5,219 matches
-
în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cazaban, Teologie și politică. De la Sfinții Părinți la Europa Unită, (Prefață de Mihai Șora, București, Anastasia, 2004) își propune tocmai să ofere o serie de elemente pentru o asemenea teologie politică. Această carte reunește intervențiile mai multor tineri specialiști istorici, teologi, filosofi, cu o bună pregătire scolastică occidentală, dar și cercetători consacrați fenomenului pus în discuție în cadrul unui colocviu desfășurat între 16-18 octombrie 2003, la Cheia (Prahova), organizat de Fundația Konrad Adenauer în colaborare cu Parohia Stavropoleos. Considerațiile preliminare ale filosofului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care l-au jucat argumentele lor într-o dispută centrală a veacului al XVI-lea, o altă manieră de comprehensiune a gândirii politice medievale, adesea reprezentată de lupta dintre Imperiu și Papă. Pe baza acestui raport mult mai subtil între teologi și canoniști, autoarea se întreabă pe bună dreptate asupra rolului lor jucat în nașterea ideilor politice, a modului în care medievalii percepeau proprietatea, legătura dintre autoritate și drepturile individuale, dintre tradiția canonică și reflecția teologică. Din secolul al XII-lea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
BOR reconfigurează momentele principale ale reinstalării comandamentelor politice comuniste în organismul Bisericii, reînnodând firul subordonării politice a Ecclesiei din perioada dictaturii carliste. Cu toate că între 1944-1947, PCR a căutat să menajeze suspiciunile preoțimii, acțiunile politice și campaniile sistematice de defăimare a teologilor și preoților indezirabili dezvăluiau adevărata față a regimului comunist prosovietic. Se trece la un val de arestări, în special a preoțimii acuzate de legionarism, care ia drumul detenției politice, acțiune care în paralel se continuă prin presiuni exercitate asupra ierarhiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ideea propusă de monahul român vizează o înnoire la nivelul conștiinței fiecărui individ de a relaționa cu trăirea religioasă, cu trăirea în Duhul Sfânt. Epistolele Părintelui Papacioc aduc un suflu proaspăt în spațiul teologal românesc, revigorând discursul cam prăfuit al teologilor actuali și oferind un model de profunzime monahală. Experiența mistică a Arhimandritului Papacioc, arsă de biografia sa exemplară în această zonă a euharistiei, îl proiectează indubitabil în paradigma monahală, alături de figuri precum: Arsenie Boca, Adrian Făgețeanu, Sandu Tudor, Benedict Ghiuș
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et le pouvoir indirect, pp. 20-39. 15 Ibidem, pp. 23-24: "Nu este vorba aici, precum în doctrina puterii directe asupra temporalului, susținută în Evul Mediu de câțiva teologi, de o putere distinctă de puterea spirituală, ci este chiar puterea spirituală ea însăși, este arma spirituală care atinge lucrurile secolului în virtutea intereselor eterne care sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție asupra temporalului face corp comun cu împărăția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție asupra temporalului face corp comun cu împărăția spirituală, căci ea este în slujba sa și intrumentul său. Ubi est unum propter alterum, spunea Aristotel, ibi tantum unum esse videtur. De aceea, vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental. Chistus secundum quod homo, scrie Bannez, habuit instrumentalem potestatem dominii universalis circa omnia temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în "Cuvântul", an V, nr. 1526, 22 iulie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 202. 25 Pentru o elocventă caracterizare a rolului jucat de Nae Ionescu în teologia românească, vezi Glicon Monahul, Nae Ionescu. Teologul, în "Credința", nr. 359, 10 februarie 1935, text reprodus în Nae Ionescu în conștiința contemporanilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondență, crestomație de Gabriel Stănescu, București, Criterion Publishing Co Inc, 1998, pp. 167-168: "Dacă prin teolog înțelegem cu Teodoret pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Glicon Monahul, Nae Ionescu. Teologul, în "Credința", nr. 359, 10 februarie 1935, text reprodus în Nae Ionescu în conștiința contemporanilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondență, crestomație de Gabriel Stănescu, București, Criterion Publishing Co Inc, 1998, pp. 167-168: "Dacă prin teolog înțelegem cu Teodoret pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză, despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. Căci într-adevăr cine a vorbit, aici la noi, cu mai multă dreaptă înțelegere despre învățătura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Interviuri. Corespondență, crestomație de Gabriel Stănescu, București, Criterion Publishing Co Inc, 1998, pp. 167-168: "Dacă prin teolog înțelegem cu Teodoret pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză, despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. Căci într-adevăr cine a vorbit, aici la noi, cu mai multă dreaptă înțelegere despre învățătura Bisericii Răsăritului decât profesorul de filosofie Nae Ionescu? Scrisul domnului Nae Ionescu vădește o înțelegere organică a Dreptei-Credințe. O înțelegere din lăuntru în afară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Dreptei-Credințe. O înțelegere din lăuntru în afară... Meritul necontestat și imens al domnului Nae Ionescu în domeniul teologiei este de-a fi pus puțină ordine acolo unde domnea totala dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt, Théologie politique, Paris, Gallimard, 1988, p. 137. Asupra acestei chestiuni esențiale, vezi Jacob Taubes
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să-mi văd judecătorii. Ne-am putea privi ochi în ochi!". 5 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", an I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 2, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 74. 6 Nae Ionescu, Între Roma locuta și toleretur, în "Cuvântul", an V, nr. 1397, 12 martie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
