6,897 matches
-
produc discursul în alte comunități și, astfel, realizează o circulație și o poziționare intertextuală complexă. În general însă, se poate constata că topologia cîmpurilor discursive permite opunerea descrierilor lingvistice, bazate pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOS. Termenul grecesc topos (pl. topoi) corespunde expresiei latinești locus (communis) (fr. lieu (commun
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
științifică și în acceptarea acesteia în cadrul științelor umaniste. Lucrări de referință: De la division du travail social. Étude sur l'organisation des sociétés supérieures. Félix Alcan, Paris 1893; Les règles de la méthode sociologique, Félix Alcan, Paris, 1895 (trad. rom. Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, 1974); Le suicide. Étude de sociologie, Félix Alcan, Paris, 1897; Les formes élémentaires de la vie religieuse, Félix Alcan, Paris, 1912 (trad. rom. Formele elementare ale vieții religioase, Polirom, Iași, 1995); "L'Allemagne au-dessus de tout": la mentalité allemande
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diverse, mărunte, poate nesemnificative. Sunt însă întâmplări cotidiene, pe care în Iași le trăiești de câteva ori pe zi. Simți nevoia de afirmare, de impunere a puterii, pe care frumoasele de acolo o au din plin. Nu e o constatare sociologică, ci una pur empirică: Moldova seamănă foarte tare din punctul ăsta de vedere cu Italia - cu sudul Italiei, cel sărac, dar aprig și cu mai multe Sophii Loren. Deocamdată noi n-am cucerit lumea cu așa ceva. O avem doar pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
60 Tschannen, Olivier. 1991. "The Secularization Paradigm". Journal for Scientific Study of Religion 30, pag. 395 415 Tufiș, Claudiu. 2007. "În crederea instituțională victima tranziției post-comuniste" în Voicu, Bogdan și Mălina Voicu (coord.) Valori ale românilor: 1993 2006. O perspectivă sociologică. Iași: Institutul cultural European Vasile, Cristian. 2005. Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist. București: Curtea Veche Vaus, David de, MacAllister, Ian. 1987. "Gender Differences in Religion: A Test of Structural Location Theory". American Sociological Review 52, p. 472-481 Voicu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ted. 1991. "The Effects of Employment and Religion on Women's Feminist Attitudes". International Journal for the Psychology of Religion 1, pag. 161 171 Willaime, Jean Paul. 2001. Sociologia religiilor. Iași: Institutul European Wilson, Bryan. 2000 [1981]. Religia din perspectivă sociologică. București: Editura Trei 1 Recensământul Populației și Locuințelor 2002. 2 Vezi seria sondajelor Barometrul de Opinie Publică (BOP) realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă din 1998 și până în prezent. 3 Detalii cu privire la sursele de date utilizate se găsesc în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
concepția lui Stein Rokkan, dar și mult mai clarificatoare față de căile cotite ale demersului parsonian. Întreprinderea noastră clasificatoare se înscrie astfel în descendența directă a demersului lui Rokkan care l-a aprobat la vremea lui, ca și a demersului marxismului sociologic definit de către Seymour Martin Lipset. Am încercat deci să precizăm perspectiva lui Rokkan distingând, pe de o parte, conflictele conjucturale sau evenimențiale, tensiunile care ar putea suscita dezbateri, curente, facțiuni ori dizidențe în sânul partidelor politice și, pe de altă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lunga durată a structurilor, timpul aproape imobil al invarianților. Tabel 3 Proceduri analitice Construcția obiectelor Macro analiză Mezo analiză Micro analiză Temporalități Societăți Partide politice Durată lungă Structuri Clivaje Conjuctură Dialectica actorului și a sistemului Organizații Evenimente Acțiune Participare Proiecția sociologică a teoriei lui Fernand Braudel este lesne de operat. Perioadei lungi de timp, consacrată cercetării invarianților istorici, îi corespunde analiza macro sociologică, obligatoriu holistă, care are în vedere reconstrucția structurilor sociale, ale căror ritm de schimbare se înscrie într-o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Societăți Partide politice Durată lungă Structuri Clivaje Conjuctură Dialectica actorului și a sistemului Organizații Evenimente Acțiune Participare Proiecția sociologică a teoriei lui Fernand Braudel este lesne de operat. Perioadei lungi de timp, consacrată cercetării invarianților istorici, îi corespunde analiza macro sociologică, obligatoriu holistă, care are în vedere reconstrucția structurilor sociale, ale căror ritm de schimbare se înscrie într-o durată lungă. În cazul politicii comparate, regăsim aici perspectivele lui Eisenstadt, lui Rokkan, Tilly sau Skockpol. Timpului mediu, consacrat cercetării ciclurilor și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
