5,936 matches
-
Interjecția e pastișa fonetică a unui obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea purtătoare de întreg) din care se va desprinde ulterior substantivul (subiectul) și verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril, neavînd virtuți de ordin dialectic. Enclitic sau proclitic, hotărît sau nu, el e condamnat la a fi un veșnic însoțitor, docil și fără greutate metafizică, al substantivului. Prin optimismul cu care, împotriva resemnării occidentale, Noica privește destinul Europei, el se
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
îi repugnă, iar talentul cere un teren premorbid și tulbure. Vrem nu vrem, predispozițiile artistice nu-și ating apoteoza decît pe fundalul unei naturi patologice. În sine, ele nu sunt nici morbide și nici indemne, dar fără morbiditețe ele devin sterile. Iar medicul, deprins să restrîngă totul la cauzalități intrinseci, e înclinat să reducă arta scrisului la tehnica lui. Pentru el, o scriere reușită cere acuratețe filologică și o bună proprietate a termenilor, cînd de fapt scrisul cere un duh interior
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
cel mai grav este că îndeletnicirea aceasta sobră și nobilă a încetat să mai fie o gîndire liberă. Dacă ai apucat să te molipsești de obișnuințele retoricii conceptuale, de tabieturile dihotomice și de strategiile silogistice, ești terminat: vei deveni mînuitorul steril al unor noțiuni pe care le vei înlănțui după schema prestabilită a arpegiilor și solfegiilor învățate la școală și repetate în public pînă la sastisire. Toate aceste gînduri mi-au venit în minte citind cartea lui Ciprian Vălcan, Filozofia pe
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
lui Ciprian Vălcan, Filozofia pe înțelesul centaurilor. Autorul se numără printre cei care au avut curajul să-și spună că filozofia, în înțelesul ei tradițional, e pe butuci. Că nu mai e nimic de sperat de la ea și că răsucirile sterile ale feluritelor limbaje speculative au făcut ca istoria filozofiei să aibă înfățișarea unui cimitir de jargoane defuncte; că din criza actuală nu se poate ieși decît dacă filozofia e supusă unei schimbări de paradigmă. Schimbarea aceasta însemnînd: să renunțăm la
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
își notează frământările, când începe documentarea la romanul întemeierea: "Deocamdată bâjbâi căutând capătul unui fir". }ine un fel de "jurnal de bord", informându-ne când a terminat o carte, Casa fericiților, despre câte pagini a scris pe zi, despre momentele sterile, însă și despre altele spornice, norocoase. Dar lumea strâmbă și mizeria materială și morală în care e silit să trăiască îl deprimă, îl exasperează, câteodată izbucnind neputincios: Nici nu mai simt nici un îndemn spre nimic". Țărm târziu conține de asemenea
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
în cadrul Consiliului Municipal Provizoriu al FSN, în care autorul se trezise invitat peste noapte. Au loc ședințe peste ședințe, unde securiștii, turnătorii, torționarii vin să-și exprime solidaritatea cu revoluția. Domnește o atmosferă crispată, o permanentă agitație, și periculoasă, și sterilă: Toată lumea suspecta pe toată lumea"; "toată lumea bănuia pe toată lumea". Acum se năștea industria certificatelor de revoluționar. Radu Ciobanu recunoaște că a avut naivitatea să considere excesiv punctul 8 din Proclamația de la Timișoara și să rămână alături de prima garnitură politică aflată la
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
urmarea unui handicap de observație. Nu ai fler pentru transcendențe, și de lacuna aceasta nu te poate vindeca nici un jargon. Pritocești sterp calambururi și te miști pe mici suprafețe semantice, în jurul unor chichițe verbale fără orizont numinos, adică faci analiză sterilă cu expresii la modă, fără o perspectivă care să culmineze într-un orizont de spirit. Ești claustrat între pereții unui lexic de care faci uz după convenția epocii, dar dacă ți se ia lexicul nimerești în gol, din lipsa unui
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
piața publică. Deși singura lor contribuție la instaurarea democrației în România au fost niște parastase de toată frumusețea, continuă să beneficieze de-un fel de imunitate cu țepi: o agresivitate surdă, hrănită din energia, pe cât de tumultoasă, pe atât de sterilă, a unor ego-uri supertrofiate. Pentru această categorie, orice inițitivă ce nu are ștampila controlului de calitate al "grupului" înseamnă descalificarea instantanee și împingerea subiectului cât mai la marginea discuțiilor publice. În a treia categorie intră nostalgicii sistemului comunist. Chiar dacă unele
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
efort dureros, sunt forme de autoflagelare, de autocondamnare și de ispășire, ale unei structuri psihologice masochiste. Jurnalele de creație ale fiecărui roman important, pline de grafice ale redactării dificile, cu nopți pierdute, tăieturi în text ca în propriul trup, așteptări sterile, transcrieri și retranscrieri, stau mărturie. Ele reflectă foarte bine plăcerea durerii creatoare.
