvoltată în Statele Unite, dar relativ neglijată în Europa. Astfel, Cooper și Robertson (1986) notează că, în Statele Unite, o treime dintre lucrările publicate în perioada 1980-1984 tratează motivația la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
registru în care subiecții își poziționează viața. În aceste condiții, șomajul nu poate avea decât efecte devastatoare. Această analiză este contestată. Privarea de un loc de muncă provoacă, desigur, dificultăți pe care nimeni nu le poate nega. Dar faptul că socializarea se înscrie în mai multe registre de viață îi oferă subiectului activ posibilități de a face față. 3. Sistemul de activități și șomajul Când am definit modelul sistemului de activități (cap. 1), arătam că el se bazează pe o anumită
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Desigur, nu se pot nega efectele negative ale șomajului; dar ele pot fi studiate pornind de la o altă concepție despre comportamentul individului. Este calea pe care numeroși cercetători încearcă s-o urmeze în prezent, cea a unei concepții extinse despre socializare. DE REȚINUT • Lucrările clasice au scos în evidență mai ales efectele negative ale șomajului și dificultățile psihologice care însoțesc această situație. • Modelul sistemului de activități, insistând pe faptul că socializarea se înscrie în mai multe registre ale vieții, a reorientat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o urmeze în prezent, cea a unei concepții extinse despre socializare. DE REȚINUT • Lucrările clasice au scos în evidență mai ales efectele negative ale șomajului și dificultățile psihologice care însoțesc această situație. • Modelul sistemului de activități, insistând pe faptul că socializarea se înscrie în mai multe registre ale vieții, a reorientat cercetările. El permite evidențierea modului în care indivizii fac față situației. Partea a treia PROCESE COLECTIVE Capitolul 9 Leadership-ul Într-un articol recent, Barker (1997) arăta că 75% din lucrările
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care integrează pasiv modelul global și uniform de cultură. Pentru Sainsaulieu, cultura nu este împărtășită. Diversele ei forme sunt construite pe baza unor relații de putere pe care grupurile le stabilesc în întreprinderi. Întreprinderea apare ca un loc privilegiat de socializare. După Francfort, Osty, Sainsaulieu, Uhalde, 1995. Figura 13. Șase tipuri de identități colective la locul de muncă Tentative de articulare a acestor orientări opuse au fost realizate de Sauvezon (2000). 5. O tentativă de integrare Potrivit lui Sauvezon, cultura organizațională poate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
utilizarea unui demers plurimetodologic asupra aceluiași obiect. Acest ideal este greu de atins. Dar el nu va putea fi urmărit decât dacă se menține diversitatea metodelor. La nivelul rezultatelor, remarcăm că temele abordate pot părea la prima privire foarte fragmentate (socializare, motivație, satisfacție...). În spatele acestei diversități putem constata totuși că o unitate de logică se constituie progresiv. Pentru toate temele clasici, asistăm la abandonarea orientării care consideră că indivizii sunt pasivi, și nu actori în construirea vieții organizaționale. Examinarea lucrărilor publicate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
33, 36, 43, 85, 87, 89, 94, 96, 105-106, 109-115, 134-135, 141, 149, 157, 164-165, 212. Schimbare, 197. Sensul muncii, 69-73, 75-78, 80. Sentiment de eficiență personală, 83. Sistem concret de acțiune, 36. Sistem de activități, 37-38, 41-42, 123, 125-127. Socializare organizațională, 81-90. Sociogramă, 149. Statut și rol, 147. Strategii, 35, 125. Structură birocratică, 58. Structură, 45. Susțineri sociale, 41. Ș Șomaj, 14, 30, 39, 43, 117-129, 211. T Tactici de socializare, 86-87, 90. Tehnologie, 58-59. Teoria X, 202. Teoria Y
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acțiune, 36. Sistem de activități, 37-38, 41-42, 123, 125-127. Socializare organizațională, 81-90. Sociogramă, 149. Statut și rol, 147. Strategii, 35, 125. Structură birocratică, 58. Structură, 45. Susțineri sociale, 41. Ș Șomaj, 14, 30, 39, 43, 117-129, 211. T Tactici de socializare, 86-87, 90. Tehnologie, 58-59. Teoria X, 202. Teoria Y, 202. Teorie contingenței structurale, 57, 65. Teorie, 11, 19, 31, 55, 58, 62, 79, 91-93, 95, 97-104, 202. Teorii implicite ale organizației, 19, 64. Test sociometric, 148-149. Tipologii, 49-50, 66. Tranziție
