5,224 matches
-
semnificațiile romanului* Anei Maria Sandu, apărut în anul 2010. O narațiune alertă, o intrigă aparent simplă, însă, în realitate plină de ramificații, doi protagoniști ce intră în coliziune din întâmplare (Ramona și Vali), și un supra- personaj tulburător și toxic, Veronica Manea. Romanul reunește, de fapt, trei texte - narațiunea la persoana întâi, a lui Vali și două scrisori, prima, a Ramonei, și cea de-a doua, a lui Vali. Într-o seară melancolică de vară târzie, Vali, un tânăr oarecum plictisit
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sciziune se petrece în secolul al XVII-lea", Claude Lévi-Strauss și Didier Eribon, De près et de loin, Odile Jacob, 2001, p. 243. 91 Ed. Nemira, 1996, 2006, tr. Emil Sârbulescu (LT). 92 Insula misterioasă, Ed. Ion Creangă, 1979, tr. Veronica Mihăileanu, Ion Mihăileanu, ed. nouă, Ed. Adevărul, 2010 (LT). 93 Red Mars, 1992, Green Mars, 1993, (Marte verde, Ed. Nemira, 1998, 2006, tr. Emil Sârbulescu), Blue Mars, 1995 (Marte albastru, Ed. Nemira, 2000, 2006, tr. Emil Sârbulescu (LT). 94 Umberto
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și conducătorii unor instituții de specialitate, față de care ne manifestăm toată gratitudinea și mulțumirile noastre deosebite. Domnului prof. dr. Ioan Iacob, decan al Facultății de Educație Fizică și Sport, pentru sprijinul acordat în organizarea activității de cercetare. Doamnei conf. dr. Veronica Bălteanu, prodecan al Facultății de Educație Fizică și Sport, pentru asigurarea condițiilor de realizare a iconografiei, în cadrul laboratorului de kinetoterapie al facultății. Doamnei Eti Vasilache, director al Centrului de Reabilitare Infantilă „Penilla” Iași, pentru acordul de a efectua iconografia cu
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în Spania, Franța, Portugalia și alte țări latine sau asiatice, oamenii sunt cel mai motivați de nevoia de securitate și apartenență la un anumit grup<footnote Geert Hofstede, Cultural Consequences, Sage, London, 1984, apud Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 361. footnote>. Totodată, această abordare secvențială a nevoilor a fost criticată de unii sociologi și psihologi, în literatură fiind citat exemplul triburilor primitive, care, deși se aflau la limita supraviețuirii, risipeau o parte destul de mare din recoltă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Styles). Cu ajutorul modelului VALS (elaborat prin adresarea a 800 de întrebări unui număr de 2.713 subiecți), Arnold Mitchell a divizat consumatorii americani în mai multe grupuri de valori și stiluri de viață<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 247. footnote>: a) supraviețuitorii (4%) sunt persoane care au venituri extrem de reduse și au tendința de a fi „disperate, depresive, retrase”, sunt dominați de prețuri și cumpără pentru nevoi imediate; b) luptătorii (7%) preferă ordinea, disciplina, au
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sale sunt tot mai sofisticate, în general aceștia cheltuind mai mult decât albii pentru îmbrăcăminte, întreținere fizică, articole de uz casnic și parfumuri, și mai puțin pentru alimente, transport și petrecerea timpului liber<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 334. footnote>. Astfel, unele companii au creat chiar produse și ambalaje speciale pentru piața consumatorilor de culoare. Studierea atentă a acestor subculturi, luând în considerație particularitățile comportamentale pe care le posedă, poate contribui la mai buna satisfacere
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prof. dr. Veronica Bălteanu Universitatea „Al. I. Cuza” Iași În prezent populația României nu dispune de servicii alternative de îngrijire medico socială suficiente. Acestea sunt oferite în principal în instituții (spitale, cămine). Realitatea indică deplasarea morbidității dinspre bolile acute, care puteau fi vindecate
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
lui B. Delavrancea. Grupând câțiva tineri scriitori de orientare radicală și democratică - Al. Vlahuță, O. Carp (G. Proca), C. Mille -, revista susține literatura inspirată din realitatea socială autohtonă. Delavrancea publică suita de articole O familie de poeți (despre Carol Scrob, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura noastră, precum și întâia formă a nuvelei Hagi-Tudose, sub titlul Hagiu. Al. Vlahuță e prezent cu poezia Mamei, C. Mille cu mai multe poezii, la fel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
