6,447 matches
-
după cum le cântau interesele. Eram tinerel, slab, speriat, singur în mijlocul unei haite de lupi cu bărbi, care aveau în mâinile lor toată puterea. Atunci, m-am făcut mic-pitic, mi-am pus cenușă în cap. Am plătit haraci turcilor, lehilor și ungurilor le cântam în strună. Scrâșneam din dinți, dar nu ieșeam din cuvântul boierilor veliți. M-am dedat desfrâului. Zaiafeturile la curte se țineau lanț, Cotnarul curgea gârlă. Un bețivan, un fustangiu, ca toți Mușatinii" mormăiau boierii în barbă cu dispreț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
teacă. Cetatea era înconjurată de "Oastea Măriei sale"... Ne-am răzvrătit noi... Unii ce se simțeau cu musca pe căciulă -, s-au desțărat, au luat calea pribegiei cu marele boier Mihu în frunte. Alții s-au întors cu ajutoare de la lehi, unguri sau turci... Mare răzmeriță a fost atunci, adaugă Alexa. Țărănimea se ridicase puhoi, cu furci, cu topoare le răsărise Soarele! "Ajutoarele străine" n-au mai aflat drum de întoarcere. Am jurat atunci să plinim "Blestemul Mușatin", spune Alexa. Da! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
drege glasul. Țineți minte, atunci, la Baia, când oastea ungurească a lovit Moldova? Noi, mai mulți boieri, am socotit că a sosit clipa să mântuim țara, să doborâm tiranul cu ajutorul regelui Mateiaș. Din nenorocire, Diavolul ne-a răsturnat toate socotelile... Ungurii au mâncat o bătaie soră cu moartea; și Măritul rege Mateiaș a fugit, pe năsâlie, cu o frumușică de săgeată moldovenească înfiptă în spinare. De nu eram noi, vornicul Crasnaș și cu mine, să-l facem scăpat, cădea prins în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adunare sub comanda lui Vlad Drăculea Țepeș. Vlad mi-a scris că-l ard palmele să scoată iar sabia împotriva turcilor. Așteaptă doar porunca lui Mateiaș: "Treceți Carpații!" Cazimir se lasă el greu, dar nobilii lehi îl îmboldesc... Moldovenii, cu ungurii și cu polonezii, facem o adevărată cruciadă... Nu dăm îndărăpt, nici un pas nu dăm din ce am cucerit! freamătă Șendrea. Ne-am cucerit libertatea, am plătit scump pentru ea, și nu voi a ne mai închina la nici o "Poartă", fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Zob eram! Pleavă! Pulbere! Terci eram! Așa... cum se târăște turcimea, ca melcul, avem un răgaz de două, poate trei săptămâni. Îi lovim pe rând. Începem cu tatarii! Aha! Aicea stătea norocu'... Dumo! Încaleci! Omori caii! Treci munții! Ce fac ungurii?! Au prins rădăcini în trecătoare?! De săptămâni plimbă sabia ceea însângerată! S-au tot adunat!... Pentru numele lui Dumnezeu! Să treacă munții! Să vină! Să vină! Creștinătatea-i în primejdie! Am zburat! țâșnește Duma. Să vină! Măria ta! se înclină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a năvălit cu călăreții și pedestrașii asupra oștirii musulmane... încât cea mai mare parte bău acolo paharul muceniciei și mulți viteji pieriră în luptă. Plin de durere pentru această nenorocire, pașa abia putu scăpa el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mari cu mijloace modeste..." Nicolai Karamzin, Istoria Rusiei * "Bărbat în toate veacurile, vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru agerimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, polonilor și tătarilor". (Și ungurilor adăugăm noi). Cromer cronicar polonez (1512-1589) * "Domnul este un om foarte înțelept și demn de mare laudă, foarte iubit de supuși, căci este blând și drept, foarte treaz și darnic". Matteo Muriano (medic italian care i-a îngrijit rana de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plecat capul în fața regelui Poloniei decât împins de o mare nevoie. În felul acesta Cazimir al IV-lea și-a satisfăcut vanitatea de a încătușa și uni cu sine pe acel principe care învinsese pe turci, pe tătari și pe unguri."( Și pe polonezi adăugăm noi) Wapowski cronicar polonez, Jurământul de credință de la Colomeea * "Fost-au acestu Ștefan Vodă om nu mare de statu, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâia fără județu. Altminterea era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
