5,076 matches
-
foarte moderne, și unele și altele nouă necesare. De pildă pentru a da un singur exemplu o serie de valori zise iluministe (libertatea de gândire, de comunicare, spiritul critic etc. etc.) dobândesc substanță și o imprevizibilă actualizare, în plină epocă totalitară, perfect echivalentă cu definiția tiraniei în secolul al XVIII-lea. Ceea ce pare ideologic perimat, depășit, în Occident, redevine dintr odată foarte actual în țările comuniste din Est, în a doua jumătate a secolului XX. A constituit pentru mine o profundă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ea s-a precizat cu cea mai mare claritate imediat după 22 decembrie 1989. Indiferent de ce au făcut sau n-au făcut unii sau alții sub regimul ceaușist, am verificat din plin două criterii esențiale de sinceritate a respingerii sistemului totalitar de către cei ce au trecut de partea democrației: 1. cei ce au intrat imediat, repet: imediat în acțiune, în primele zile după 22 decembrie, când situația era încă foarte confuză și soarta revoluției nici pe departe decisă; 2. cei ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și definitiv maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea și dizolvarea, pe toate planurile, a ființei naționale, a neamului. Această ideologie profund izolaționistă și restrictivă duce în mod direct la naționalismul primar, culminat în doctrina statului totalitar naționalist-fascist, izolaționist, monolitic, polițist, centralizat și represiv. Astfel de constatări revin în mod inevitabil și obsedant. pentru simplul motiv că ele definesc realitatea ideologică și politică românească în ultima jumătate a secolului nostru în care trăim, în bună parte, și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
societății civile. Este, de fapt, o noțiune cheie în întreg acest proces de recuperare și integrare europeană. Ea constă, în esență, dintr-un ansamblu de instituții, principii și, mai ales, de deprinderi sociale, opuse în mod direct statului și mentalității totalitare. În conștiința europeană, dominantă este ideea de democrație, drepturile omului, regulile societății deschise și nu conștiința etnică sau de clasă. Ceea ce nu este posibil fără îndeplinirea câtorva condiții, toate de inspirație specific europeană. Mai întâi, este vorba de formarea unor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prezenta efectiv Europei. Această integrare cultural europeană, dublată de asumarea acestei identități spirituale, începe să se intensifice. Dacă până în 1940, ea a avut un caracter predominant istoric și filologic, prin contribuții importante în aceste direcții, uneori și artistic, sub presiunea totalitară a început să se evadeze, ca de altfel din întregul lagăr socialist și în zona literară și chiar a studiilor literare. Este semnificativ faptul, între altele, că E. Lovinescu și G. Călinescu, priviți drept cei mai importanți critici români, n-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dificile, și cu o oarecare insistență. Concluzia ar fi că printr-un număr (foarte redus) de spirite românești orientate european, cultura și literatura română n-au ieșit, de fapt, niciodată din Europa. În ciuda oricărei izolări culturale, bariere ideologice și cenzuri totalitare extrem de dure. Acești factori sunt, în mod esențial, interni. În primul rând, o politică de integrare europeană reală, dusă consecvent, constant și cu tenacitate. Adică ceea ce nu se întâmplă, deocamdată, în România. Sub presiunea unor factori externi, predominant economici, se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dublu sens. De ce ele s-ar desfășura doar în sens unic eurocentric? și ne mai întrebăm: la ce servește, în definitiv, literatura comparată dacă ea nu se interesează și de condițiile literare reale, câte au fost, în Est, sub regimul totalitar comunist? De ravagiile marxismului oficial, inclusiv în sfera studiilor de literatură comparată? De ce ele au adoptat anume atitudini? Au cultivat anume idei și teme? Anumite principii? Au făcut apel la un anume sistem de referințe și nu la altul? etc.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
gen de activități. Mentalitatea sa birocratică, centralizată, îl face pe de altă parte total inapt adaptării flexibile la diversitatea relațiilor literare într-o societate, publicistică și editură europeană liberă. În plus handicap esențial ea este dominată mereu de mentalitatea tipic totalitară. Aceasta urmărește doar impunerea valorilor oficiale și a imaginii României pe care și-o construiesc și și-o doresc cercurile oficiale. Spiritul său este de eternă propagandă și ofensivă ideologică, sortit însă eșecului din capul locului. Opinia culturală occidentală receptează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în întreaga perioadă comunisto-ceaușistă, reapărută recent și cu mare energie. Ea are ca purtătoare de cuvânt spirite de valoare. Sunt filozofii-mit, filozofii-profeți, filozofii-simbol, filozofii-mistici, filozofii guru ai culturii actuale. Ei s-au format înainte de anii '40. Împrejurările istorice ale constrângerii totalitare, apoi evenimentele de după 1989 în absența unei puternice și active tradiții românești a gândirii liberale, pluraliste, democratice, critice, raționaliste nu numai că i-au readus la suprafață, dar s-a ajuns chiar la situația ca ea să domine în mod
