5,157 matches
-
regimurilor totalitare: „Cine controlează trecutul controlează viitorul. Cine controlează prezentul controlează trecutul”. În funcție de interesele Partidului, orice urmă a vreunui eveniment, lucru (articol de ziar, carte, etc.) ori persoană poate lua calea „găurilor de memorie”, ajungând scrum, și fiind cu desăvârșire uitat (sau înlocuit - cum se întâmplă în cazul dușmanului, respectiv aliatului de război al Oceaniei: rolul era schimbat odată la câțiva ani între Eurasia și Estasia , dar totul ca și cum alianța, respectiv adversitatea, ar fi durat de o veșnicie, fiind neschimbate și
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
un bătrân - care prinsese cu siguranță perioada de dinainte de Revoluție, de dinaintea Erei Fratelui cel Mare - intrând într-un bar - cârciumă, în argoul prolilor - îl urmează sperând să obțină răspunsuri la numeroasele întrebări pe care și le punea referitor la vremea uitată (când el era încă un copil). Însă concluzia la care ajunge - în urma discuției cu bătrânul - e aceea că puținii oameni rămași în viață care să fi cunoscut istoria și altfel decât din actualele manuale școlare - erau prea senili pentru a
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
exprimare a concepției despre lume și obiceiurile mentale proprii adepților devotați ai SOCENG-ului, ci, în același timp, de a face imposibil orice alt mod de gândire. Intenția este ca, atunci când Nouvorba va fi adoptată, o dată pentru totdeauna, iar Vechivorba uitată, o idee neortodoxă - adică o idee divergentă față de principiile SOCENG-ului - să fie literalmente de neconceput, cel puțin în măsura în care gândirea se bazează pe cuvinte.” (pag.368) Derivată din engleză, și devenită limba oficială în Oceania, Nouvorba se împarte în trei
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
de la congenerii mei, împreună cu care am și configurat noua orientare stilistică. Montajul fotografic (I) încearcă să surprindă ceva din începuturile-mi dorohoiene, stînd sub părintească aripă, apoi momentele unice ale vernisajelor ieșene și bucureștene, apoi îndepărtatele peregrinări. Figuri memorabile, figuri uitate: cu ele am defilat în secol. O primă etapă(II), declanșată miraculos în haosul incertitudinilor, prin preumblarea din 1968 pe la mirificele mînăstiri din Nord, cu determinanta lor sugestie compozițională. Într-un permanent balans înalțare-deriziune: Icar-Arlechin. Imensele pînze din 1999(III
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
tocmai prin asemenea atribut al distincției. Nu întîmplător, prezențele pe simezele ieșene, în galeriile din țară sau străinătate, au amprenta de credibili- tate a unui personaj care, prin creație, a dobîndit statutul de personalitate. Lucrarea spiritului împlinită face cu totul uitată doza de dramă și sacrificiu de sine, inepta reticență sau cîr- cotașa invidie a unora și definește doar aproximativ o viață spre a marca mai vizibil conturul unui destin. PORTRETUL UNEI OPERE al Gheorghiu este și el unul dintre privilegiații
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
În august 1871, Offenbach s-a întors la Paris, după escale la Viena și Londra. Halévy l-a regăsit pe atunci la repetițiile pentru "Les Brigands", bolnav și apatic. Exclus din mijlocul bunei societății pariziene, cu fostele sale mari succese uitate sau aprig contestate acum, așa ca în cazul operei "La Grande-Duchesse de Gérolstein", Offenbach și-a definitivat proiectul "Le Roi Carotte", cu anumite schimbări aduse de Sardou pentru a evita referirile la evenimentele din trecutul apropiat. Premiera așa-zisei „feerii
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
de pe metereze a provocat panică în rândurile apărătorilor. Unii istorici sugerează că poarta din acea secțiune a rămas neblocată, iar otomanii au descoperit repede această eroare (nu s-a pus problema mituirii de către turci; poarta a fost pur și simplu uitată, probabil datorită ruinelor cauzate în urma atacurilor de tun, care au blocat sau acoperit parțial poarta). Otomanii au dat năvală în cetate. Împăratul Constantin al XI-lea însuși a condus ultima apărare a orașului, murind în luptă pe străzile orașului său
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
anume Turnul aflat pe locul Cetățuii de astăzi. Mai înainte, în actuala Piață a Sfatului, se afla doar mănăstirea de surori ale ordinului premonstratense și turnul de observație care se află și azi la baza turnului Casei Sfatului. Nu trebuie uitate cele 28 de turnuri de pulbere, fiecare apărate de câte o breaslă, aflate pe zidurile cetății.
