4,948 matches
-
Să conștientizeze momentul prezent (fiecare moment pe rând) F Să fie eficient (să se centreze pe ceea ce reușește) Eficacitate interpersonală G DEAR MAN (obiectiv) H GIVE (relație) I FAST (respect de sine) Competență(e) Reglarea emoțiilor K PLEASE (să reducă vulnerabilitatea) L MASTER (să devină expert) M Să creeze experiențe pozitive N Să acționeze invers Toleranță la suferință O ACCEPTE (să se detașeze) P Să se liniștească, să aibă grijă de sine Q IMPROVE (să amelioreze momentul prezent) R Să aleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constatat un efect de inducere a fricii de victimizare criminală mai puternic la aceste grupuri de persoane. Wesleey G. Skogan și Michael G. Maxfield (1981), citați de Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 145), au cercetat relația dintre „vulnerabilitatea” în eventualitatea unui atac - opusă riscului de a deveni victimă a criminalității per se - și senzitivitatea la mesajele media despre criminalitate. Ei au presupus că femeile și persoanele de vârsta a treia (considerate mai „vulnerabile”) vor fi mai puternic influențate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
probabilitate mai mare de a rămâne în sărăcie, fără însă a permite suprageneralizări asupra întregii lor vieți (trecute și viitoare). 2. Indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă. Studii calitative au arătat că o mare parte a indivizilor se află în „zona vulnerabilității de cădere în sărăcie”. Ei sunt cei care au o probabilitate ridicată de a cădea în sărăcie extremă chiar dacă în viețile lor intervin doar mici șocuri deoarece „au economii reduse pentru a putea face față situațiilor de viață negative, capital
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Șt. (2003). Proiectarea socială ca metodă de introducere a inovației sociale, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, 3, 364-370. Cojocaru, Șt. (2003a). Elaborarea proiectelor, Iași: Editura Expert Projects.. Cojocaru, Șt. (2003b). Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială. Iași: Editura Polirom. Cooperrider, D.L.; Sorensen, P.; Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alterând calitatea previziunilor fiscale și ale estimărilor soldurilor structurale. Cu toate că metoda ESCB elimină parțial această problemă, există critici aduse și acestei proceduri. Există o întreagă literatură de specialitate care consideră că nici măcar această metodă nu a eliminat în mod rezonabil vulnerabilitățile procesului de estimare a soldului bugetar structural prezente în celelalte proceduri de estimare amintite anterior. În fapt, metodei ESCB i se reproșează incertitudinile determinate de estimările nivelului structural al bazelor de impozitare și faptului că utilizarea filtrului HP univariat pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Ministerului Finanțelor Publice, care să implementeze un set de indicatori de fiscal stress/indicatori fiscali de avertizare timpurie, în conformitate cu metodologia propusă de FMI. Celula de criză va implementa un raport care să cuprindă două instrumente de semnalizare: un indice al vulnerabilității fiscale, care măsoară permanent gradul de vulnerabilitate fiscală pe baza indicilor prezentați în anexe și un indice fiscal stress, care oferă o evaluare a tendinței economiei românești spre „evenimente” extreme, cum ar fi neîndeplinirea obligațiilor fiscale și vârfuri mari în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
set de indicatori de fiscal stress/indicatori fiscali de avertizare timpurie, în conformitate cu metodologia propusă de FMI. Celula de criză va implementa un raport care să cuprindă două instrumente de semnalizare: un indice al vulnerabilității fiscale, care măsoară permanent gradul de vulnerabilitate fiscală pe baza indicilor prezentați în anexe și un indice fiscal stress, care oferă o evaluare a tendinței economiei românești spre „evenimente” extreme, cum ar fi neîndeplinirea obligațiilor fiscale și vârfuri mari în amploarea ratei dobânzilor (metodologie detaliată în Baldacci