Balotă, „Insula”, RL, 1971, 25; Dumitru Micu, Reviste care au fost, CNT, 1973, 2; Mircea Anghelescu, „Revistele literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, RL, 1973, 3; Florin Mihăilescu, „Reviste literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, VR, 1973, 1; Veronica Porumbacu, Un studiu de istorie literară care e un roman de epocă, AFT, 1973, 4; Firan, Macedonski - Arghezi, 240-241; Dumitru Micu, Virtuțile realismului, CNT, 1976, 11; Mircea Iorgulescu, Problema realismului, RL, 1976, 17; Ion Vasile Șerban, Realismul în literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
p. 5. 28Ibidem, p. 5. 29Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 195, p. 9. 30Vezi Doina Geană, op. cit., p. 8-10. 31"Orizont", nr. 17/ 1993, art. A spera, a-ți aminti, interviu cu Octavian Paler, realizat de Veronica Balaj, cu prilejul lansării în Timișoara a cărții Don Quijote în Est, 6 august 1993, p. 14. 32Ana Blandiana, Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, București, Editura Cartea Românească, 1978, p. 8. 33Idem, Cine sunt eu, București, Editura Dacia, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editura Polirom, 1999, p. 85. 257Repetiția consonantică cu efect eufonic, onomatopeic sau simbolistic. 258Repetiția unei vocale accentuate, în două sau mai multe cuvinte. 1 "Orizont", nr. 17/ 1993, art. A spera, a-ți aminti, interviu cu Octavian Paler, realizat de Veronica Balaj, cu prilejul lansării în Timișoara a cărții Don Quijote în Est, 6 august 1993, p. 14. 2 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în postceaușism!, Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. 3Crișu Dascălu, op. cit., p. 18. 4Nicolae Manolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Dacă remarcăm un timbru lucid, care se strecoară, șerpuind subțire, prin lirica feminină, el va avea un caracter chinuit, forțat, adesea neconvingător la Constanța Buzea, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, sau exprimând o structură particulară intim temperamentală, ca la Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Florența Albu, Cristina Tacoi etc. Sensibilități rafinate, extrase din arsenalul cotidian al feminității eterne, descoperim în poezia Ilenei Mălăncioiu, Floricăi Mitroi, Doinei Sălăjan și Ioanei Diaconescu. Lirica feminină se include în poezia eclectică examinată în acest studiu. Ea răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Zamfirescu. O ipostază a liricii feminine ar fi și căutarea esențelor, care, așa cum remarcă Al. Piru, începe cu Maria Banuș 2 și atinge punctul culminant cu Ana Blandiana. Abordarea problemelor contemporaneității după modelul dat cândva de Maria Banuș 3 și Veronica Porumbacu o vom descoperi în participarea la istorie, la frământările ei, poetele nepătrunzând însă prea adânc în substanța acesteia, sensurile ei etice nedezvăluindu-li-se complet. Pe această linie se înscriu Constanța Buzea, Ioana Diaconescu, Victoria Ana Tăușan, Florența Albu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
împrejurările sociale au smuls imnuri de adeziune la problematica majoră a epocii unor poeți ca Rafael Alberti, Giuseppe Ungaretti, Salvatore Quasimodo, W. H. Auden, Jorge Guillén etc. La noi, M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Cicerone Teodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, Demostene Botez vor desțeleni drumul spre acțiune, pentru transformarea societății, invocând mereu fundalul tragic al epocii și ororile războiului, realitățile infernale ce au mutilat generații de suflete. Poezia militantă modifică sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
firelor electrice, alfabetizarea, fără transfigurare poetică se manifestă atât în poezia promoției interbelice: M. Beniuc ("Orezăria"), M. Banuș ("Eroilor ceferiști"), cât și în cea a generației mai tinere: Anghel Dumbrăveanu, A. Rău, Ion. Horea, Al. Andrițoiu, Ion Brad, Mihai Dragomir, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu. 4 Un exemplu ar fi M. Beniuc, care închină volume întregi evenimentului imediat, ocazional: "Partidul ne-a-nvățat" (1954), " Un om așteaptă răsăritul" (1946), "În frunte comuniștii". Exemplul lui va fi urmat de cele două generații: M.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
