7,322 matches
-
cel francez și cel european. Privind atent la cele trei care flutură pe poarta de intrare a fortului Mont Louis, am întotdeauna impresia că cel catalan este cu o idee mai înalt decît celelalte. Dar poate că-s gură rea... Steagul acesta are și el povestea lui. Cred că am mai povestit-o așa că pe cei care m-au citit deja îi rog să mă ierte. Legenda zice că, în secolul al IX-lea, împăratul franc Ludovic cel Pios oferă Cerdania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
care se afla și scutul acestuia, scut în întregime de aur. Monarhul își moaie patru degete în rana lui Guifred și trage patru linii de sînge pe fondul de aur al scutului, creînd astfel primul blazon catalan, dar și primul steag național din istoria Europei. Aceasta fiind doar legendă, se presupune mai curînd că, în secolul al XI-lea, contele Besalu Bernard al II-lea s-ar fi declarat vasal al Sfîntului Petru și așa ar fi căpătat și culorile pontificale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
irlandeze. Ca foarte mulți alți continentali, credeam că simbolul Irlandei este trifoiul și cu mare surprindere am aflat ca este... harpa. Ei, da, simbolul național al Irlandei nu este nicidecum trifoiul, care este doar simbolul ei... religios! Harpa apare pe steagul prezidențial, pe cel al marinei irlandeze și pe cel al unor steaguri regionale, steagul țării fiind însă tricolorul verde-alb-portocaliu. În schimb, trifoiul este prezent peste tot, nu numai pe cîmpii. Fulare, bijuterii, brelocuri, mici tablouri, orice suvenir, mai scump sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și cu mare surprindere am aflat ca este... harpa. Ei, da, simbolul național al Irlandei nu este nicidecum trifoiul, care este doar simbolul ei... religios! Harpa apare pe steagul prezidențial, pe cel al marinei irlandeze și pe cel al unor steaguri regionale, steagul țării fiind însă tricolorul verde-alb-portocaliu. În schimb, trifoiul este prezent peste tot, nu numai pe cîmpii. Fulare, bijuterii, brelocuri, mici tablouri, orice suvenir, mai scump sau de nimica toată, poartă pe el trifoiul clasic cu trei foi. Legenda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mare surprindere am aflat ca este... harpa. Ei, da, simbolul național al Irlandei nu este nicidecum trifoiul, care este doar simbolul ei... religios! Harpa apare pe steagul prezidențial, pe cel al marinei irlandeze și pe cel al unor steaguri regionale, steagul țării fiind însă tricolorul verde-alb-portocaliu. În schimb, trifoiul este prezent peste tot, nu numai pe cîmpii. Fulare, bijuterii, brelocuri, mici tablouri, orice suvenir, mai scump sau de nimica toată, poartă pe el trifoiul clasic cu trei foi. Legenda spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a convinge lumea, cancelariile diplomatice, organizațiile internaționale etc. că au fost victime ale unui genocid. Eu însumi am văzut în multe capitale ale Europei, dar și la New York grupuri de armeni în fața sediilor parlamentelor și reședințelor șefilor de stat, cu steaguri, broșuri, fotografii și alte documente, cu scopul de a convinge de realitatea genocidului. În septembrie 2004, ca membru al unei delegații NATO, am fost în Armenia și am vizitat, între altele, și monumentul închinat genocidului. Este un complex uriaș, pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
soluția nu poate fi alta decât dialogul și compromisul rațional. Evident, nu sunt atât de naiv încât să cred că de mâine teroriștii vor înlocui baionetele cu flori, iar americanii și aliații lor vor pleca din Orient cântând și cu steagurile fluturând. Vreau doar să spun că și în această lume agitată și tragică a Orientului musulman nu a murit de tot speranța într-o lume normală. 24 ianuarie 2008 Pionul Voronin Încă de anul trecut, când relațiile dintre Republica Moldova și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
iar vinerea trecută, la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la Chișinău, Voronin a confirmat, de fapt, aceste zvonuri. Ba chiar a dat și unele detalii. Planul ar prevedea, între altele, vreo 20 de locuri în Parlament pentru transnistreni, schimbarea simbolurilor statale (steag, stemă) încât să nu mai semene cu ale României, un fel de jurământ că niciodată Republica Moldova nu va adera la NATO. Se pare că, totuși, Chișinăul nu este de acord cu prezența trupelor rusești în Basarabia, condiție cerută insistent de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
iunie 1948. Atunci, cănd cantase În grup ,,Trăiască regele”. Lucrau poate și anii petrecuți În temnițele și lagărele de muncă ale comunismului din perioada 1952 - 1955 când, pentru că fusese chemat sub arme că recrut, refuzase să depună jurământul militar sub steag stalinist. Renăștea În el și mânia că părinții lui, gospodari la Burdusaci, lângă Podul Turcului, pe valea Zeletinului, fusesere mereu hartuiți de securitate pentru atitutdine demnă și intransigenta față de noul regim politic. Pentru că orice li s-a Întâmplat, până la moartea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
imnuri naționale pe portativul cărora s-a edificat statul român modern după 1859, au Îmbărbătat armata În luptele pentru independență și pentru apărarea pământului străbun. Citez câteva: „Deșteaptă-te române”, „Pui de lei”, „Voința neamului”, „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Cât e țară Românească”, „Tricolorul”, „Treceau batalioane române Carpații”, „Ștefan Vodă al Moldovei” etc. S-a dispus reîntregirea patrimoniului național cu operele marilor clasici, a Început un reviriment În reconsiderarea valorilor abandonate În anonimat, au fost aduse În fața principiile constructive
