5,710 matches
-
mai puțin apropiate, astfel că această populație cazuistică descrie și circumscrie pregnant o problematică. Este demersul sintetic prin care particularitățile sau descrierile eroilor tipici se precipită în jurul unui centru de acumulare, organizându-se printr-un „aer de familie”. În esență, tipologia persoanelor psihopate a lui Schneider e construită, după principiile cazului ideal și ale cazului tipic exemplar, ale prezentării unor centre de acumulare, ale unor variante de tipologie umane. Schneider nu are o sistematizare ordonată de principii organizatoare care să conducă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unui centru de acumulare, organizându-se printr-un „aer de familie”. În esență, tipologia persoanelor psihopate a lui Schneider e construită, după principiile cazului ideal și ale cazului tipic exemplar, ale prezentării unor centre de acumulare, ale unor variante de tipologie umane. Schneider nu are o sistematizare ordonată de principii organizatoare care să conducă în mod necesar la numărul finit de clase tipologice pe care le prezintă. Actuala orientare prototipică în circumscrierea categorială a tulburărilor de personalitate e înrudită până la un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în mod necesar la numărul finit de clase tipologice pe care le prezintă. Actuala orientare prototipică în circumscrierea categorială a tulburărilor de personalitate e înrudită până la un punct cu această tradiție, dar ea ține cont și de o perspectivă medicală. Tipologia recentă medico-psihiatrică a tulburărilor de personalitate. Categoriile prototipice Schneider a adoptat ideea că persoanele psihopate nu reprezintă o boală, ci sunt variante antropologice extreme, și aceasta deoarece aderă la ideea că spiritul nu se poate îmbolnăvi, ci doar corpul. Totuși
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deficiențele actualului sistem categorial, s-au căutat soluții, însă altele decât descrierea și acceptarea de noi tipuri. Astfel, de exemplu, Millon, care acceptă tulburarea de personalitate ca o tulburare psihiatrică alături de reacțiile circumstanțiale și „sindroamele complexe”, propune ca, păstrându-se tipologia existentă - inclusiv cea descrisă în ediții precedente sau propuse pentru o nouă ediție a DSM-V -, să se descrie în plus „subtipuri” pentru fiecare categorie. De exemplu, în cazul TP dependentă, autorul descrie următoarele subtipuri: dependentul neliniștit, imatur, ineficient, dezinteresat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se regăsesc în literatura tradițională și în ICD-10. Tipurile categoriale rezultă dintr-o anumită combinație a trăsăturilor psihologice, evaluate prin PAS. A rezultat astfel un sistem categorial-dimensional. Unele tipuri au corespondențe în psihopatologia germană, dar nu se mai regăsesc ulterior. Tipologia tulburărilor de personalitate elaborată de Tyrer se bazează, în mare parte, și pe prelucrarea statistică a datelor obținute cu PAS. Tot din prelucrarea statistică rezultă împărțirea tipurilor în patru clustere: Tabelul 6.4. Subdivizarea în clustere a tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Questionnaire” (DAPP-BQĂ. Chestionarul evidențiază cele 18 dimensiuni și folosește 290 de itemi, la fiecare răspunzându-se pe o scală Likert cu cinci trepte. Sunt acoperiți itemi din DSM-III, dar nu e adoptat sistemul categorial al acestuia. Concepția lui Livesley asupra tipologiei tulburărilor de personalitate este una ierarhică. Se are în vedere un nivel bazal al trăsăturilor exprimate prin cei 18 factori, care, la rândul lor, pot fi prezentați fiecare prin mai multe „fațete”. Deasupra acestora se organizează însă un nivel mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și impulsive. Pentru clusterul C nu se observă o predominență la diverse vârste. Datele epidemiologice nu sunt însă pregnante și clare. Persoanele cu tulburări de personalitate sunt mai frecvent separate sau divorțate față de cele fără, și mai frecvent necăsătorite. În ceea ce privește tipologia nu sunt date clare. Mai există și variații transculturale. De exemplu, în Norvegia (studiul lui TORGERSENĂ, obiceiul de a trăi împreună fără a fi căsătoriți se răspândește și e în egală măsură prezent și la cei cu tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii follow-up după 10 ani de către KWAPIL și colab. (1999Ă. BERENBAUM și FUJITA (1994Ă au urmărit legătura între personalitate și schizofrenie și conclud că pre-schizofrenii se caracterizează prin ciudățenii, percepții și convingeri deviante. Aceste cercetări nu sunt însă centrate pe tipologia tulburărilor de personalitate de DSM-III și IV. Studiile familiale sunt importante pentru ideea de spectru psihotic ce se extinde la tulburările de personalitate. Un studiu sistematic a lui KENDLER și colab. (1995Ă privind rudele schizofrenilor și ale altor tipuri de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
