KorAP: Find »[drukola/base=unificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...193 194 195 ...288 >

7,183 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

avea obligația de a răspunde de materialele publicate (adică acestea să fie în concordanță cu învățătura Bisericii). Revistele franciscane sau ale unui alt ordin erau concepute și după îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a fost una ce a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a fost una ce a avut la bază mai mult orgoliile personale și viziunea diferită a episcopilor uniți și a celor diecezani

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dăunătoare, ci una care a dus la dezvoltarea și îmbunătățirea presei catolice din România, o întrecere ce a propus stiluri și abordări diferite, care au exprimat învățătura și poziția Bisericii față de societatea contemporană. Capitolul III Încercări și modalități și de unificare a catolicismului românesc În perioada de trecere către modernitate și după adoptarea și însușirea noilor realități politico-sociale, Biserica Catolică (prin vocea Vaticanului și implicit a Sfântului Părinte) a acordat presei o importanță deosebită; această poziție a avut la bază mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însușirea noilor realități politico-sociale, Biserica Catolică (prin vocea Vaticanului și implicit a Sfântului Părinte) a acordat presei o importanță deosebită; această poziție a avut la bază mai multe motivații, printre care și încercarea de menținere a unității Bisericii și a unificării catolicismului din diferite zone și state ale lumii cu ajutorul mass-mediei, respectiv al presei. Biserica a încercat să-și "însușească" fenomenul mass-media și să-l folosească drept mijloc și instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în jurul Suveranului Pontif; acest deziderat a fost susținut și prin mijloacele moderne, presa fiind unul din cele mai importante și utile pârghii. Organizarea de către Sfântul Scaun a Congreselor și a Expoziției mondiale a presei catolice a constituit o modalitate de unificare a acestei noi concepții a Bisericii la nivel mondial și de impunere a viziunii sale cu privire la direcțiile și modul de dezvoltare a presei catolice în vederea îndeplinirii obiectivelor ei (de transmitere a viziunii acesteia despre societate și problemele contemporane, dar și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
supraveghere și încurajare a Papei și au concentrat toate forțele Bisericii Catolice. Participarea României la Congresele și la Expoziția mondială a presei catolice a constituit un moment important al procesului de dezvoltare a presei catolice românești și al încercărilor de unificare a catolicismului din România. În continuare prezentăm și analizăm participarea reprezentanților României la aceste evenimente cu caracter mondial pentru a observa într-o manieră comparativă care a fost situația presei catolice românești față de cea existentă în alte state și în ce măsură

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
responsabilii Bisericii care se ocupau de presă. Trebuiau stabilite atât prioritățile și temele de interes, cât și metodele de abordare a problemelor curente ale societății (procedee ce trebuiau să fie conforme cu viziunea Bisericii). Pe lângă rolul de centralizare și de unificare a catolicismului prin presă, acest congres a adus în discuție și a luat ulterior câteva decizii referitoare la unele probleme concrete și actuale ale societății, cum a fost situația prigoanei din Rusia. În urma prezentării foarte documentate referitoare la situația religioasă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
forță din lume nu i-ar putea sta împotrivă, dacă ar fi între toți o strânsă unire și o organizare după cerințele timpului" (fragment din discursul adresat de Papă participanților la Congres)816. Practic, prin aceste evenimente s-a încercat unificarea prin presă și modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
decât sub egida eternei Roma, păstrând intact caracterul său ecleziastic oriental, vor putea mai ușor să-și apere punctul de vedere și să-l valorifice"829. Au fost oferite și posibilele soluții pentru rezolvarea neajunsurile presei catolice românești și pentru unificarea acesteia (și odată cu ea, a catolicismului din România): crearea unui sindicat al jurnaliștilor catolici, a unui birou de informații la nivel național care să alimenteze toate publicațiile catolice din România și unificarea instituțiilor de presă catolice 830. Așadar, în cadrul acestui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru rezolvarea neajunsurile presei catolice românești și pentru unificarea acesteia (și odată cu ea, a catolicismului din România): crearea unui sindicat al jurnaliștilor catolici, a unui birou de informații la nivel național care să alimenteze toate publicațiile catolice din România și unificarea instituțiilor de presă catolice 830. Așadar, în cadrul acestui eveniment internațional, au fost identificate și prezentate problemele presei catolice care funcționa în realitatea politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
problemele presei catolice care funcționa în realitatea politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință prin finanțarea cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pavilioane"832. Perioada inițială prevăzută pentru desfășurarea acestei manifestări a fost aprilie-octombrie 1936, însă datorită amplorii și importanței majore, aceasta s-a deschis pe 12 mai 1936 și s-a încheiat la 31 mai 1937833. Expoziția a urmărit în special unificarea și coordonarea unitară a presei catolice din lumea întreagă. Ea a avut loc în Vila Pontificia a castelului Gandolf (Roma) și a fost intens promovată de L΄Osservatore romano, deoarece se sărbătoreau 75 de ani de la fondarea acestuia. Acțiunea a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
misionare, nu s-a putut realiza fără conlucrarea tuturor instituțiilor ierarhice catolice, care până atunci nu se ocupaseră de același domeniu și care colaboraseră doar ocazional și la cererea sau dispoziția Papei; un motiv în plus ca Biserica să dorească unificarea presei catolice și exprimarea ei omogenă. Răspunsul Congregației a dezvăluit unele probleme privind colaborarea și conlucrarea între diverse structuri ale Bisericii. S-a reproșat că au existat diverse informații care au apărut în L'Osservatore romano (în nr. 21 al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului în presă, susținerea viziunii Bisericii cu privire la întreaga societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei catolice din România, un element constant l-a reprezentat dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva acestei instituții. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului ce includea și crearea unui cotidian exponențial pentru comunitatea catolică din România, care să fie un factor de coeziune și de unificare a acesteia prin presă. Locul ales pentru tipărirea publicației reprezentative pentru comunitatea catolică nu a fost întâmplător; optându-se pentru București, s-a demonstrat pe de o parte importanța acordată fenomenului în sine și a necesității transmiterii mesajului dorit la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
relatate de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau importanța majoră a acesteia, erau de acord în privința necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți de necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut loc) redactorii de la cele mai importante ziare și reviste: Unirea din Blaj, Vestitorul din Oradea, Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul 1935 a adus materializarea proiectului de unificare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul 1935 a adus materializarea proiectului de unificare a ziarului Farul nou cu revista Dacia creștină 904. Scopul declarat al noului ziar a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic, pe terenul național, numai de ce este românesc"905. Arhiepiscopul a realizat o critică internă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, era explicabil prin multiple cauze, precum: situație economică precară, lipsa unor specialiști, lipsa unității, inexistența unui plan bine întocmit și a unei viziuni unitare și planificate, dar și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate în realitatea imediată și conectate la pulsul și la politica națională. Proiectul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]