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publice pentru sănătate Măsoară presiunile bugetare planificate din cheltuielile pentru sănătate Gestionarea activelor-pasivelor Necesarul de finanțare brut curent Măsoară revenirea și cererea nouă de împrumut a guvernului Cota din datoria pe termen lung ca și coeficient din datoria totală Indică vulnerabilitatea riscului de schimb valutar; se aplică doar economiilor de piață emergente; exprimat în procentaj din datoria totală Datoria nonrezidenților ca parte din datoria totală Un indicator al riscului de piață mondială Scadența medie ponderată a datoriei guvernamentale generale Un indice
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
doar economiilor de piață emergente; exprimat în procentaj din datoria totală Datoria nonrezidenților ca parte din datoria totală Un indicator al riscului de piață mondială Scadența medie ponderată a datoriei guvernamentale generale Un indice care vede în viitor al modificărilor vulnerabilității la ceea ce se simte pe piață; exprimat în ani Datoria externă pe termen scurt Oferă informații privitoare la cererea probabilă de resurse valutare puse la dispoziție pentru a corespunde cu costurile de întreținere a datoriei externe pe termen scurt; se
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
lipidice și un aport c crescut de oxigen, incapacitatea de a-și construi adăposturi, suspendarea cu capul în jos în poziția de repaus ș și ecolocație. Pe de altă parte, chiropterele au u un ciclu biologic complex, cu perioade de vulnerabilitate maximă, ceea ce le conferă statutul de animale cu cerin statutul de animale cu cerințe speciale față de me mediu. În cele ce urmează, vom aborda o serie de aspecte, parte din ele inedite, ale interacțiunilor dintre lilieci și mediul înconjurător. 2
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
luăm În considerare afirmația anterioară a lui Șimon privind credința În Dumnezeu și religia care au ajutat-o să supraviețuiască, putem afirma că acești factori au susținut-o, făcînd-o mai rezistentă În fața lipsei hranei. 7. A fi femeie: rușine și vulnerabilitate În multe feluri femeile erau mai predispuse supraviețuirii acestor condiții decît bărbații. Ele puteau rezista cu mai puțină mîncare decît aceștia, erau nefumătoare și nu consumau alcool, aveau grijă de igiena corporală, puteau coase, putînd astfel cîrpi hainele, și, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au rezistat, așa cum s-a Întîmplat cu Teutsch, care a fost nevoită să sară pe geam și a fost aproape Împușcată. Doar la ceva vreme după acest incident și-a dat seama care erau adevăratele intenții ale ofițerului. Pe lîngă vulnerabilitatea sexuală, o adevărată problemă a fost graviditatea femeilor care au fost deportate cînd erau Însărcinate sau au rămas Însărcinate În lagăr. Posibilitatea de a purta În pîntec un copil, cu atît mai puțin de a-l crește, era foarte mică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sănătății și educației. Incapacitatea de a influența deciziile care afectează viața unei persoane, felul necorespunzător în care tratează instituțiile de stat, și impedimentele create de barierele și normele sociale reprezintă alte dimensiuni ale stării generale nesatisfăcătoare. O alta o reprezintă vulnerabilitatea față de șocurile nefavorabile, dezastre naturale, boli și violența personală". CAPITALUL SOCIAL - Pentru buna funcționare, SGM a adoptat definiția Băncii Mondiale pentru Capitalul Social, ca fiind "instituțiile, relațiile și normele care conturează calitatea și cantitatea interacțiunilor sociale ale unei societăți. Din ce în ce mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227558_a_228887]
-
acces la resursele materiale, financiare și informationale ale entității publice și numește persoanele responsabile pentru protejarea și folosirea corecta a acestor resurse. 23.2. Cerințe generale - Restrângerea accesului, la resurse reduce riscul utilizării inadecvate a acestora; - Severitatea restrictiei depinde de vulnerabilitatea tipului de resursa și de riscul pierderilor potențiale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea vulnerabilitatii bunurilor și valorilor se au în vedere costul, riscul potențial de pierdere sau utilizare inadecvata; - Între resurse și sumele înregistrate în evidente se fac comparații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