corespunde analiza microsociologică dedicată acțiunii "omului în societate", socializării sale, modurilor de raționalitate și strategiilor pe care le practică. Lucrările lui Ronald Inglehart, în cazul disciplinei politicii comparate, intră în această categorie. Confruntând temporalitățile cu nivelurile de focalizare a analizei sociologice, obținem astfel trei moduri de analiză comparativă a partidelor politice. În primul rând, abordarea holistă a clivajelor politice, care se înscrie în descendența directă a macrosociologiei și a duratei de tip lung. Aceasta a fost fondată în 1967 de opera
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fundații puternice, sunt în postura de favorite, un avantaj cert având CDU și Fundația Konrad Adenauer. Aceștia din urmă, grație mijloacelor puternice care le stau la îndemână, au reușit să transforme PPE într-o adunare eteroclită din punct de vedere sociologic, unde conservatorismul cel mai dur se afișează cu "podoabele" umanismului creștin democrat. Astăzi câștigă tot mai mult teren acele partide ale căror origini nu se datorează creștin democrației istorice. Confruntat cu o concurență care se traduce concret prin pierderea statutului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Europa Central Estică (din care nu fac parte nici Boemia, nici Moravia, nici Silezia sau Slovenia), nu se distinge de Europa Orientală. Din contră, variabila culturală axa nord/sud identificată în funcție de raporturile Biserică stat delimitează o frontieră mobilă, mai degrabă sociologică decât teritorială: limitele christianitas medievale sau ale occidens ului carolingian. E vorba și aici de limite, de o periferie pe care Rokkan o califica drept "buffer States" unde cultura intelectuală și spirituală se desparte de modul de producție, interfață împărțită
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
O etichetă prestigioasă nu e de ajuns. Era necesară ceea ce se numește diferențierea Forumului Civic, eliminarea elementelor nou liberale din acest ansamblu foarte disparat pentru a realiza umplerea cochiliei goale a social-democrației atât pe plan ideologic cât și pe plan sociologic 22. De ce ČSSD a avut o întoarcere reușită, iar alte partide istorice nu? Aceasta e întrebarea care se pune acum. Referitor la acest subiect, să precizăm că au existat mai mulți factori determinanți, dincolo de aspectele materiale și internaționale evidente astăzi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivaj, dar și a unei dificultăți în a realiza o politică de stânga atunci când economia trebuia restructurată, ceea ce Klaus refuzase a pune în practică din 1992 până în 1997. Sigur, social-democrația cehă se străduiește să devină o veritabilă social-democrație, în sensul "sociologic" al termenului, nu doar un partid de idei25, pentru a relua analiza lui D.-L. Seiler 26: în privința situației actuale, este dificil a determina dacă această "social-democrație în devenire" și-a terminat mutația sa. Dar de asemenea, ČSSD se poziționează
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Și aceasta în ciuda faptului că ideile social-democraților puteau fi acceptate de o largă parte a opiniei publice, dat fiind că standardul de viață rămâne scăzut. Ei consideră social-democrații ca o forță care îi va proteja și îi va ajuta. Studiile sociologice de după alegerea celei de-a șaptea Saeima au arătat că mulți dintre alegători se gândiseră că partidul le va apăra interesele atacând problemele economice și reducând diferențele sociale 14. Totuși, diverși factori economici și psihologici au împiedicat partidele social-democrate de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
natură: antimodern. Această concepție traduce o apropiere etică și ideologică de comunism; respingerea practicilor sale; totul este greșit: tentativa de a crea "paradisul terestru", unul din obiectivele afișate de comunism era o gravă eroare. Pe de altă parte, o apropiere sociologică pune în față o exploatare a raportului dintre societatea modernă și comunism și, mai ales impactul, regimurilor comuniste asupra sistemelor de clivaje ale modernității, acelea care sunt prezentate în lucrările lui Lipset și Rokkan. Ce se întâmplă cu aceste clivaje
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
concentrare a puterii 16. Nomenclatura comunistă este o adevărată "clasă" care dispune de putere în propriul său interes. Apartenența la categoria de conducători comportă avantaje materiale și sociale. Sub regimul comunist în Bulgaria, spre deosebire de alte țări ale blocului sovietic, studiile sociologice lipsesc 17: ca și în URSS dogma în vigoare este că societatea e compusă din muncitori/țărani și intelectuali. El a fost contestat temeinic în 1989 înainte de căderea lui T. Jivkov și în spiritul "preoustroystvo"18 după Bl. Georgiev 19
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
unor procedee poetice argheziene în Studii de poetică și stilistică, București, 1966. Capitolul 18 (a) p. 332. La confluența influențelor lui Taine și a pozitivismului din critica occidentală, a marxismului si a unor direcții ideologice rusești, poate fi situată critica sociologică a lui C. Dobrogeanu-Gherea jși mișcarea de la revista Contemporanul (1881-1891). (In legătură cu aceste probleme vezi C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, 5 vol., 1890--1927, ca si studiile Contemporanul și vremea lui, București, 1959, de Savin Bratu si Zoe Dumitrescu-Busulenga, și Curentul