justifice evenimentrul, dar destul de neconvingător. După plecarea colonelului, un căpitan a strigat tare, ca să audă toți elevii: „Cu conștiința cu care fiul își împușcă tatăl, vom trage și noi în aramta germană”. PE FRONT. La câteva zile după 23 august, ungurii au invadat și partea rămasă la români, din teritoriul Ardealului. În lipsa altor armate, au fost puse în stare de luptă Școlile de Ofițeri de rezervă cantonate la Ineu. Două săptămâni, ieșiți din cazarmă, ne-am deplasat zilnic, dintr-un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am primit ordin să sap amplasament pentru mitralieră în mijlocul șoselei. Am muncit până seara și când era aproape gata, am primit ordin să ne deplasăm pe altă poziție. Atunci am văzut, și am auzit drama românului ardelean care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă secetoasă și caldă. Din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
călări. La marginea unei păduri cu copaci seculari, ofițerii și- au lăsat caii. I-au legat de copaci așa samarizați cum erau și au mers pe jos ca și noi. În pădurea Prunișor trebuia să ne amplasăm pentru front, în fața ungurilor. Pe drumul de pe marginea unui pârâu, mergeam amonte, informați că în stânga noastră se află linia de apărare a românilor. În realitate, românii se retrăseseră, iar armata pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
amplasăm pentru front, în fața ungurilor. Pe drumul de pe marginea unui pârâu, mergeam amonte, informați că în stânga noastră se află linia de apărare a românilor. În realitate, românii se retrăseseră, iar armata pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?) Cei din stânga noastră (ungurii) priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne facem gropi, amplasamente pentru mitraliere. După două ore de muncă la săpatul amplasamentului de mitralieră Z.B., în jurul orei 4,30 p.m., căpitanul Vasile Drăguș
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
m-a trimis, însoțit de elevul Mișca Viorel, acolo unde rămăseseră carele cu muniție și armament și caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să aduc de acolo carul cu muniție. Am făcut cale întoarsă pe drumul pe care venisem. Din partea ungurilor s-au tras focuri de armă împotriva noastră. Ne-am mirat pentru că știam că acolo sunt ostași români, dar am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea noastră stângă, a strigat: „Fugiți că vă împușcă ungurii”. Am fugit în salturi, printre tufe, printre copaci. S-a pornit foc puternic de branduri și de mitraliere. Ungurii au mai tras după noi, dar am mers înainte prin pădure pentru ca să ne îndeplinim misiunea. Când am ajuns la locul unde
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea noastră stângă, a strigat: „Fugiți că vă împușcă ungurii”. Am fugit în salturi, printre tufe, printre copaci. S-a pornit foc puternic de branduri și de mitraliere. Ungurii au mai tras după noi, dar am mers înainte prin pădure pentru ca să ne îndeplinim misiunea. Când am ajuns la locul unde știam că au rămas carele cu muniție și armament, am găsit totul distrus de artileria maghiară. Caii, unii au