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
bine plasată pentru a vă spune asta. Sunt atâtea propuneri de traducere care au fost refuzate, chiar cu posibilitatea de a primi o subvenție ICR...” Ce să spunem? Este incredibil cum putem să ne consumăm energiile în astfel de dispute sterile, absurde (căci adevărul e evident!), pe care nimic, nici măcar reaua-credință, nu le justifică. Tabieturile criticilor DILEMATECA (nr. 77, octombrie) publică o anchetă despre tabieturile criticilor literari. Aflăm astfel și noi cum își scrie cronicile literare colaboratorul nostru Cosmin Ciotloș: „De
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
a face cu un cetățean liber care s-a pătruns de vocația luminată a agnosticismului contemporan, iar în termeni bisericoși, cu o oaie rătăcită, fără proptea transcendentă, ce și-a întors fața de la altar spre a o apleca asupra nuanțelor sterile ale culturii laice. În schimb, în termeni filosofici, criticul nostru e un intelectual care are noțiunea lui Dumnezeu, dar nu și intuiția lui, asta însemnînd că nici o umbră de presimțire a divinului nu i-a încrețit vreodată fruntea. Cu alte
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
scriitorului, straturile ascunse, tulburi, ale personalității sale contradictorii. Începutul l-a facut Ov.S.Crohmălniceanu, încurajat chiar de o intenție a autorului, la început, de a-și intitula românul Părinții Otiliei, de unde tentația de a descifra în ițele narațiunii complexul paternității sterile. Măsurat polemic, venea ceva mai tîrziu S. Damian să dărîme acest eșafodaj cu implicații dramatice pentru a susține că, dimpotrivă, întreaga poveste denotă intenții parodice, caricaturale, totală inaptitudine a romancierului în materie de tragic. Seduși de excepțională abilitate speculativa călinesciana
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
și util; iar la urmă, devenind din această pricină ridicoli și nesuferiți tuturor, dispar împreună cu visul lor zadarnic și nefiresc. Doar câte unul din ei, care se întâmplă să fie în plus și artist, reușește câteodată ca din visarea sa sterilă, din diferendul său insolubil cu viața și din incapacitatea sa de a-l rezolva, să facă o operă artistică, dând astfel, pe alte căi și în alte moduri, un sens vieții sale unice și ruinate din pricina unei iluzii maladive. Am
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
și ambulanțe neclasificate pentru transport medical, în stare de funcționare, încadrate cu personal conform normelor în vigoare l acordă servicii în mod nediscriminatoriu, prevedere menționată în regulamentul de funcționare l folosește pentru manevre care implică soluții de continuitate materiale medicale sterile de unică folosință, iar în cazul instrumentelor refolosibile, le sterilizează l există o înregistrare medicală pentru fiecare pacient, unde sunt consemnate: gradul de urgență, numărul de înmatriculare a ambulanței, componența echipajului, datele de identificare a pacientului, simptomatologie și tratamentul aplicat
Agenda2003-43-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281619_a_282948]
-
a sustras probei de foc din existența oricărui partid: dispariția liderului istoric-fondator. Ce e drept, Ion Iliescu n-a dispărut cu totul din viața PSD-ului, dar nici omul forte al partidului nu mai e. Probabil că starea de agitație sterilă din interiorul formațiunii cu veleități de stat provine tocmai din incapacitatea de a găsi un loc potrivit pentru Ion Iliescu. El nu e nici înăuntru, nici afară. Nu e cu totul mort, dar nici în întregime viu. Exact ca și
Tăcerea lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10753_a_12078]
-
inepție. Documentul e în genere o analectă cu probe neutre, adunate de ochiul placid al unui conțopist sadea. Strîngi un maldăr de note seci și le numești pompos „probe pentru posteritate“, simple hîrțoage mulțumind spiritul meschin al iubitorilor de cazuistică sterilă. Dar aici, în Memorialul durerii, dăm peste mărturii ce-ți intră sub piele prin anvergura violenței, paradoxul fiind că în vreme ce detaliile sînt atroce, orizontul de respirație al victimelor e precumpănitor religios. E o trăsătură din cele mai bizare să vezi
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
definește în mod autoironic. Problema de identitate a personajului-robot se întâlnește cu dilema identitară a personajului Lili, românca nevoită, cu ajutorul informaticianului Darie, să se dea dispărută și să-și schimbe identitatea. Pasajele de meditație asupra problematicii identității nu sunt însă sterile în roman, ci dimpotrivă, dau un suflu tematic nou imaginarului literar. Deși tema postmodernă a identității instabile și schimbate pare deja epuizată în literatura occidentală, scriitoarea reușește să o trateze cu verosimilitate și cu o distanță meditativă și simultan ludică