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
am propus să folosim cât mai puține citate și referințe. Nu putem însă omite faptul că despre Iluminiștii români și afacerile Europei am scris noi înșine încă din 1964, în stil de istorie a ideilor (singurul posibil în acea epocă totalitară antieuropeană), iar despre Luminile românești și descoperirea Europei cu o bogată documentație încă din 1979. Studiul a cunoscut și o versiune franceză și una germană. A fost reprodus și într-o mică lucrare-manifest, pentru Europa (Iași, polirom, 1995) și n-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
europene. Mult mai importante și fundamental europene. Europa și a realizat unitatea în jurul unor valori ideologice esențiale: democrație, libertate, drepturile omului, pluralism, economie liberă de piață. Această Europă fascinează, obsedează, constituie un adevărat model, un ideal pentru conștiințele estice. Regimurile totalitare comuniste din Est au combătut cu violență tocmai aceste valori. Sistemul lor represiv era prin definiție antieuropean, în timp ce întreaga rezistență din Est era fundamental și structural europeană. A fi european, pentru conștiința civică a acestor țări, a însemnat și înseamnă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ales atunci când el se prezintă sub forma noilor organizări statale europene: federalizarea și comunitatea europeană, cu pierderea inevitabilă a unor atribute ale suveranității naționale, sau ale statului național unitar, închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
inevitabil naștere. și apoi de ce s-ar plânge în toate împrejurările literaturile estice că nu sunt de multe ori bine cunoscute, luate în considerație, cultivate etc.? Vina nu este numai a culturilor occidentale. Culturile estice (împrejurări istorice nefavorabile, profund coercitive, totalitare, izolaționiste, lipsă de aspirații europene, complexe și tradiții restrictive, teorii evazioniste, chiar capitularde de tipul sabotarea și ieșirea din istorie etc.) n-au făcut adesea tot ce puteau face pentru a intra efectiv în Europa și deci a fi socotite
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care s-a format în răsărit, în România în speță, în condițiile totalitare. În Occident, sub presiunea noilor configurații geopolitice, comparatismul a simțit nevoia unei deschideri analoage, dar cu obiective diferite. problema comunicațiilor libere era, bineînțeles, rezolvată. Nu însă și a eurocentrismului, imperialismului, colonialismului, cu toate consecințele lor teoretice și de metodă. Apariția
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu concepția sa despre Weltliteratur. Ea s-ar putea rezuma, foarte pe scurt, astfel: 1. Comunicație și circulație literară liberă, fără obstacole, fără restricții de nici un fel. Comparatiștii care au trăit și supraviețuit, de bine de rău, sub regimuri închise, totalitare, dogmatice, timp de decenii (dar nu numai ei), sunt deosebit de sensibili mai ales la acest aspect. Relațiile literare internaționale și liberul schimb literar, în continuă lărgire și diversificare, constituie o condiție esențială a noului spirit literar modern. Acesta se concepe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ideii unice, centralismul, dirijismul, planificarea, controlul, uniformizarea, intoleranța. Statul este și rămâne marele patron-proprietar, marele mecena, marele administrator al culturii. Există o clasă conducătoare și o cultură conducătoare: a nomenclaturii culturale. Ea exercită cenzura și politica culturală. și așa cum ordinea totalitară respinge pluralismul, fracționarea, dizidența, tot astfel cultura de stânga detestă, combate (și, când poate, pur și simplu suprimă) pluralismul cultural, inițiativa particulară, libertatea intelectuală. Cu toate urmările sale: expresia personalității, originalitatea, experimentul, ieșirea din normă. principiul creației individuale neagă în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acest punct, despărțire netă, limpede, totală și definitivă. Nae Ionescu, în viziunea lui Mircea Vulcănescu, apare așa cum a fost într-adevăr: un ideolog radical de extremă dreaptă, de o reală personalitate și distincție intelectuală și un adept convins al statului totalitar. Că acesta era de dreapta și nu de stânga nu mă consolează. Nu mai vreau, foarte simplu spus, dar ferm și irevocabil, nici un fel de stat totalitar: nici de dreapta, nici de stânga. Exprim o aspirație strict democratică, legitimă, conformă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de o reală personalitate și distincție intelectuală și un adept convins al statului totalitar. Că acesta era de dreapta și nu de stânga nu mă consolează. Nu mai vreau, foarte simplu spus, dar ferm și irevocabil, nici un fel de stat totalitar: nici de dreapta, nici de stânga. Exprim o aspirație strict democratică, legitimă, conformă și cu întreaga ordine internațională actuală. Deci, chiar în termenii memorialistului, Nae Ionescu a fost un reacționar de extremă dreaptă în tehnica politică (p. 91). El se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
