KorAP: Find »[drukola/base=traducător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...193 194 195 ...389 >

9,719 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754

am putea evita faptul că sunteți și un traducător excelent. E de spus ceva la această temă, a traducerii, traducerilor? Tra...-ducerilor în ispită... Ce ar fi de spus?... Nimic mai mult decât că, în sinteza lor, conștiința, vocația, harul traducătorului reprezintă o răscruce a culturilor, a limbilor lumii, literaturilor. Deci, și o răscruce a istoriei, a ideilor, a epocilor literare... Eu unul am fost și le rămân recunoscător traducătorilor și, implicit, le dedic, confratern, peste timpuri sau nemijlocit azi, și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
Nimic mai mult decât că, în sinteza lor, conștiința, vocația, harul traducătorului reprezintă o răscruce a culturilor, a limbilor lumii, literaturilor. Deci, și o răscruce a istoriei, a ideilor, a epocilor literare... Eu unul am fost și le rămân recunoscător traducătorilor și, implicit, le dedic, confratern, peste timpuri sau nemijlocit azi, și modesta mea strădanie de dragoman. Strădanie care m-a ajutat să-i înțeleg mai adecvat pe Hlebnikov sau Mandelștam, Maikovski sau Țvetaeva, Ahmatova sau Pasternak, Krucionâh sau Dobâcin, Ayghi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
țin să dea piept în piept, text în text, test în test. Cam asta e, impresia. Și, posibil... expresia, adică răspunsul. Parțial, bineînțeles. În ce privește net-ul, pentru mine e un da! ("Net" în rusește înseamnă "nu", iar eu sunt și traducător din limba lui... Ceaikovski... Compozitorul, firește. Pentru că ne e obligator să spui, clișeistic, doar: din limba lui Pușkin...). Am un blog de literatură, nu de note la zi. În răspunsul la un chestionar al revistei "Familia" spuneam că, pentru un

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
în spiritul "politicii corecte" pe care se silește s-o etaleze în articolele de ziar. Nemții s-au luptat un deceniu ca Herta Müller să ia premiul cel mare, Premiul lui Mango, cum zice Constantin Virgil Negoiță. A.B.Avem traducători suficienți pentru ca literatura noastră să fie cunoscută? Nu avem. Iar cei care sunt valoroși nu sunt stimulați prin nimic. Nu avem nici prea mulți buni traducători din limbi străine în românește. Constat cu durere că multe traduceri recente sunt invadate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
premiul cel mare, Premiul lui Mango, cum zice Constantin Virgil Negoiță. A.B.Avem traducători suficienți pentru ca literatura noastră să fie cunoscută? Nu avem. Iar cei care sunt valoroși nu sunt stimulați prin nimic. Nu avem nici prea mulți buni traducători din limbi străine în românește. Constat cu durere că multe traduceri recente sunt invadate de greșeli de limbă impardonabile, greșeli pe care le preiau din noul limbaj de lemn al politicienilor și comentatorilor de la televiziuni. E jenant, bunăoară, să vezi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
limbi străine în românește. Constat cu durere că multe traduceri recente sunt invadate de greșeli de limbă impardonabile, greșeli pe care le preiau din noul limbaj de lemn al politicienilor și comentatorilor de la televiziuni. E jenant, bunăoară, să vezi cum traducătorul admirabilei cărți a părintelui-scriitor Constantin Virgil Gheorghiu, Viața Patriarhului Athenagoras, mutilează limba română cu acel și parazitar de după comparativul ca, pus, chipurile, spre a evita cacofonia. E doar un exemplu. A.B.Încurajați tinerii să scrie? Care este astăzi soarta

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
materiale, prin orice mijloace. Dacă nu se poate altfel, fie și prin metode oneste. A.B. Este cunoscută literatura română peste hotare? Cred că e prea puțin cunoscută. Nemeritat de puțin cunoscută. Fără eforturi financiare, fără traduceri făcute de buni traducători, la edituri de primă mână, nu avem nici o șansă de a ieși în lume. Când un autor ca Mircea Cărtărescu a fost sprijinit de Fundația Culturală Română, condusă pe atunci de Horia Roman Patapievici, o haită de invidioși s-a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
am reușit vreodată să-mi salut eu mai întâi Profesorul! Eseul respectiv, ei bine, Domnia Să mi l-a "comandat" și m-a și ajutat să-l public! Din păcate, la cei 100 de ani de la nașterea marelui poet și traducător G. Georgescu, câți s-au împlinit în 2011, n-am apucat să redactez articolul omagial pe care mi-l propusesem, însă el, fiți sigură, e scris în mintea și nevrednică mea inima, iar, într-o zi, mai rotund, va spune