Fortificațiile Brașovului () [Corola-website/Science/303717_a_305046]
-
și subofițerii de miliție din film sunt prezentați că „oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație și apărători ai cetățenilor onești”, ei fiind interpretați de actori simpatizați de public; autoritățile politice ar fi dorit astfel să facă uitată imaginea milițienilor din viața reală, considerate de jurnalist a fi „brute microcefale, corupți și răi, comportându-se discreționar și mitocănește cu cetățenii”. Câteva cadre din "Brigadă Diverse în alertă!" (scenă în care Trandafir calcă în vasele luate cu împrumut și
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
n. 3 ianuarie 1884, Varșovia - m. 24 noiembrie 1948, Poznan) a fost un pianist și compozitor polonez. Este considerat unul din cei mai mari interpreți ai timpului său și unul din cei mai importanți interpreți ai lui Chopin, astăzi aproape uitat. a luat primele lecții de pian de la mama sa, studiind apoi cu Julian Gadowski. A debutat la vârsta de patru ani în anul 1888 într-un salon privat din Varșovia, imediat după aceea îmbarcându-se pentru un turneu în Rusia
Raoul Koczalski () [Corola-website/Science/312589_a_313918]
-
aproape de Vinița), deși regele le interzisese să facă aceasta. Polonii au luptat eroic, dar au fost înfrînți, pe cîmpul bătăliei au rămas împreună cu conducătorii lor. După aceasta cazacii au avut cale deschisă spre Moldova. Fapta hatmanului Kalinovschi însă nu trebuie uitată! Erau vremuri cînd turcii doar percepeau haraciul, dar nu protejau aproape deloc Moldova în fața tătarilor și cazacilor!“ (cf. istoricului Ioan Mitican) Un anume "Dominic Kazanowski" este amintit de documente la anul 1640, cînd se căsătorește cu Ana Potocki (1615 - 1690
Cassanovschi () [Corola-website/Science/312713_a_314042]
-
în care osteosarcomul apare foarte rar. Creșterea OB este mai înceată. Limitele radiologice ale OB sînt mai clare. Histologic, structura OB este mai ordonată. OB nu formează niciodată cartilaj de neoformație. Atipia celulară difuza nu este prezentă, dar nu trebuie uitate acele OB cu celule sporadice pseudo-maligne. Vasele sanguine au perete propriu. Fosfataza alcalina din ser nu crește niciodată. "2) Osteomul osteoid:" spre deosebire de osteomul osteoid, OB are localizări elective diferite, ajunge la dimensiuni mai mari, nu provoacă durere și aspectul histologic
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
Școala Populară de Artă, însă dragostea pentru muzica populară a însoțit-o tot timpul, motiv pentru care, în această perioadă, a colaborat cu Ansamblul de Amatori DOR CĂLĂTOR din Craiova, cu care a participat în anul 2003 la Festivalul "Obiceiuri uitate" de la Mamaia. Acest lucru i-a permis Izabelei să realizeze că muzica populară este mai aproape de sufletul ei și că prin cântecul și versul popular se regăsește, pe sine, mult mai ușor. În aprilie 2004, Izabela începe să colaboreze cu
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
românești. Condiții istorice și particularități specifice 36. În cadrul cursurilor de vară de limbă română, Iași, iulie 2004, conferința cu titlul: Politici lingvistice privitoare le limba română în secolul al XIX lea: Ion Heliade Rădulescu și Titu Maiorescu 37. O polemică uitată: I. Heliade-Rădulescu versus A. Șaguna, în jurul traducerii Bibliei în limba română, comunicare prezentată la Simpozionul Internațional “Identitatea culturală românească în contextul integrării europene”, Iași, 22 23 septembrie 2006. 38. Varlaam, cărturar și reformator al limbii române literare, conferința prezentată la
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1707-1709 și 1716-1726) însemna într-un hrisov din 17 martie 1723 următoarele: Așadar, în conștiința moldovenilor de altă dată, nimbul de întâietate al Mănăstirii Putna între numeroasele ctitorii domnești și boierești ale țării se trăgea de la această modestă, astăzi aproape uitată, biserică de lemn, care ar fi putut adăposti odată, în Volovăț, mormântul legendarului Dragoș Vodă. Cea mai veche parte a bisericii de lemn se păstrează în jumătatea de răsărit. Vechimea ei a fost stabilită prin metoda dendrocronologică în primii ani
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
scrie preotul misionar de la Oradea în „anul sfânt” 1934, cu prilejul manifestărilor a 1900 de ani de la sacrificiul și învierea lui Iisus. Lăcașul de lemn a funcționat ca biserică parohială până în anul 1939, când a luat foc de la o lumânare uitată aprinsă pe altar, în săptămâna paștelui. Pe locul ei a fost ridicată după al doilea război mondial actuala biserică de zid. Câteva date despre biserica de lemn din Mal au răzbit până astăzi. Biserica a fost vizitată înainte de a se
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