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
nu știe unde, știe că mai are o șansă. Laur are 27 de ani. Este din Ferentari. El nu a ales să se trateze. Doar face schimb de seringi. În fiecare zi, la colț de stradă. Una folosită în schimbul uneia sterile și tocmai bună de injectat. Are aceeași vechime în heroină ca și Florin. Un an și jumătate a făcut pauză. Apoi, s-a apucat de "legale". De doi ani le consumă. Vorbește încet și rar. Speră că-l înțeleg. De
Droguri, prostituție și HIV. Plicul nu este vis și noaptea nu este bogăție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80001_a_81326]
-
să te țină alert. Plauzibilitatea variază, de la o imunitate parcă puțin trasă de păr la un mini-bombardament cu statistici, ceea ce dă un halo inegal lungmetrajului. Un alt element contrastant dintre cele două filme e de găsit la nivelul imaginii, una sterilă, alta aparent în degringoladă (ca elemente) dar luxuriantă. Traficantul de arme e atît de împănat vizual că te obligă să te concentrezi și atît de agresiv că te trage de mînecă. De la artificii nu lipsite de intertextualitate, inclusiv la montaj
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
De fapt, în orice text putem găsi literatură, chiar și în cele mai prost scrise, cu condiția să căutăm filonul de fantezie din care au luat naștere. Cine intuiește acest accent nu va mai privi matematica ca pe o prelungire sterilă a logicii contemporane. Logica e doar aparatul de igienă al gîndirii matematice, dar nu substanța ei, căci miezul îi stă în probleme, iar acestea vin de peste tot. La asta se adaugă detaliul că limbile naturale au o rază de acțiune
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
când scrie acest lucru, este o trișerie ce maschează absența oricărui har epic... În al doilea rând, a "scrie frumos", cum se zice, poate fi, desigur, o capcană. Calofilia în sine riscă să se transforme într-un joc gratuit, complet steril. Depinde ce spui cu acest stil frumos. Neajunsul e când, în general, se scrie prost, și vine unul care scrie cum trebuie. Atunci, majoritatea slăbănoagă protestează împotriva "intrusului" care strică jocul. Asta îmi amintește de o poezie-anecdotă, franceză, pe care
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
duminică seară, ca a vorbit cu cei mai importanți lideri politici, inclusiv cu șeful PSD, Victor Ponta, iar de luni Uniunea "va începe discuții fiindcă e nevoie de stabilitate, de decizii coerențe, si nu de certuri și de dispute politice sterile". Președintele PNL, Crin Antonescu, a precizat, tot duminică noaptea, ca USL nu a discutat despre o alianță, nicidecum despre o alianță de guvernare, șeful Senatului arătând că declarația prim-ministrului Victor Ponta referitoare la acest subiect înseamnă disponibilitatea USL la
Liberalii resping UDMR: Sunt categoric împotrivă. Să rămână cu PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40520_a_41845]
-
spun asta, în nici un caz nu mă gîndesc la Emmanučle...ť" În Carnea, moartea și diavolul în literatura romantică, Mario Praz vede în Gîde fiul sfîrșitului de secol XIX; un "hermafrodit moral, suspendat între diferite posibilități și, în concluzie, negativ, steril"; scriitor la care teamă de a se compromite este însoțită de o "violență nevoie de a se compromite", atitudine unde, la fel ca în confesiunile eroilor dostoievskieni, se reflectă "plăcerea sadica de a simți orgoliul propriei umiliri, de a violă
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
unei noi direcții în cultura română etc.; tot la fel de mereu en vogue reveriile borgesiene și românul "încremenit în propriile sale obișnuințe". Nu lipsesc previziunile sumbre pentru unii scriitori ai generației ^80: "Tare mi-e teamă că îi așteaptă o bătrînețe sterilă, de factură didactica în nu puține cazuri, sfîșiata între vechile iluzii și noul dezgust." Se înțelege că generația ^80, căreia îi aparține și autorul, e o temă centrală. Convins că "cea mai gravă vină dintre toate ar fi aceea de
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
ci arta nuanțelor, spiritul de finețe și sagacitatea elegantă a disocierilor în raport cu diverși preopinenți, fie ei interbelici sau critici mai noi; de o minuție poantilistă, ele fac farmecul și spectacolul textului. Nu avem parte - slavă Domnului! - de sistematizări pisăloage și sterile ale avatarurilor confesiunii. Eliberat de necesitatea delimitării cadrului explicativ, autorul se lasă, cu un vizibil hedonism al (micro)lecturii, în voia voluptăților analizei. Ceea ce notează, ironic, în debutul capitolului despre Hortensia („căci scrisul autoarei, utilizînd lupa, nu recomandă binoclul”) e
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]