DSM (1950Ă apare, în cadrul tulburărilor de personalitate și varianta antisocială. Ulterior, s-a impus tendința de medicalizare a conceptului de tulburare de personalitate și revenirea la viziunea lui KRAEPELIN, în sensul că tulburările de personalitate fac parte din bolile psihice. Tipologia lui SCHNEIDER a fost acceptată în clasificarea OMS și în cea americană, tipurile primind treptat denumiri apropiate de patologia psihică. În această perspectivă, tulburarea de personalitate centrată pe turbulența socială, infracțiuni, violență, criminalitate, fiind mai puțin corelată cu o boală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
castele somptuoase), tot patru, ca și mușchetarii lui Dumas: Cae Indru, „nepotul secret” al voievodului, războinicul perfect în toate; Chirilă Zece Cuțite, specialist în respectiva armă; Ducu cel Iute, ilustru „profesor” al spadei; limbutul Costache Caravană, maestru în folosirea pistoalelor. Tipologia inventată cu umor, bun-gust și rafinament aruncă cititorul în mijlocul unor acțiuni furtunoase, desfășurate precipitat pe mai multe fronturi și tabere, pornind cu bătălia de la Călugăreni și sfârșind cu trădarea lui Mihai, cu puțin timp înainte de a fi ucis. Acțiunea istorică
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
Relevante sunt, la scara întregii opere, anumite cronotopuri (cel concentraționar, carcera, spitalul), motive ori vocabule recurente, reluate obsesiv (varul, peretele, seringa, mâna, creierul, plămânii, pielea, insectele, sexul ș.a.), dar îndeosebi motivele spintecării și tăierii, asociate prin definiție structurilor schizomorfe și tipologiei schizoide „descoperite” firesc. Esențiale, însă, sunt amploarea perspectivei, ca și faptul că această poezie - aparent poezie-jurnal, în orice caz deloc narativă, deloc discursivă - este una a „melancoliei metafizice” (Nicolae Manolescu), a sfidării și recuperării perpetue a abisului (se instituie aici
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Întreprinderii 178 Gradul de internaționalizare 179 Relațiile dintre firma-mamă și filialele sale 181 Înființarea filialei și compoziția capitalului social 181 Interdependența rețelei internaționale 184 Caracteristici ale filialelor 185 Țara de implantare 185 Mărimea filialei 186 Rezultatele 187 Vârsta filialei 187 Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor 187 3.9.9.6.2. Factorii externi 188 Situația economică și socială 188 Concurența 190 Tehnologia transmiterii informațiilor 191 Acțiunea guvernamentală 192 3.9.9.7. Analiza portofoliului internațional 193 3.9.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
11.2.2. Tipuri de cooperare 235 3.9.11.2.3. Cooperarea și alianțele strategice 236 3.9.11.3. Alianțele strategice 238 3.9.11.3.1. Alianțe Între firme neconcurente 241 Joint-venture multinaționale 241 Parteneriate verticale 242 Tipologia parteneriatelor verticale 242 Consecințele pe termen lung ale parteneriatelor strategice 248 Acordurile intersectoriale 248 Consecințele strategice ale alianțelor Între firme non-concurente 249 3.9.11.3.2. Alianțele Între firmele concurente 249 Alianțele de cointegrare 249 Alianțele de pseudoconcentrare 251
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Strategiile concurențiale genericetc " 3.8. Strategiile concurențiale generice" „Datoria unui strateg este de a vedea firma nu așa cum este, ci așa cum va deveni.” (John W. Teets, Director General la Greyhound, Inc.) Pentru identificarea strategiilor concurențiale ale firmei vom apela la tipologia strategiilor elaborată de M. Porter. El ia În considerare două criterii fundamentale (Porter, 2001b, p. 25): - natura avantajelor competitive care sunt dezvoltate de o firmă dintr-un anumit domeniu de activitate strategică (DAS)1; - scopul vizat Într-un DAS, după cum
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
această strategie sunt conștiente că supraviețuirea lor nu se bazează pe achiziția avantajelor competitive susceptibile a fi menținute pe termen lung; ele acceptă necesitatea de a crea În permanență avantaje care nu au un caracter durabil. Apare așadar o altă tipologie, care conține patru tipuri de strategii diferite (tabelul 3). Tabelul 3 - Tipologia strategiilor generice Primul criteriu, cel al naturii exacte a tipului de avantaj competitiv care este ales, devine greu de caracterizat, deoarece firmele sunt tentate să combine, mai mult
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
avantajelor competitive susceptibile a fi menținute pe termen lung; ele acceptă necesitatea de a crea În permanență avantaje care nu au un caracter durabil. Apare așadar o altă tipologie, care conține patru tipuri de strategii diferite (tabelul 3). Tabelul 3 - Tipologia strategiilor generice Primul criteriu, cel al naturii exacte a tipului de avantaj competitiv care este ales, devine greu de caracterizat, deoarece firmele sunt tentate să combine, mai mult sau mai puțin conștient, strategiile dominării prin costuri cu cele ale diferențierii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