științei: Având 12 cazuri de scorbut, administrează persoanelor respective cantități diferite de portocale, lămâi, cidru, oțet. Rezultatul l-a publicat într-un "Tratat asupra scorbutului" (1753). John Huxham publică și el aceste rezultate într-un eseu. Cum însă aceste rămân uitate, abia în 1795 (deci după moartea lui Huxham) Marina Britanică adoptă ca aliment standard lămâile verzi ca factor de prevenire a scorbutului. John Huxham rămâne în istoria medicinei ca promotor al metodei experimentale. De asemenea, pentru studiile efectuate asupra antimoniului
John Huxham () [Corola-website/Science/312836_a_314165]
-
și subofițerii de miliție din film sunt prezentați ca „oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație și apărători ai cetățenilor onești”, ei fiind interpretați de actori simpatizați de public; autoritățile politice ar fi dorit astfel să facă uitată imaginea milițienilor din viața reală, considerate de jurnalist a fi „brute microcefale, corupți și răi, comportându-se discreționar și mitocănește cu cetățenii”. Câteva cadre din "B.D. la munte și la mare" (scena în care Trandafir ia prafuri, cea în care
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
a fost primită cu succes la Filarmonica din Viena. Totuși, alte lucrări ale sale nu au avut un public numeros iar părerile criticilor nu erau favorabile. Gusturile muzicale ale vienezilor au evoluat în absența lui Korngold. Korngold s-a considerat uitat și subapreciat, așa că a părăsit țara sa natală. A revenit în Statele Unite profund dezamăgit. A făcut un al doilea drum spre Europa în 1954, când a avut loc premieră " Simfoniei în fă diez", Op. 40. După ce a fost din nou
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
interpretarea a nenumărate roluri din piese celebre, și în special prin rolul Franzi creat și pus în scenă chiar de el. Printre rolurile sale de referință se numără partitura din drama schilleriană "Hoții", personajul Zigu, din "Oameni care tac", "Dracul uitat", jucată vreme de trei stagiuni cu casa închisă, Sir Andrew, din "A 12-a noapte" de Shakespeare, rolul lui Goebbels din "Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită", de Brecht, personajul Einstein, din "Geniul și zeița", Frosch, din opereta "Liliacul
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
publico erecta est"”. Noua casă parohială, existentă și astăzi cu aceeași destinație, a funcționat și ca școală sub numele de Școala Grănicerească subvenționată din fondurile Fondului Școlastic al Regimentului I de Graniță de la Orlat. Prima mențiune despre acest lăcaș bisericesc, uitat astăzi cu desăvârșire, se datorează canonicului și istoricului blăjean Augustin Bunea În 1919 apare un alt studiu, de Zenovie Pâclișanu, în care se precizează că Schitul Racovița a fost ridicat de către călugărul unit Oprea Doican, pe moșia proprie. Cele două
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
obidite în "Contoș do Tio Joaquim" (Poveștile unchiului Ioachim). El este un precursor, in ce priveste stilul naiv și conținutul optimist și confirmist, al romanelor țărănești ale lui Júlio Dinis. Dintre aceste încercări literare, astăzi mai mult sau mai putin uitate, nu trebuie reținută decât opera lui C.M.Branco. Joao de Deus de Nogueira Ramos (Sao Bartolomeu de Messines, 8 martie 1830 — Lisabona, 11 ianuarie 1896) - A fost un cunoscut poet portughez. I-au trebuit zece ani să-și termine cursurile
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Ion Antonescu i s-a acordat naturalizarea. A participat la Salonul Oficial de toamnă din 1942, în anul următor, prin decizie ministerială a devenit Membru al Corpului Artiștilor Plastici. S-a stins din viață la 29 martie 1946, suferind și uitat, la București. Arthur Garguromin Verona s-a afirmat ca pictor în România începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în momentul în care realizările lui Nicolae Grigorescu au început să se impună în pictura românească. Absolvent al marilor
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
romanțe semnate de Iancu Filip ("De ce nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
învinovățit pe occidentali de trădare. Conflictul nu a avut parte de o documentare serioasă în Uniunea Sovietică, („frații pădurii” fiind considerați doar „bandiți și tâlhari”). Din acest motiv, o serie de istorici consideră conflictul sovieto-baltic doar unul dintre numeroasele „războaie uitate”. Orice cercetare științifică a fenomenului a fost interzisă în perioada sovietică. Articolele emigrației baltice care abordau subiectul erau respinse de sovietici ca „agitație naționalistă”. Cercetările lui Mart Laar începute la sfârșitul deceniului al nouălea sunt considerate primele abordări sistematice și
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]