29,368 matches
-
orei. Așa au fost vremurile atunci. El își vedea de meditațiile la Drept, eu de poveștile mele despre scriitori necunoscuți, cu nume prostești: Eusebiu Camilar (nu puteai să nu te gândești la o cămilă), Ion Potopin (tipul scotea pe vremuri tone de poezii cu Partidul), Titus Vâjeu (ăsta chiar nu știu ce scria), Tiberiu Utan (altul cu Partidul). Predam ce învățasem și eu în școala generală, ușor modificat. Le băgam în cap toate bazaconiile, inventam nume de cărți și confecționam acțiuni fictive, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poetul în titlu? ce simbolizează culoarea roșu din strofa șapte? Enormitățile se puteau obține ușor, consultând orice antologie de comentarii pentru liceu: operele anonime înfloreau prin toate librăriile, ba chiar și pe Internet, pe www.referate.ro. Descărcai de-acolo tone de referate, analize gata făcute, licențe, lucrări, chiar și teze de doctorat: „Bondarul“, „Aleph“, „Dr. Filo“, „Savantul“ sau „Akademos“ îți stăteau la dispoziție cu toată informația, gratuit și benevol. O simplă apăsare de tastă, și-aflai cu cine se combinase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
albe și termometrele lungi, sticloase, strivite cu ruj pe mercur. Cât despre treaba cu pompierul, pe lângă faptul că nu pricepeam ce farmec are să dai buzna în costumul roșu de-astronaut (la noi, oricum, arăta căcăniu), transpirat și greu de-o tonă, mai apărea ceva: mă umfla râsul doar la auzul cuvântului. Când venise odată echipa de instalatori să-mi tragă prin casă țevile centralei, unul din băieți mă rugase să aduc pompierul. Cuminte, l-am ascultat și-am pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cât mai mult, se găsea mereu ceva care să te doboare. Blocurile cădeau, forfecate de grinzi putrede și țevi sparte. Casele scrâșneau din temelii. Halele postmoderne, copiate pe verticală, scuipau praf și noroi prin mii de panouri sticloase: 280 de tone pe kilometru pătrat. Când veneau ploile, cartiere întregi pluteau, cu mașinile legănându-se la suprafață. În mijlocul îngrămădelii de bălți, case pestrițe și hale industriale, lumea căuta să mai pună ceva. Spațiile libere trebuiau ocupate, ochiul să se-odihnească frumos, estetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
000, direct cu camionul, din provincie); să-l fur noaptea, bucată cu bucată, în mici containere izolate (cum făcea cu machetele nea’ Nicu, în timpul vizitelor de lucru); să-l scufund în deșeuri (mi-ar fi plăcut să dobor Titanul sub tone de moloz și praf); sau, mai rău, să-i dau locuitorii pe mâna acarienilor, ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea (nimeni n-ar fi suspectat bacteriile fojgăind prin blocuri, atacând arhitectura pielii și înlocuind-o treptat cu palatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spargere a sticlei din termosuri. Ficații, splina, rinichii - toate mai grele cu câteva zeci de kilograme. Un frigider gata să plesnească deasupra oceanului. Ultimele secunde ale Boeing-ului sunt liniștite. Lumea râde, minte, moțăie, tace, fără sentimentul pionieratului. Două sute cincizeci de tone de-oțel nu-ți cad în cap din senin, mai ales când circuli prin zări cu opt sute de kilometri la oră. Poți răsufla ușurat. Dacă holograma mea n-ar fi la bord. Impactul. Una din aripi străpunge puntea Boeing-ului. Scaunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Sud sau de la Vest la Est. Le-aș fi produs un stop respirator, o embolie decisivă. Eu, care iubeam atâta orașul ăsta urât și nerecunoscător, i-aș fi astupat coșurile și i-aș fi închis valvele, sudându-le capacele cu tone de oțel topit. M-aș fi urcat pe coșul primului CET și, de sus, de pe coroana arborilor sequoia din Grădina Botanică, l-aș fi îndopat cu pietre; aș fi tasat cărbunele ca într-un marfar, după care aș fi pulverizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cuvânt oricât de neînsemnat ne-ar fi fost de folos. După vreo cincizeci de metri de mers târâș pe sub marile Dicționare (mă gândeam cu groază că, dacă vreuna din ușile cu vitrină ar fi cedat, am fi fost striviți de tonele de scriitori revărsați din rafturi), ne-am oprit între două ganguri. În dreapta, se conturau în umbră și-n praf latinii, cu epopeile lor de carnaval cu care te chinuiau în anul I. În față, se deschidea culoarul medieval, cu trubaduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sare de brom și cloruri de magneziu, legată de Marea Caspică printr-un canal de 12 kilometri, altădată fremătând de apă. Nenumărate corăbii fuseseră atrase și înghițite aici, purtate spre Karabogaz, apoi arse și descompuse în ochiul deșertului, laolaltă cu tone de pești morți. În mijlocul ochiului, o rangă sucită, zgrunțuroasă, maro-oranj, și ochelarii unui motociclist, cu rozetele calcinate de noxe. Macedonski ar fi înnebunit de plăcere. Alături, pe latura dinspre ferestrele Facultății, al cincilea computer țesea o imagine încă mai familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ai de zis!