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pahar cu apă. Bănuiesc că acesta a fost momentul În care fiul meu a fost otrăvit”, spune tatăl tânărului la rândul său, disidentul Alexandru Tăcu fusese urmărit de Securitate și condamnat la temnița Întrucât a refuzat depunerea jurământului militar În fața steagului sovietic Alexandru Malin Tăcu este, poate, pentru mulți dintre noi, un nume necunoscut, dar care la numai 17 ani a murit În condiții stranii. Malin Tăcu era fiul disidentului Alexandru Tăcu, cel care, la aceeași vârstă la care a murit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
martie 1952, Alexandru Tăcu este condamnat inițial la 15 ani pentru trădare, Însă ulterior pedeapsă a fost micșorata la patru ani de temnița. „M-au condamnat la patru ani de Închisoare pentru că nu am vrut să depun jurământul militar În fața steagului sovietic. Am fost plimbat prin mai multe Închisori politice din țară, pe la Poarta Albă, Jilava, Sovrom Onești, Gherla. Am cunoscut prin Închisori personalități de marcă ale României, precum ar fi Corneliu Coposu, Gheorghe Brătianu, Traian Herseni, Mircea Ionescu Quintus”, ne-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bună purtare semnate de partidul de guvernământ nu vor putea să șteargă probele concrete, mărturiile vii ale oamenilor care au fost calcați În picioare de securiști. Istoria lui Alexandru Tăcu Începe În anul 1952. Refuză să depună jurământul militar pe steagul Republicii Populare motivând că nu recunoaște regimul recent instalat În România. Este condamnat și execută 4 ani de Închisoare că deținut politic. Este exclus din facultate, câțiva ani mai tarziu, după ce ,,șeful de cadre” de la Universitate descoperă că studentul Tăcu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ani și era prima sa revoltă Împotriva bolșevismului. „Refuz să jur sub drapel sovietic” 21 decembrie 1951. Poligonul Militar din Băneasa. Încolonați În fața celor patru drapele trei sovietice și unul românesc soldații depun jurământul. Când Îi vine rândul să sărute steagul rusesc, soldatul Tăcu face un pas În fața: „Refuz public să depun jurământul militar sub drapel sovietic”. În câteva clipe, soldatul Tăcu este dezarmat și dus În beciurile Închisorii Marmezon. Sentința Timp de 29 de zile Alexandru Tăcu este anchetat și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
situația că În timp ce să fie complet, În timp ce se spune basmul cu reocupa a Întocmească evărat puterea judecătorească, eliberată de tarele prezentului care urează rebuie să treacă, cât nu e prea reu că un Revoluției de exemplu, În locul unui Gavroche cu steagul În mână fluturând pe baricadele revoluției, tronează drept monument al acelui moment nimic mai mult decât o țeapă care poate Însemna și țeapă trasă de FSN poporului debusolat. După cum curiozitate În lumea politică și În mass-media se tot vorbește de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
familia Tăcu În demersul ei de a cere azil politic peste Ocean. „Scriitorul” este George Emil Palade, singurul român laureat al Premiului Nobel. „M-au condamnat la 15 ani de Închisoare pentru că nu am vrut să depun jurământul militar În fața steagului sovietic. Am fost plimbat prin mai multe Închisori din țară. În 1984, am trimis un apel aproape disperat către Ambasada americană pentru a ne ajuta sa obtinem azil politic. Nu am primit nici un răspuns. În schimb, scrisoarea noastră a fost
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Bacău. Am fost de mai multe ori anchetat pe când eram elev În clasa a VI-a la Colegiul „Codreanu” din Bârlad, prima dată În toamna anului 1948, deoarece fusesem denunțat că am cântat În școala „Trăiască Regele”, „Pe-al nostru steag”, „Imnul Eroilor” și alte cântece considerate subversive de către regimul comunist. Cu ocazia acestor anchete am fost interogat brutal de către următorii securiști; căpitan Pascal, locotenent Ghenadi, plutonierii Balauru și Bârlădeanu, locot. Balaban Ilie, detașat la Bârlad de la Brăila, locot. Stratulat. După
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
340 p., cu o prefață de Vasile Fetescu. Hușul În presa vremii - de la Melchisedec până În zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfața de Iorgu Burghelea. Bârladul În presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „Mărturisiri” de Constantin Hușanu Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt Înainte” al autorului. Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Unirii în Piața Unirii, ca într-o posibilă continuare la reclama despre coniacul Unirea. Pun deja pariu că în fundal se vor vedea băieți și fete dedicați trup și suflet marelui moment, îmbrăcați în portocaliu, galben sau în roșu, agitând steaguri și brichete. Și că vor fi date și imagini cu mult fum și oameni, gravitând în jurul unor pahare cu țuică și al unor mici. E aproape banal ceea ce am încercat să anticipez, pentru că, în fond, tabloul ăsta ne este atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
vikingilor ce întemeiaseră Rusia Kieveană. Totuși, ca urmare a contactelor cu triburile germanice, în vorbirea populațiilor de limbă latină au pătruns încă de timpuriu un număr mare de cuvinte germanice, iar, prin latină, s-au transmis unor limbi romanice: bandum "steag" > it. bandiera, sp. bandera; aringus "scrumbie" > it. aringa, fr. hareng etc. Influența germanică a fost însă deosebit de intensă după secolul al VI-lea, cînd s-a încheiat epoca latinei populare și au apărut limbile romanice, care au receptat elemente din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun", pg. garfo [΄garfu] "furculiță
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
excepționale. Alo, domnule șef de gară, mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet, pentru el însuși: "Și să uiți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet, pentru el însuși: "Și să uiți, Doamne, că poetul durerii noastre seculare a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]