4,887 matches
-
et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări: eliminarea potretului lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină (pagina de verso a potretului fiind lăsată imaculată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii străvechi" (1991, p. 8). Diferența de cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări: eliminarea potretului lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină (pagina de verso a potretului fiind lăsată imaculată pentru a nu perturba imaginea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din 1600 continuă să fie celebrată ca o împlinire a destinului istoric al unității politice românești. În formule apodictice preluate din vechiul discurs național- comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul de origine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de la început ați urmărit folclorul în toată complexitatea lui? Prima sarcină era culegerea comorilor tradiționale, cum spunea Brăiloriu. Una din problemele care m-au interesat încă de la început a fost cunoașterea situației genurilor legate de obiceiuri. Și cum drăgaica, un străvechi obicei agrar, mai dăinuia în Muntenia, m-am ocupat de ea până târziu, prin ’55, prin observații directe. Din păcate, nu am reușit să definitivez studiul, deși un material imens zace în sertarele mele. Școala marelui Brăiloiu v-a marcat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dragoste spre arta celor mici. Sper, de asemenea, ca educatorii să nu uite că trebuie să li se creeze copiilor mediu artistic propriu dezvoltării lor fizice și psihice, asta cu atât mai mult cu cât deși folclorul lor păstrează elemente străvechi, din zorii omenirii, este, totuși, o creație vie, în permanentă înnoire și îmbogățire, în limitele stabile ale tradiției. MARIN COSMESCU-DELASABAR: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar Domnule profesor, sunteți decanul de vârstă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fapte istorice deosebite. Nu înseamnă însă că Umbrăreștii nu a avut și nu-și au propria semnificație și importanță ce constau, spre exemplu, în faptul că probează, prin numeroase urme materiale, o interesantă continuitate de viețuire și statornicie umană pe străvechi vetre, în aceea că locuitorii ei au avut contacte cu personalități mai mult sau mai puțin celebre, care, fie își au aici originea, fie au poposit temporar pe meleagurile umbrăreștene, așa cum se va putea constata din cuprinsul volumului de față
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii, ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc fond
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în ordinea identificării în timp și pe criteriul dispunerii în teritoriu. La Bucur, în partea de nord-vest a satului Tămășeni, pe un grind de 1-2 ha, grădini și loc de arătură, au fost descoperite bucăți de chirpic, provenit de la locuințe străvechi sau de la vetre de foc, zgură metalică rezultată, probabil, de la recipiente de redus minereu, un cui din fier pătrat în secțiune transversală, trei fusaiole din lut ars și multe fragmente ceramice de la vase modelate exclusiv cu mâna, din pastă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește să presupunem că teritoriul a fost locuit încă înainte de întemeierea statului dac, deci în epoca metalelor, ce ține de istoria străveche, și că oamenii locului au continuat să ocupe și să trăiască pe teritoriul bine cunoscut lor și după organizarea statală a dacilor, apoi în timpul stăpânirii romane și după încetarea acestei stăpâniri. Remarcăm faptul că aici a ființat comunitatea familială ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actuale, de datare și de încadrare în culturile și civilizațiile menționate. Ceea ce va rămâne și nu va putea fi pusă la îndoială este afirmația cu privire la locuirea zonei din vremuri imemoriale, că aceste urme atestă aici prezența oamenilor din toate epocile străvechi și vechi, că acei oameni s-au aflat la temelia comunităților următoare, respectiv satele noastre românești. 