când mi-e tare greu,/ Cântecul să mi-l horesc la gloată". ("Eu nu cânt că știu să cânt", Victor Tulbure, 1959) " Dă-mi babo, în cărți/ Câte porți mi s-au dus de noroc/ Dă-mi, babo, în ghioc" (Veronica Porumbacu). 3 Pentru poeții interbelici, folclorul "nu a alcătuit numai o sursă de inspirație a motivelor poeziei contemporane, ci, într-o însemnată măsură a contribuit la cristalizarea formei poetice însăși". Al. Dima, E.S.P.L.A., 1936 (Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dragoste a copiilor" (Constanța Buzea) "Vai, tatăl meu, el, iubitorul... chinuit își ascunde neliniștea printr-un extaz" (Gabriela Melinescu). "Câte suflete se răsucesc în mine?/ ale cui sunt oare?/ Câte ecuații necunoscutele/ în vase,/ pe sol,/ pe Selene,/ în cosmos" (Veronica Porumbacu). 2 Uneori poetul se simte: " un uriaș animal preistoric,/ un arheopterix ce-a nimerit, să spunem, pe bulevard,/ are aripi, labe și gheare,/ într-o labă ridică receptorul telefonului public/ și se uită la el de la mare distanță,/ cercetând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poeme fantastice, în care poetul căuta să se întîlnească cu iubita moartă (în Ondina, de exemplu, apare chiar Casandra). În sfîrșit, și zece capodopere, inspirate tot în cadrul ipoteștean și în plină maturitate eminesciană, pe nedrept atribuite ciclului "veronian", pentru că nu Veronica Micle le inspirase, ci Casandra de la Ipotești, cu mulți ani mai înainte. Veronica Micle n-a avut nici un fel de legătură cu Ipoteștiul. VECHIMEA PRIMELOR MANUSCRISE EMINESCIENE Este de la sine înțeles că selectarea acestor poezii și punerea lor pe etape
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ondina, de exemplu, apare chiar Casandra). În sfîrșit, și zece capodopere, inspirate tot în cadrul ipoteștean și în plină maturitate eminesciană, pe nedrept atribuite ciclului "veronian", pentru că nu Veronica Micle le inspirase, ci Casandra de la Ipotești, cu mulți ani mai înainte. Veronica Micle n-a avut nici un fel de legătură cu Ipoteștiul. VECHIMEA PRIMELOR MANUSCRISE EMINESCIENE Este de la sine înțeles că selectarea acestor poezii și punerea lor pe etape au ridicat niște probleme care foarte greu s-au lăsat rezolvate. Eminescu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Casandrei și peste toată durerea pricinuită cîndva de moartea ei. O însemnare intimă, făcută de poet în acea vreme, arată că "Ziua de 4/16 fevr. 1876 a fost cea mai fericită zi a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe; strîngînd-o la piept, am sărutat-o. Ea îmi dărui flori albastre, pe care le voi ține în toată viața mea"186. La 10 martie 1876, tot el i-a donat Veroaicăi Micle poezia Dorința..., scrisă îngrijit, pe hîrtie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care le voi ține în toată viața mea"186. La 10 martie 1876, tot el i-a donat Veroaicăi Micle poezia Dorința..., scrisă îngrijit, pe hîrtie de epistolă 187. Donația prezintă un caz curios, pentru că poezia nu fusese inspirată de Veronica Micle, ci de Casandra, la Ipotești, cu 13 ani înainte de această donație. Era dorința poetului de a se întîlni cu iubita, la izvorul din codrul Ipoteștiului, unde cunoscutul tei bătrîn, cu ramurile aplecate, acoperea izvorul și prispa de brazde, de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mine și cum am să rămîn În lume-atît de singur și-atîta de străin. Și inima-mi se strînse și viața-mi sta în gît... "194 S-a gîndît și la moartea lui și, în legătură cu aceasta, s-a gîndit și la Veronica. Dar tocmai atunci privirea-i tulburată și rătăcită prin cimitir s-a oprit pe mormîntul Casandrei. Crucea ei strîmbă stăruia ca o mustrare tîrzie, din partea primei lui iubite, căreia îi jurase credință pe toți vecii. Pe dosul unei petiții, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zi după înmormîntarea mamei sale, în august 1876, la Ipotești"193. O cît de mică analiză ne lămurește că, pentru această elegie, poetul trebuia să ciupească alte strune, pe care nu se cîntă imediat după înmormîntare! Poetul se înamorase de Veronica Micle, care era căsătorită și avea și doua fetițe. Fiind cu vreo treizeci de ani mai tînără decît soțul ei, ea căuta relații și era dornică de anturaj. Soțul său deja primise mai multe anonime, iar ea, fără a întrerupe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-i dai și cu piciorul și după ce-l dezmierzi: O, rîde-mă, o, cască-mi în față... tu mă pierzi!"194 Nu se poate nici măcar presupune că poetul ar fi putut scrie, la Ipotești, această să-i zicem răfuială erotică cu Veronica Micle, mai ales în împrejurările pe care acum le cunoaștem. Mai tîrziu, da, însă la Iași. Pe de altă parte, nu este corespunzător numele de "ciclu veronian"195, în care Perpessicius a cuprins poeziile lui Eminescu publicate la "Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]