“ De iritare, i se întăriseră sfârcurile sub tricou. „Am deschis o mică investigație despre Blocatarii ăștia. Vecini, prieteni, administratori de scară. Și ghici ce-am aflat? Sunt toți pe Net, ascunși după caiete sau jurnale. Și-nvârt tone de bani. Dacă știi unde să cauți, dai de sume impresionante.“ „Serios?“, am făcut pe prostul. „Maxim de serios.“ Am luat o pauză, cât să-mi strâng și eu informațiile. Blocatarii lucrau cu bloggerii, nu degeaba pe fiecare clădire sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iasă din bazele secrete ale nemților. Când și-au dat sema că războiul e pierdut și vin americanii, falsificatorii au nesocotit ordinele lui Hitler și-au fugit cu marfa în munții Tirolului: câteva sute de camioane, convoaie întregi, încărcate cu tone de lire sterline trucate. Kruger dirija transportul. O parte din camioane a fost bombardată și distrusă de avioanele Aliaților, alta a ajuns în zona marilor lacuri: Altsee, Taubermoss, Toplitz. Acolo, departe de ochii curioșilor, au fost scufundate hârtiile celui de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lipseau, iar mesajele conspirative ar fi ajuns cu ușurință la destinatari prin Pif-uri sau, când ultimele au fost interzise de Ceaușescu, prin rolele-gigant ale supercalculatoarelor Felix: fără butoane, dar cu niște capace rotative cât un pneu de Rabă de 16 tone, sub care se înfășurau benzile. Totul ducea spre o uriașă conspirație comunistă, un soi de Internațională a IX-a patronată de Economiștii Minții, cu fonduri și resurse uriașe, zone de operare infinite și-un plan clar și inevitabil, ca ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lucruri de două ori, fără să știi. Degeaba. Dumneata ai revenit, ai reapărut de fiecare dată, cu și mai multă curiozitate. Bunicu’ Vitalian trebuia să rămână la locul lui, în dosarele familiei și-n cimitirul de la Moroieni, îngropat sub o tonă de hârtii și doi metri cubi de pământ. Nu trebuia sub nici o formă să te-ntâlnești cu el, să primești informația biografică. Îți mai amintești de scrisoarea bunicului din dosar, cea către Securitate?“ „Vag...“, am mințit. „N-ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
au să deschidă un calculator; ceilalți nu vor: se feresc de laptop-uri și rețea ca dracul de tămâie. Vezi colegii dumitale de la facultate.“ „Și? Pe-ăștia cum îi supravegheați? Cum le luați marfa, dacă nu există rulaj?“ „Iar o tonă de întrebări...“, s-a văitat scriitorul, foșnind sub sac. „Mă rog, să nu fim mârlani, acum, la spartul târgului. Trebuie să te contrazic: rulajul există oricum, chiar dacă interfața nu e folosită. Degeaba se ferește omul de Internet Café, dacă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi bucurat s-o evalueze. Dar Maria dispăruse (sau poate mă aștepta acasă, în miros de portocale), și-acum urma Mihnea. Eram stăpânii finalului, lorzii deznodământului. Strânsesem toate amintirile într-un degetar de materie de 800 000 000 de tone: o stea neutronică pulsând în ritmul minții mele, moartă și vie, ca o fantomă gravitațională. Acolo mocneau zecile bucurii pierdute pe drum, drenate ca după o puncție rahidiană: extrase, consumate și-apoi lăsate în paragină. Îmi câștigasem dreptul să luminez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune de regimul nazist. Odată cu repararea fizică a țării distruse de război s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune de regimul nazist. Odată cu repararea fizică a țării distruse de război s-a dat startul unui proces simultan de reparare morală. Însă, dacă milioanele de tone de moloz au putut fi îndepărtate de pe străzile orașelor desfigurate de raidurile aeriene, milioanele de victime umane care au sfârșit executate cu bestialitate de trupele Einsatzgruppen din cadrul Schutzstaffel (SS), sau gazate cu aceeași bestialitate tehnologică și apoi incinerate în crematoriile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