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
pentru fiecare autor în parte cel mai important "pas" din carieră este debutul. A avut loc cu "Poezia lui Mihail Celarianu", iulie 1967, în suplimentul "Pentru literatură" al ziarului județean din Baia Mare, coordonatori istoricul literar Nae Antonescu împreună cu scriitorul și traducătorul G. Georgescu, iar debutul editorial a fost cu "Figuri ale romanului", 1997, Editura Domino. Vă mai aduceți aminte de drumul parcurs al manuscriselor? Distanța de aproape 30 de ani care desparte debutul meu publicistic de cel editorial se datorește în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
se recită. Printre cei care au poposit că invitați ai noștri și ai Brașovului, sunt Adam Puslojic, poetă americană Tess Gallagher, Liliana Ursu, palestinianul Munir Mezyed, americanii Michael Waters și Mihaela Moscaliuc, poetul bănățean trăitor în Germania Eugen D. Popin ( traducătorul meu în italiană), baritonul Operei din Zurich, Youri Tsiple, Nora Iuga. Întâlniri frumoase de fiecare dată, consistente. Întâlniri care și-au format un public al lor, pentru că am scăpat de formulă sterilă, neatrăgătoare a șederii în jurul unei mese și a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
modului în care se prezintă. Din fericire la Milano nu am fost trimis, delegat, evidențiat de organismele culturale din țară, pentru că nu fac parte din gașcă mai marilor zilei. Victoria a venit și că urmare a muncii dezinteresate a unui traducător excepțional, Eugen D. Popin, care și-a dorit singur să realizeze traducerea unor sonete scrise de mine și nu a fost sfătuit sau îndemnat de cineva. Italienii sunt cei care au luat decizia de a-mi oferi cel mai mare

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
au stimulat în a scrie. În total am trei cărți publicate ( ultima este o colaborare cu poeta Cristina Ștefan din Bacău) și nenumărate participări la reviste, ziare, antologii, etc. A.B.Pentru cei ce vă cunosc mai puțin sunteți poet, traducător și scriitor evreu, originar din România. Ați publicat poezie, proză, articole, sunteți colaborator și corespondent la numeroase ziare și reviste scrise, altele on line, cum se împletesc toate aceste genuri literare? Colaborez de circa 4-5 ani la publicațiile israeliene majore

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
asupra cărților (autohtone sau traduse) în Israel: "A apărut mania vânzării în vrac, 4 cărți pentru 100 de șekeli. Prețul include taxa VAT . Dacă primesc 25 de șekeli pentru o carte și am de plătit taxe, autorul, tipografia, biroul, distribuitorul, traducătorul etc. cât rămâne editurii? În plus cărțile mele nu se mai vând ele nu intră în acțiunea 4 pentru 100 șekeli. Cât voi rezista în această situație? La fel de rău merg lucrurile la editura Tzomet Sfarim. Traducerile în Ebraică sunt costisitoare

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
o campanie eficientă cultura de valoare nu are șansă în potopul de informație, în oceanul infinit al internetului, mediilor și divertismentului. A.B.Cum arată o zi din viață Dumneavoastră? Am pomenit de treburile editoriale de la contactele cu scriitori, redactori, traducători, corectori, graficieni, tipografii până la distribuitori. Bineînțeles scriu, lucrez la texte, traduc mult. Chiar acum am terminat Antologia poeziei basarabene. Foarte interesantă și competitivă literatura de peste Prut. A fost o plăcere această muncă. Dar mai am treaba în conducerea PEN Clubului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
festivalurile din Europa la cel din Medellin din Columbia, ori cele din Ecuador, Peru ș.a.m.d. O posibilitate de a cunoaște poeți din lume, și de a fi cunoscut pe scară mai largă. Astfel autorul găsește mult mai ușor traducător și editor pentru cărțile sale. A.B.Pentru finalul interviului, v-aș ruga să transmiteți un gând cititorilor... Toată stima mea cititorilor, o castă apreciabilă, elita umanității bruiată de globalismul atotcuceritor. Relația scriitor-cititor e un amor etern și indestructibil. Fără