rețelele de distribuție și gradul de penetrare a pieței; aceasta delimitează puterea de control a firmei asupra consumatorului; - poziția sa tehnologică, măsurată prin gradul de stăpânire a tehnologiilor solicitate, trebuie să aibă un impact concurențial major, tehnologiile-cheie de mâine după tipologia ADL; această variabilă arată firmei până la ce punct se poate baza pe tehnologie pentru a-și asigura o poziție concurențială puternică. Fig. 35 - Strategiile tehnologice În cazul sectoarelor industriale situate În demaraj sau la Începutul expansiunii Fig. 36 - Strategiile tehnologice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3.9.6.2. IMM‑urile și inovația" Inovația este un proces a cărui finalizare este o realizare originală și creatoare de valori. Ea dă invenției dimensiunea sa economică. În funcție de cele două criterii (formă și intensitate), se poate stabili o tipologie a strategiilor inovației. Primele elemente avute În vedere sunt produsele și piețele (tabelul 8). Tabelul 8 - Tipologia strategiilor inovației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 203). Față de cele nouă strategii prezentate În tabelul 8, vor exista numai patru (tabelul 9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
realizare originală și creatoare de valori. Ea dă invenției dimensiunea sa economică. În funcție de cele două criterii (formă și intensitate), se poate stabili o tipologie a strategiilor inovației. Primele elemente avute În vedere sunt produsele și piețele (tabelul 8). Tabelul 8 - Tipologia strategiilor inovației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 203). Față de cele nouă strategii prezentate În tabelul 8, vor exista numai patru (tabelul 9). Diferitele strategii produse/piețe trebuie să se integreze În amonte cu strategia producției, definită prin cuplul producție
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
45% din firme se vor situa În zona de turbulență În care presiunile, slabe În trecut, vor crește considerabil; 27% din firme vor fi lansate „În plin”, iar 28% dintre acestea se vor situa În zona presiunilor slabe. A doua tipologie este cea o poziției concurenței firmelor. France 300 distinge trei categorii: „campionii” (26%), care domină piața, fiind cu cel puțin 20% mai mari decât primii lor rivali; „urmăritorii” (39%), cu 50% mai mari față de liderul specializării, și restul firmelor (35
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o poziției concurenței firmelor. France 300 distinge trei categorii: „campionii” (26%), care domină piața, fiind cu cel puțin 20% mai mari decât primii lor rivali; „urmăritorii” (39%), cu 50% mai mari față de liderul specializării, și restul firmelor (35%). A treia tipologie, abordarea strategică, distinge următoarele categorii: - adepții metodei „costuri și prețuri joase” (10% dintre firme); - cei care dezvoltă În mod selectiv cupluri produse/piețe (21%); - cei atașați de marcă (14%); - adepții strategiei „preț-performanță” (47%), care caută să anticipeze cererea și să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firme); - cei care dezvoltă În mod selectiv cupluri produse/piețe (21%); - cei atașați de marcă (14%); - adepții strategiei „preț-performanță” (47%), care caută să anticipeze cererea și să inoveze pentru a crește valoarea și competitivitatea produsului la preț constant. A patra tipologie, abordarea tehnologică, evidențiază trei categorii de firme: 1) cu practică tehnologică intensă (33%) - alocă 5% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare; 2) cu practică tehnologică difuză (21%) - alocă 3% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare; 3) cu practică tehnologică de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firma-mamă exercitând o supraveghere mai strictă În momentul demarării activității filialei sau mai târziu, când piețele filialei au tendința de a stagna sau de a se contracta, Între cele două stadii extreme filiala bucurându-se de o mai mare autonomie. Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelortc "Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor" A priori, o filială În străinătate poate fi puțin autonomă dacă aparține unui mare grup internațional implantat În numeroase țări, dacă fabrică produse standardizate, dacă activitățile diferitelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
momentul demarării activității filialei sau mai târziu, când piețele filialei au tendința de a stagna sau de a se contracta, Între cele două stadii extreme filiala bucurându-se de o mai mare autonomie. Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelortc "Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor" A priori, o filială În străinătate poate fi puțin autonomă dacă aparține unui mare grup internațional implantat În numeroase țări, dacă fabrică produse standardizate, dacă activitățile diferitelor subunități ale multinaționalei sunt foarte integrate, Între
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
flexibile. Principiul acestei organizări „japoneze” era simplu: asamblând subansambluri concepute și fabricate de furnizori specializați, obținem produse de calitate superioară. Acest lucru duce și la o creștere a rentabilității economice, fără a mai fi necesară producerea unor cantități foarte mari. Tipologia parteneriatelor verticaletc "Tipologia parteneriatelor verticale" Întreprinderile occidentale s-au văzut nevoite să-și revadă modul de organizare industrială, care se baza pe producția de masă. Acest sistem permite standardizarea unor subansambluri sau produse, iar pe baza economiilor de scară și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]