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
5 vol., 1890--1927, ca si studiile Contemporanul și vremea lui, București, 1959, de Savin Bratu si Zoe Dumitrescu-Busulenga, și Curentul literar de îa "Contemporanul", București, 1967, de G. C. Nicolescu.) Important este faptul că, în literatura română, preocuparea de studiu sociologic în critică a rămas permanentă, Gherea fiind continuat de G. Ibrăileanu (Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909 ; Note si impresii, Iași, 1920 ; Studii literare, București, 1930 etc., studiul Creație și analiză a apărut și în trad, italiană la Genova
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Streinu, Perpessicius și alții. Existența unei a treia direcții critice, "tradiționaliste"', este reprezentată de mișcarea de la Semănătorul (1901-1910), Viața romanească (1906-), ca și de la Gîndirea (1921-1944), - reviste conduse de N. lorga, C. Stere, Nichifor Crainic și alții. Tot de factură "sociologică" această direcție critică asociază opera literară nu f enomenuhii social-politic propriu-zis și structurii economice, precum face prima direcție critica menționată, ci fenomenului etnic. Atît în veacul trecut cît și în veacul nostru este caracteristică deci pentru cultura română această continuitate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
propriu-zis și structurii economice, precum face prima direcție critica menționată, ci fenomenului etnic. Atît în veacul trecut cît și în veacul nostru este caracteristică deci pentru cultura română această continuitate, în forme istorice si literare diferite, a opoziției dintre critica "sociologică" și cea "estetică". In forme diferite, dihotomia persistă în critica actuală, cind, depășindu-se erorile unui "sociologism vulgar", manifestare extremă și simplificatoare a unui interes sociologic mai vechi, se caută, mai ales de către unii critici din generația tînără (N. Manolescu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cultura română această continuitate, în forme istorice si literare diferite, a opoziției dintre critica "sociologică" și cea "estetică". In forme diferite, dihotomia persistă în critica actuală, cind, depășindu-se erorile unui "sociologism vulgar", manifestare extremă și simplificatoare a unui interes sociologic mai vechi, se caută, mai ales de către unii critici din generația tînără (N. Manolescu, E. Simion, Matei Călinescu și alții), sesizarea valorilor estetice, dar și, de către un alt grup de cercetători, reînvierea unei sociologii științifice, cu eventuale repercusiuni și în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
nr. 4 (1567), aprilie 2013 Comunismul, în roz și negru Istoriile comunismului se scriu în registru major, detaliind semnificațiile unei ideologii care, în cazul României, a avut aproape o jumătate de secol răgaz pentru a-și manifesta ororile. Demersurilor istorice, sociologice sau antropologice li s-au adăugat însă, în ultima vreme, o serie de texte menite să dezvăluie acea istorie trăită, reală și subiectivă, pe care doar discursul memoriei o poate revela. Volumul Tovarășe de drum*, apărut la Editura Polirom, în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de departe Despre Banat s-a scris și se scrie, implicat sau distant - lucid, în termenii beneficiilor multiculturalismului, dialogului între etnii și culturi, coabitării fericite într-un teritoriu aproape lipsit de potențial conflictual. Aceste realități sunt atestate de studii demografice, sociologice, antropologice, au delimitat un imaginar dens, manifestat în ficțiuni cel puțin interesante și, mai mult decât orice, au creat un mit: Banatul, un Eldorado. Celor douăzeci de limbi vorbite în Banat în momente istorice diferite, li se suprapun firesc douăzeci
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
puncte de atracție, mai ales prin semnalizarea exceselor societății comunicaționale, a fenomenelor patologice. Parcă răspunzînd metodei de investigare prin metafore, cele mai cuceritoare pasaje ale volumului sînt acelea în care autorul hiperbolizează și îngroașă tușele, literaturizează pe marginea unei logici sociologice. Dincolo de miza științifică, pe fragmente, Lucien Sfez nu-și refuză nici delicii estetice, sporind plăcerea lecturii. Dan LUNGU INTRODUCERE 2 Niciodată în istoria omenirii nu s-a vorbit atît despre comunicare. Aceasta, se pare, trebuie să rezolve toate problemele. Fericirea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
1986). "Omenirea nu este decît mecanică", se pare. 34 Ed. Economica, 1980. 35 Ed. de L'Epi, 1974. 36 Oraș descris în acești termeni de R. Dahl în Qui décide? (Armand Colin). Dahl face din această descriere modelul unei analize sociologice potrivite întregii societăți americane. 37 Mini DSM III-R Critères diagnostiques, Massoon, 1989. 38 Deși Tarde dădea imitației o interpretare foarte activă. Dar el nu a fost citit decît în sensul pasiv, și aceasta contează. 39 Cybernétique et communication humaine, al
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]