declarase pentru controlul permanent al partidului, înțeles ca organ de contact cu țara și ca organ de control al aparatului administrativ de execuție, substituit parlamentului asupra guvernului (p. 90). Oricine vede identitatea doctrinară totală cu politica p.C.R., cu ideea statului totalitar, respectiv cel comunist-ceaușist. Atitudinea fățiș... antidemocratică a lui Nae Ionescu îl orienta spre naționalism socialism, spre hitlerism, opus societății aritmetizante, a perioadei democratice, în agonie. Viziune total greșită, în treacăt fie spus: democrația occidentală, îndeosebi cea anglo-saxonă, n-a fost
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
occidentală, îndeosebi cea anglo-saxonă, n-a fost nici înainte, nici în perioada războiului, nici după, nici azi, mai ales, în agonie. Dovadă că ea a învins, cel puțin pe plan politic și economic, sistemul comunist. Dar iată și imaginea statului totalitar român în concepția lui Nae Ionescu. O luăm iar de la capăt? I se părea că singură comunitatea spirituală, religioasă, poate justifica comunitatea politică de destin, și țara unde vedea el posibilă realizarea deplină a naționalismului socialist era mai ales Răsăritul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
internațional de forțe, nici de dinamica integrării europene, este o pură imposibilitate. Integrarea României în Europa este, deci, nu mai puțin, un proces firesc, organic. El nu poate fi împiedicat și interzis decât pe cale mecanică. Respectiv, prin metode polițienești, teroriste, totalitare. Adică tocmai prin metodele aplicate în România de aproape cinci decenii încoace... Să le continuăm de dragul... firii noastre? De sus și până jos, prin urmare, ilogism și contradicție flagrantă. Cât privește importul formelor, singura soluție cu adevărat organică rămâne tot
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
libertății de inspirație și a spiritului critic, tendința În artă, toate cu consecințe nivelatoare, au transformat opera literară Într-un hibrid propagandistic supus comenzii de stat, Într-o „rotiță” În mecanismul de transmisie a marxism-leninismului, Într-o anexă a ideologiei totalitare. Programul RS s-a bazat pe câteva norme și principii de creație; fiecare principiu Înlocuiește și se opune altuia din complexul literar interbelic, considerat nu inadecvat ci nociv ideologiei și practicii artistice, ambele (practică și ideologie) fiind direționate către finalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În jurul anului 1965; el s-a prelungit până În 1990 prin literatura politică, ocazională, axată pe cultul partidului, al personalității sau evenimentului politic. Această literatură de conjunctură politică, menită să asigure, cel puțin la suprafață, Îndrumarea și controlul creației de către statul totalitar, a coexistat după 1966-1967, de cele mai multe ori, cu alte formule de creație, atât În opera aceluiași scriitor, cât și, ca orientări și direcții literare - cele care au reașezat creația pe fundamentul specific, asigurându-i diversitatea estetică și libertatea de inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, ESPLA, 1960; Ana Selejan, Literatura În totalitarism. 6 vol. Sibiu, București, 1994-2000; Michel Aucouturier, Realismul socialist, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Asemănări și deosebiri Între proletcultism și realismul socialist Sunt curente literare și artistice specifice țărilor totalitare comuniste. Ambele au debutat și s-au dezvoltat În URSS de unde au fost impuse, cu aprobarea și susținerea locală a statelor socialisre din estul Europei, care În general urmau modelul sovietic În toate sferele existenței: agricultură, industrie, viață socială, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colectivizarea - Pământ, pământ... (I-III, 2001) - sau rolul real deținut de armata română în cel de-al doilea război mondial - Lada de companie (1997) -, teme care, în concepția lui M., ar trebui să ducă la „incriminarea directă a structurilor sistemului totalitar”. De asemenea, ciclul Argus (I-III, 2002) îl readuce în prim-plan pe Ștefan Varduca, modelul ofițerului de contrainformații integru, pe nedrept trecut în rezervă înainte de decembrie 1989, „pentru incompetență profesională și abuz în serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]