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale „Pentru a reconstitui imaginea a ceea ce a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost locuită vatra teritoriului comunei Umbrărești în vremurile străvechi. Deși loc situat în „calea răotăților”, vorba cronicarului Grigore Ureche, pe aici fiind vadul și tractul din est spre vest și din nord spre sud al fluxurilor umane, nedeprinse cu activitatea generatoare de bunuri materiale, trăitoate din jafuri și cotropiri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de către alți preopinenți în problemă. Apreciem că nu trebuie acceptată, în cazul satelor noastre, concepția potrivit căreia acolo unde nu sunt documente scrise nu există istorie, în condițiile în care, se știe, multe dintre satele românești, în special cele străvechi, devenite mai apoi răzeșești, sunt puțin și destul de târziu menționate în actele scrise. Mai ținem seama și de faptul că foarte multe documente scrise au dispărut. Dacă ne-am limita, deci, să consemnăm doar astfel de situații, ar însemna să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau obiceiul pămâtului. Asemenea norme juridice se regăsesc în documentele medievale și pot fi folosite ca elemente ajutătoare în reconstituirea imaginii satelor noastre de-a lungul evoluției lor. Apoi, numeroși termeni lingvistici din actele medievale certifică descendența satelor românești din străvechi structuri teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318”, reieșind o diferență de 5 unități între cele două unitți de măsură. Asemenea situații se găsesc în numeroase documente, dar exemplele date sunt suficiente pentru înțelegerea fenomenului discutat. Structuri teritoriale străvechi. Insorărirea Hotărniciile, ce includ informații documentare ce atestă preocupări ancestrale de stabilire și măsurare a proprietății funciare, oferă multe și variate posibilități de studiu și cunoaștere a istoriei locale. La efectuarea lor participa, până destul de târziu, o întreagă masă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu „existența unor grupări de sate, adică a unor complexe teritoriale”, preexistente statului și domniei, „unități care se dovedesc deseori a fi rezultatul unor operațiuni agrimensurale cu scopul distribuției egalitare a terenurilor către satele alcătuitoare și par a avea caracter străvechi, aparținând unei epoci în care toate satele componente făceau parte dintr-o organizație socială unitară”, prin structură și interese, iar „distribuția egalitară” nu trebuie luată și înțeleasă ca expresie matematică, ci în raport de numărul locuitorilor, a siliștilor și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a limitelor naturale, de genul celor localizate pe Bârlad sau Siret, constituie argumente în plus privind deosebirea ca vechime și organizare dintre cele două categorii de sate. Se mai poate remarca faptul că nici unul din ultimele sate nu are terminația străveche -ești. Situația se prezintă asemănător și în ceea ce privește întemeierea și forma de organizare a unor sate de pe latura vestică a ținutului Tecuci, latură care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea pe unde se va fixa mai târziu hotarul dintre Moldova
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea răzeșească, anul 1704. Prin urmare, satul de pe vatra străveche va deveni stăpânire boierească, în timp ce partea sudică rămâne obște devălmaș-răzeșească, cuprinzând în hotarele sale și comunitățile numite Condrea, Salcia, Slobozia-Torcești (Cătunașii), care a fost consemnată documentar multă vreme doar cu numele de „Umbrăreștii-răzeși, partea din gios”. Din 1704 sau puțin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când acestea s-au instituit. Când, cum și de ce au obținut statut de slobozie aceste sate nu am putut afla, întrucât documentele consultate nu explică concret și satisfăcător situația, așa că problema sloboziilor umbrăreștene rămâne deschisă. În cuprinsul întregului hotar al străvechii obști teritoriale a Umbrăreștilor se documentează arheologic și în scris existența în trecut a cinci biserici situate în următoarele puncte și vetre de sat: -la Siliștea, lângă actuala biserică, este încă vizibilă temelia alteia anterioare, cum am mai arătat deja
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în ea multiple rămășițe ale trecutului și multipli germeni ai unei societăți care se naște”. H. H. Stahl Așa cum am mai arătat, atât numele, cât și configurația vechii așezări, în structura sa teritorială, se constituie în dovezi ce atestă realități străvechi pe vatra și hotarul numite Umbrărești, în ciuda faptului că menționarea scrisă a satului apare destul de târziu. Întâlnim un sat cu numele Umbrărești într-un succint text, extras dintr-un act datat 10 iunie 1546, publicat prima dată de N. Iorga
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]