PLANTELOR. În 1971, ei constată existența egalității între cantitatea de bioxid de carbon emisă în atmosferă și cantitatea de bioxid de carbon absorbită de plante. ASTUP, din 1972 (citat de Mihai Moronescu (19)) estimează că cel puțin 250 milioane de tone de oxid de carbon, se produc anual din diverse surse tehnologice și naturale. În 1982, Mihai Moronescu și colaboratorii (19) afirmă că după acțiunea îndelungată a concentrațiilor joase de oxid de carbon, asupra organismului uman, s-au semnalat tulburări din partea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
drept combustibil, hidrogenul. Trebuie scoase din circulație și interzise autovehiculele ce ard combustibili fosili și vegetali, din arderea cărora rezultă oxid și bioxid de carbon și alți poluanți toxici și corozivi. Ca cifre orientative indic: cantitatea de 4.500.000 tone de oxid de carbon emisă în atmosferă, în anul 1969, în Franța și cantitatea de 236.600 tone de oxid de carbon emis în atmosferă, pe zi, în anul 1960, în S.U.A. a.2. Fumatul tutunului (sub formă de țigări
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
cărora rezultă oxid și bioxid de carbon și alți poluanți toxici și corozivi. Ca cifre orientative indic: cantitatea de 4.500.000 tone de oxid de carbon emisă în atmosferă, în anul 1969, în Franța și cantitatea de 236.600 tone de oxid de carbon emis în atmosferă, pe zi, în anul 1960, în S.U.A. a.2. Fumatul tutunului (sub formă de țigări sau pipă). Fumatul înseamnă arderea tutunului, format din substanțe organice vegetale. Fumatul, arderea tutunului, consumă oxigen din aerul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
în aerul atmosferic oxid de carbon, denumit în termeni medicali, oxid de carbon endogen, rezultat din reacțiile de catabolism, de ardere. După Coburn, Forster și Landaw. Pentru 6.000.000.000 de pământeni este necesară cantitatea de 6.000.000 tone de oxigen pe zi, la care trebuie adăugată și cantitatea de oxigen necesară și celorlalte ființe vii. Oamenii împart resursele naturale (oxigenul și hrana) cu celelalte viețuitoare terestre. În realitate, oamenii nu le împart și nu le gospodăresc. Resursele sunt
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
i viața dup] principiul arete. Într-adev]r, ei accentueaz] faptul c] nu toate acțiunile permit reflecția. S] presupunem c] v]d o doamn] în vârst] (oricare ar fi aceasta) pe punctul de a fi lovit] de un camion de zece tone: dac] m] opresc pentru a m] gândi, atunci decizia pe care Socrate ar fi considerat-o corect] ar fi fost luat] deja de c]tre camion. Ceea ce este în mod clar necesar, și ceea ce demonstreaz] Platon și Aristotel, este o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin aceea că vrea să nu mai fie. ION POP SCRIERI: La Première aventure céleste de monsieur Antipyrine, cu gravuri de Marcel Iancu, Zürich, 1916; Vingt-cinq poèmes, cu gravuri de Hans Arp, Zürich, 1918; ed. bilingva, tr. și pref. Nicolae Tone, postfețe Serge Fauchereau, Pierre Mazares, Laurențiu Ulici, Marin Sorescu, București, 1998; Cinéma Calendrier du coeur abstrait Maisons, cu gravuri de Hans Arp, Paris, 1920; De nos oiseaux, cu desene de Hans Arp, Paris, 1923; Sept manifestes Dada, cu desene de
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Condeescu, București, 1996; Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ, tr., îngr. și pref. Ion Pop, București, 1996; Fugă (poem dramatic în patru acte și un epilog), tr. Calistrat Costin, Bacău, 1996; Vingt-Cinq poèmes. Douăzeci și cinci de poeme, tr. și pref. Nicolae Tone, postfața Serge Fauchereau, Pierre Mazas, Laurențiu Ulici, Marin Sorescu, București, 1998. Repere bibliografice: Al. Hodoș, Dadaism, cubism et caetera, TA, 1924, 6; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], Tristan Tzara, ADV, 1924, 12 447; Aderca, Contribuții, I, 223, 237, 238, ÎI, 529-533
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
1970; Strada, Chișinău, 1972; Scrieri alese, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Vorbește creația, „Octombrie”, 1956, 7; Mihail Știvelman, A doua carte a scriitorului, „Nistru”, 1957, 6; F. Levit, Înclinații și orientare, „Nistru”, 1962, 2; Ion Ciocanu, Din mii de tone, „Nistru”, 1964, 8; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 41-70; Victor Prohin, Revenire: Boris Vlăstaru-Wexler, „Scrieri alese”, LA, 1993, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216-217. I. C.
VLASTARU-WEXLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]