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a Locurilor de Muncă (n. trad). * EDF și SNCF societățile de electricitate, respectiv de căi ferate din Franța (n. trad.). -----------------------------------------------------------------------4 1 PSIHOLOGIA SOCIALĂ A ORGANIZAȚIILOR Domeniu și metode Curente de abordare și modele ale omului Structura organizațională Sensul muncii Socializarea organizațională Motivația muncii Implicarea în muncă și satisfacția Șomajul și gestionarea efectelor lui Leadership-ul Grupuri și echipe de lucru Normele de judecată și evaluarea personalului Culturile organizaționale Aplicație: schimbarea organizațională Concluzie Bibliografie Anexă Indice de concepte
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
același timp teoretică și practică); el este informat, la începutul și în cursul formării profesionale, de competențele profesionale pe care trebuie să le dobândească la sfârșitul parcursului său, prin elaborarea standardelor profesionale, sau a altor documente asemănătoare. - Un caracter de socializare: stagiarul este introdus în mediul școlar, unde petrece o mare parte a timpului său, în timpul acestei perioade de tranziție; el este primit și acompaniat de membrii personalului școlii. - Un caracter de control: stagiarul primește un sprijin specific pentru a termina
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
vizate în programul de formare. 5. Să evalueze progresul la învățătură și gradul de dobândire a competențelor elevilor pentru conținuturile ce trebuie predate. 6. Să planifice, să organizeze și să supervizeze modul de funcționare a grupei-clase în vederea favorizării învățării și socializării elevilor. 7. Să-și adapteze intervențiile la nevoile și caracteristicile elevilor ce prezintă dificultăți de învățare, de adaptare sau un handicap. 8. Să integreze tehnologiile informației și comunicației în vederea pregătirii și călăuzirii activităților didactice de învățare, de gestiune a învățământului
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
alături de colegii săi la pregătirea materialului de evaluare, la interpretarea rezultatelor elevilor, din punct de vedere al dezvoltării competențelor. Competența cheie nr. 6 - Să planifice, să organizeze și să asigure un mod de funcționare a grupei-clase care favorizează învățarea și socializarea elevilor Componente: Să definească și să pună în practică un sistem de funcționare echitabil și pertinent pentru activitățile clasei. Să comunice elevilor exigențe clare în legătură cu comportamentele școlare și sociale adecvate și să se asigure de înțelegerea lor și de respectarea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de persoane, În salopete portocalii, cu pancarte, baloane, eșarfe, făcând publicitate pentru produsele lactate care pot preveni fenomenul de osteoporoză. Demonstrația din acea zi de duminică dimineața Îmbrăca, În mod indirect, și un conținut ecologic și constituia un mijloc de socializare Între diferite categorii profesionale și limite de vârste. Merddeka reprezintă un loc familiar pentru javarezi, datorită amplasării În centrul pieții a Monumentului Național Monas /Tugu Monumen Nasional, dedicat revoluției din 17 august 1945 care a proclamat independența Indoneziei. Maiestosul obelisc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
locul de staționare, mai ales pentru femei. Vinerea, În ziua de sărbătoare a musulmanilor, peste 10.000 de credincioși vin să se roage În moschee. În curtea interioară se găsesc amplasate și alte Încăperi destinate studierii Coranului, biblioteci, spații de socializare etc. Moscheea dispune de un singur minaret, reflectând unitatea Întregii națiuni, turn grațios care se Îngustează spre partea superioară asemenea unui arc. În apropiere se află lăcașul de Închinăciune al creștinilor din perioada colonială. Catedrală Catolică, grandios edificiu În stil
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
musulmană o regăsim În edificii moderne de excepție, meritorii pentru puterea de creație a unui popor Îngenunchiat secole de-a rândul și care respiră În libertate abia de cinci decenii. Centrul Cultural Islamic (Islamic Centre), unicul centru de educare și socializare a copiilor și adulților cuprinde Muzeul de Arte Islamice (Islamic Arts Museum) și Moscheea Națională (National Mosque). Muzeul de Arte Islamice, deschis În 12 decembrie 1998, deține 6000 de piese dintre care 200 de valoroase manuscrise islamice, obiecte din porțelan