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am orientat, și am plecat printr-un lan de porumb pentru ca să intrăm în pădure, în spatele locului unde era compania noastră când am fost trimiși în misiune. Acolo am dat peste comandamentul companie. Ne-a alungat un ofițer, speriat de aviația ungurilor și de faptul că prezența noastră ar deconspira amplasamentul grupului nostru de comandă. Am fugit, dar în drumul nostru am întîlnit niște cai ce pășteau la intrarea în pădure. I-am propus lui Mișca Vioel să încălecăm pe cai și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Drăguș a găsit de cuviință ca în postul de pază cu cea mai mare periculozitate să fiu pus eu, pentru că prezentam cea mai mare siguranță. La răsăritul soarelui eram într-un post de observație de unde se vedea tot ce fac ungurii. Nu știu cât am stat de veghe. În jurul orei 9 a venit în control căpitanul Drăguș, însoțit de elevul Mișca Viorel și m-a găsit dormind, .. . de fapt căzut în nesimțire. Căpitanul și-a scos pistolul, s-a rotit în jur, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
toamă, în 1956, au venit la mine, ca din întâmplare, având trecere pe șoseau dintre Roman și Târgul Frumos, fostul meu coleg Silviu Săveanu și un „prieten” de-al lui, mie necunoscut, Constatin Marcoci,.. care mi-au vorbit despre revolta ungurilor, și m-au provocat să fac instigație între credincioși ca și noi românii să ne răsculăm împotriva comunismului așa cum s-au răsculat ungurii. Știam că Silviu Săveanu este turnător. Am socotit că nu-i bine să-i jignesc. Au mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Săveanu și un „prieten” de-al lui, mie necunoscut, Constatin Marcoci,.. care mi-au vorbit despre revolta ungurilor, și m-au provocat să fac instigație între credincioși ca și noi românii să ne răsculăm împotriva comunismului așa cum s-au răsculat ungurii. Știam că Silviu Săveanu este turnător. Am socotit că nu-i bine să-i jignesc. Au mai venit odată tot cu astfel de probleme, și au plecat după ce le-am arătat cât de dulci și cât de dragi îmi sunt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
venit toți: colonelul Ciobanu, comandantul școlii, maiorul Herescu, adjunctul și ofițerii. Cu vocea strânsă de lacrimi colonelul ne-a spus că URSS ne-a răpit Basarabia și partea de nord a Bucovinei iar Ardealul de Nord a fost furat de unguri, toate acestea în urma înțelegerii dintre Stalin și Hitler. Colonelul și toată lumea am îngenuncheat și am jurat că vom lua Basarabia înapoi. Steluța stătea în gazdă la niște oameni foarte de treabă, el fiind ceferist. și iat-o într-una din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ion Antonescu cu legionarii. Difuzoarele transmiteau cântece legionare iar semnalul radioului public era “Garda -căpitanul”. Totul era tulbure. Nemții începuseră invazia pașnică a României, regele Carol al II-lea fugise și din nou fiul său, Mihai, revenise la tronul țării, ungurii intraseră în Nordul Ardealului, sovieticii în Basarabia și Bucovina de Nord, se pierdeau Dobrogea de Nord, Durostorul și Caliacra, nouă rămânându-ne doar județele Tulcea și Constanța. Ca om al țării mă durea furtul de oameni și morminte, de istorie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sinteză probantă a ce ne pot oferi vecinătățile ne este dată de anul 1940. În virtutea Pactului Ribbentrop-Molotov armata sovietică a ocupat Basarabia la răsărit, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța, În sud Bulgarii au intrat În Cadrilater iar Ungurii au ocupat partea de nord-vest a țării. Cât despre etica politicii românilor să amintim că În condiții internaționale favorabile pentru România, după primul război ea a refuzat oferta de a ocupa teritorii locuite de români la nord de Tisa și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1912 a luat ființă dieceza catolică de rit grecesc de Hajdudorog care cuprindea diecezele slovacă, ruteană (Muncacs), română (Gherla și Oradia) și secuime. În sec. Al XIX În majoritatea satelor grecocatolice În biserici se oficia românește și În orice caz ungurii care erau deja catolici nu erau aceia care au aderat la ritul greco-catolic. Dealtfel despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile Învățământului În limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator În Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]