timp, trei manifestații caracteristice: BUST patriarhal, MĂNUȘI ROȘII cardinalicești și acum, CAP ALB. Se poate o mai categorică scăldare în apele papistașilor?". 19 Pentru o bună înțelegere a raportului dintre Biserică și stat în contextul actual, vezi lucrarea excepțională a teologului Radu Preda, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, Cluj-Napoca, Editura Scripta, 1999. 20 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 630, 6 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomia bisericească, p. 408. 21
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomia bisericească, p. 408. 21 Nae Ionescu, Biserică, stat, națiune, în "Predania", an I, nr. 4, 1 aprilie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 58. 22 Nae Ionescu, Naționalism și Ortodoxie, în "Predania", an I, nr. 8-9, 1-15 iunie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 58. 22 Nae Ionescu, Naționalism și Ortodoxie, în "Predania", an I, nr. 8-9, 1-15 iunie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 121-122: "Să-mi fie îngăduit a-mi exprima surprinderea, că un om ca domnul Dragnea, care circulă așa de frecvent în lumea bunurilor culturii, și care, deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care ar fi vrut să fie subtil, dar nu a izbutit să fie decât glumeț: Universitatea nu poate accepta autoritatea materială a Bisericii. Nici aici nu insistăm. Ar fi copilăresc. Îmi închipui, de altfel, că cea mai mare parte dintre teologii noștri universitari va fi sfârșit prin a se simți rușinată de asemenea aberații. Dar iată cine sunt adversarii proiectului de lege pentru reorganizarea învățământului. Motivele lor însele arată cât de necesare sunt restaurarea autorității bisericești și crearea unei discipline unitare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nicidecum desființată de unire, ci, dimpotrivă, proprietățile fiecăreia rămân neatinse și se întâlnesc într-o singură persoană sau ipostază [...]" (Denzinger-Schönmetzer, Enchiridion Symbolorum Definitionum et Declarationum, ediția XXXVI, Roma, Herder, 1986). 13 Victor N. Popescu (1897-1978), doctor în teologie în 1929; teolog și prefect de studii la Internatul teologic din București (din 1927), urmând lui Nae Ionescu, apoi preot și spiritual la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de cântăreți bisericești (1948-1952
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
logisticii școlii russelliene, într-un capitol intitulat L' Axiome de réductibilité et la faillite de la logistique. 16 Vasile N. Gheorghiu (1872-1959), profesor de studiu biblic și exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți, considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român din perioada interbelică. 17 P. Partenie (1882-1946), director al Seminarului Central din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
libertatea nu mai este posibilă. Ar urma cu alte cuvinte că Dumnezeu când este un act, nu este liber". 4 Ibidem, p. 150. 5 Ibidem, p. 151: "Dumnezeu este prezent prin acea trans-subtanțialitate de care le este frică unora dintre teologii noștri bucureșteni... Jertfa aceasta se împlinește în fiecare zi, ori de câte ori se face o liturghie. Va să zică, noi credem, noi știm, în măsura în care credem că Dumnezeu este prezent o dată după trup și sânge și este prezent în tot ceea ce se întâmplă". 6 Ibidem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că Dumnezeu este act pur sau actul pur și simplu, așa cum se spune în foarte multe locuri, pentru simplul motiv că tot ceea ce există trebuie să existe într-un fel în Dumnezeu". 7 Ibidem, pp. 155-156. 1 Sfântul Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, în Filocalia, vol. VI, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, București, Humanitas, 1997, p. 18: "Credința și frica de Dumnezeu și păzirea Poruncilor Lui ne răsplătesc pe măsura curățirii noastre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
III, Sibiu, 1898-1899; Frunze de laur, îngr. și pref. Ioan Baptist Boiu, Sibiu, 1904. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 338-339; Breazu, Studii, I, 78-79; Tuliu Racotă, Poetul Zaharia Boiu, RITL, 1976, 4; Dicț. lit. 1900, 110-111; Păcurariu, Dicț. teolog., 55-56. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău... Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și profeții. Atât din partea soldaților creștini, cât și din cea teologilor exista conștiința solidă de a fi soldatul lui Cristos, un popor sacerdotal care nu se lăsa condiționat de vreo putere civilă totalitară. În persecuția din februarie 303 nu mai era prigonit numele de creștin ca până atunci, ci refuzul de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și de autoritatea civilă. 2.2.1. Clement din Alexandria Primul reprezentat de seamă al acestei tendințe, care va duce la o elaborare a mesajului creștin în formele și categoriile culturii elenistice, a fost Titus Flavius Clement (150-215), scriitor și teolog de limbă greacă. Fiind un păgân convertit, Clement a accentuat caracterul teologic al școlii filozofice din Alexandria susținând unitatea și continuitatea dintre filozofia greacă și cea creștină. Unii cercetători au voit să vadă în acest teolog un susținător al militarismului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Clement (150-215), scriitor și teolog de limbă greacă. Fiind un păgân convertit, Clement a accentuat caracterul teologic al școlii filozofice din Alexandria susținând unitatea și continuitatea dintre filozofia greacă și cea creștină. Unii cercetători au voit să vadă în acest teolog un susținător al militarismului, bazându-se pe Protreptikos pros Ellenas (Exortația către greci), 10, 100, 4, unde alexandrinul nu intenționa furnizarea unei judecăți de evaluare asupra serviciului militar, ci numai sublinierea faptului că plecând de la condiția de viață și de la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]