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
probleme ar putea fi studierea atentă a cauzelor absenteismului la alegerile pentru Parlamentul european, cât și măsura în care ele sunt legate de ceea ce înseamnă participare la jocul democratic în general. O alta ar putea avea în vedere procesul de socializare politică - înțeles ca rezervor al legitimării, prin popularizarea ideii de „Uniune Europeană" - strâns legat de cel de „democrație". In plus sistemul de partide rămâne tributar condițiilor de la nivel național, nefiind adaptat cerințelor europene. Ar trebui să existe o legătură directă
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
reprezentare la ambele niveluri; de asemenea, ar trebui să existe o distincție clară între partidele guvernamentale, cele tradiționale și cele de opoziție/protestatare, astfel încât alegătorii să poată face distincție între opoziție și putere, dând naștere unui sistem competițional. Procesul de socializare, prin rezervele de legitimitate pe care le pune la dispoziție și prin atitudinile prefabricate, învățate și preluate ca atare, ar putea constitui o soluție pentru absenteismul alegătorilor europeni. Parlamentul European rămâne o instituție reprezentativă care se consolidează în același timp
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
primar, tendința din ultimii ani înclină spre inițierea elevilor, mai întâi de toate, în actul comunicării. Acest lucru presupune stabilirea obiectivelor și metodelor cât mai diversificate si mai îmbogățite. Caracteristic ființei umane este capacitatea de a formula și transmite gândurile. Socializarea presupune, în primul rând, comunicare, fie ea apropiată, directă, nemijlocită, sau la distanță. Este necesar să se facă o distincție între limbă și vorbire. După Ferdinand Saussure, limba reprezintă ,,un tezaur depus de practica vorbirii în indivizii aparținând aceleiași comunități
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
complexe, nici frustrări. Dimpotrivă, e femeie experimentată, cu un ascendent sentimental, predispusă să cocheteze, să arunce ocheade, să flirteze, să-și manifeste disponibilitatea pentru o nouă relație amoroasă. Ieșirea la Union, așadar, e departe de a reprezenta o modalitate de socializare, dovadă și faptul că Jupân Dumitrache privește ostil insistența unui intrus În a curta «nevestele oamenilor»: „După port nu semăna a fi negustor. Mă pomenesc că vine și se pune la altă masă alături. Cu fața spre masa noastră și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
locul de întâlnire și jocuri pentru copii, întâlnire și agrement pentru tineri, odihnă și programe de mișcare pentru vârstnici. Realizarea sa într-o localitate rurală apropie condițiile satului de condițiile sociabilității din oraș. Se creează astfel condiții de agrement, de socializare a grupurilor în vârstă sau a tinerilor, antrenați în programe socioculturale. Execuția parcului va parcurge etapele obligatorii pentru orice obiectiv socialcultural: schița de sistematizare, detaliul de sistematizare, studiul tehnico-economic, proiectul de execuție. Toate calculele se vor raporta la condițiile naturale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a capta imagini pioase sau pentru a înregistra slujba religioasă. Telefonul în sine nu este „sfințit” prin atingere : fotografiile realizate sunt utilizate ca fundal de ecran, dar cel mai adesea sunt trimise membrilor familiei sau postate pe un site de socializare. Final. Întoarcerea acasă. Ne îndreptăm agale, V.A. și cu mine, către poarta de ieșire din mănăstire, să tot fie ora două după-amiaza. Mașini, multe mașini, cu probleme de manevră din cauza spațiului redus și a aglomerației. Unele dintre ele au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un zid compact de sentimente. Starea de microcomunitate forjată de-a lungul așteptării dispare imediat ce se iese de sub baldachin. Oamenii deveniți pelerini pentru câteva ore nici măcar nu-și spun la revedere, parcă ar ieși din sala de cinema. Formele de socializare mai durabile (în afară de microgrupurile de origine, gen pelerinaj cu parohia de care aparțin pelerinii) se consumă în afara rândului, în curtea largă a Mitropoliei. „Ne-am cunoscut la pelerinaj”, adesea este singura afirmație care rămâne după toate aceste ore petrecute împreună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]