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
grupul restrâns al creatorilor și al iubitorilor de cultură. Nici după Revoluție educația nu a fost o prioritate a guvernelor de la noi, prin urmare, chemarea / atracția către cultură a oamenilor nu s-a realizat decât cu eforturi insulare (edituri, scriitori, traducători, care sunt prezenți la târguri de profil, plus doar câteva, rare instituții culturale) și fără a fi o politică a statului român. Așa cum se întâmplă în țările civilizate ale Europei și din toată lumea. A.B.Dacă ar fi să vă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
fracturat câteva circumvoluțiuni... Și ar mai fi vreo 2011 motive, dar toate la timpul lor, nu la ceas aniversar! A.B.Din punct de vedere cultural, țara noastră a devenit mai vizibilă pe plan internațional? Sunteți unul dintre marii noștri traducători, cum lucrați cu editurile și revistele străine? Din păcate, țara noastră a devenit extrem de vizibilă pe plan internațional, dar nu din punct de vedere cultural... Dimpotrivă, o incultură crasă se află la originea acestei stări de lucruri, atât politică, din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
obicei, cei care sunt cuprinși în acele dicționare. Unele sunt maculatură, fiind întocmite fără cap și coadă, în lipsa unor criterii precise și a unor persoane avizate în domeniu. Din rațiuni de prudență, nu vom da nume... A.B.Sunteți profesor, traducător, poet, redactor, cum reușiți să le faceți pe toate? E mare îmbulzeală în mintea și în sufletul meu, fiecare dintre fațetele personalității mele luptând să fie prioritare... Profesorul este cel care le oferă baza materială celorlalți : poetului, traducătorului, redactorului... Este

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
Sunteți profesor, traducător, poet, redactor, cum reușiți să le faceți pe toate? E mare îmbulzeală în mintea și în sufletul meu, fiecare dintre fațetele personalității mele luptând să fie prioritare... Profesorul este cel care le oferă baza materială celorlalți : poetului, traducătorului, redactorului... Este și singura profesie care-mi place, a fost și profesia părinților mei, și nu aș schimbă-o pentru nicio altă profesie sau meserie! Din păcate, schimbarea miniștrilor educației a avut consecințe dezastruoase asupra procesului de învățământ, victimizând profesori

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
se pare că intră și studenții în acest malaxor... Când oameni care nu au predat o oră în viața lor se apucă și decid destinele învățământului românesc, nici nu te poți aștepta la altceva! Întors acasă, profesorul este înlocuit de traducător, de poet și de redactor (ultimul intră în scenă doar de 3-4 ori pe an, când trebuie pregătită revista francofonă pentru tipar). Din fericire, între poet și traducător există o simbioză ciudată, o interdependență sui-generis: că să pot traduce, a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
nu te poți aștepta la altceva! Întors acasă, profesorul este înlocuit de traducător, de poet și de redactor (ultimul intră în scenă doar de 3-4 ori pe an, când trebuie pregătită revista francofonă pentru tipar). Din fericire, între poet și traducător există o simbioză ciudată, o interdependență sui-generis: că să pot traduce, a trebuit să devin eu însumi scriitor, iar că să traduc poezie, a trebuit să devin și poet... Poetul, pe de altă parte, a profitat enorm de pe urma traducerilor, perfecționându

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
sui-generis: că să pot traduce, a trebuit să devin eu însumi scriitor, iar că să traduc poezie, a trebuit să devin și poet... Poetul, pe de altă parte, a profitat enorm de pe urma traducerilor, perfecționându-și stilul și tehnicile, evoluând odată cu traducătorul... Problema timpului : timpul e o specie pe cale de dispariție, el nu există, practic, fiecare trebuie să-și facă timp pentru a se putea dedica pasiunilor, hobby-urilor etc. Prometeu a furat focul, eu mă îndeletnicesc cu furtul de timp, alții

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
franceză și cu care se va prezența la Târgul de carte din noiembrie de la Montreal. Postfața e semnată de profesorul universitar Jacques Bouchard de la Universitatea din Montreal și spune următoarele despre mine: "Șansa lui George Filip e că a găsit traducătorul competent, pe Constantin Frosin, român perfect bilingv și, în plus, dotat cu o vastă cultură, cu un vocabular francez imens de bogat și, mai ales, cu o sensibilitate estetică pe care o apreciez cu fiecare găselniță poetică. O traducere reușită

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
sensibilitate estetică pe care o apreciez cu fiecare găselniță poetică. O traducere reușită e cea care se citește că un text original. Deoarece avem ocazia să-l descoperim pe George Filip în traducere franceză, trebuie să-i aducem un omagiu traducătorului care a știut să păstreze prospețimea și agresivitatea poeziei lui Filip în limba lui Vignon și a lui Vigneault". Trebuie spus că profesorul Bouchard este colaborator al Academiei Române, vorbește perfect română și greacă, este considerat unul din marii filosofi ai

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
interesul pentru alte literaturi și e greu să pretinzi că vei sparge "gura târgului" în Franța, Anglia sau oriunde. Nu spun că trebuie să renunțăm la idee. Susțin că nu avem o propagandă culturală coerentă, nu știm să ne găsim traducători potriviți și nu știm să ne promovăm valorile. A.B.Prezența literaturii românești este modestă la toate manifestările internaționale. Da, așa este, știți foarte bine. Chiar și atunci când sunt fonduri și avem șansa să participam la festivaluri sau târguri de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]