protejarea și folosirea corecta a acestor resurse. 23.2. Cerințe generale - Restrângerea accesului, la resurse reduce riscul utilizării inadecvate a acestora; - Severitatea restrictiei depinde de vulnerabilitatea tipului de resursa și de riscul pierderilor potențiale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea vulnerabilitatii bunurilor și valorilor se au în vedere costul, riscul potențial de pierdere sau utilizare inadecvata; - Între resurse și sumele înregistrate în evidente se fac comparații periodice (inventare). Vulnerabilitatea bunurilor și valorilor determina frecventa acestor verificări; 23.3. Referințe principale - Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
resursa și de riscul pierderilor potențiale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea vulnerabilitatii bunurilor și valorilor se au în vedere costul, riscul potențial de pierdere sau utilizare inadecvata; - Între resurse și sumele înregistrate în evidente se fac comparații periodice (inventare). Vulnerabilitatea bunurilor și valorilor determina frecventa acestor verificări; 23.3. Referințe principale - Legea nr. 500/2002 privind finanțele publicei cu modificările ulterioare; - Legea nr. 82/1991 a contabilității, republicată; - Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 618/2002 pentru aprobarea Precizărilor privind inventarierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
pentru realizarea și exploatarea construcțiilor cu respectarea cerințelor esențiale de calitate a acestora, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător, în condițiile în care România prezintă unul dintre cele mai înalte nivele de vulnerabilitate la factori de risc natural, în principal la riscul seismic, dintre statele membre ale Uniunii Europene. ... (4) Scopul prevăzut la alin. (3) nu poate fi atins printr-o măsură mai puțin restrictivă decât autorizarea diriginților de șantier pentru verificarea calității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233342_a_234671]
-
factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale. Victimele sunt în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg studiată. Rezultatele studiilor efectuate indică o frecvență a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întotdeauna același rol (agresor sau victimă). Pentru celelalte tipuri de comportamente, rolurile se schimbă adesea. Datorită caracterului său repetitiv, intimidarea implică o singură victimă vizată de mai multe ori. Victima nu se poate apăra din mai multe motive: agresori numeroși, vulnerabilitate fizică și/sau socială și, probabil, atitudini mai puțin flexibile în comparație cu cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima prezintă simptomele depresiei, însoțită de o slabă stimă de sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și Ciucci, 2000
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
încadrează perfect în raza semicercului interior (aria interior-pivotală) din teoria lui Mackinder, iar statele nord-africane în perimetrul semicercului exterior (aria exterior-periferică). În lumina teoriei recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
radiații, carcinogeni chimici, virali etc. De asemenea, activarea p53 permite inițierea programelor celulare care conduc la apoptoză sau la senescență în cazul în care leziunile genomice celulare persistă. În acest fel, celulele cu potențial oncogen sunt eliminate. Probabil că această vulnerabilitate a celulelor canceroase la anihilarea funcțiilor p53 constituie și explicația insuccesului vaccinării HPV cu scop terapeutic. Studiile de biologie moleculară continuă să investigheze căile de reactivare a p53 în cancerele de col propunând diferite strategii, de la inhibitori chimici ai antagoniștilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de incidență: la copii (4,8 la suta de mii) și la adulți (1,8 la suta de mii). Boala la copii este datorată transmisiei verticale a HPV la naștere și are un prognostic rezervat. IMPACTUL EMIGRĂRII ASUPRA EPIDEMIOLOGIEI HPV Vulnerabilitatea persoanelor care migrează în afara granițelor este recunoscută atât din punct de vedere economic cât și etnic sau social. Vulnerabilitatea lor la achiziția unor BST derivă din:- media de vârstă scăzută;- migrația frecventă la periferia marilor orașe;- lipsa educației;- politica discriminatorie
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Boala la copii este datorată transmisiei verticale a HPV la naștere și are un prognostic rezervat. IMPACTUL EMIGRĂRII ASUPRA EPIDEMIOLOGIEI HPV Vulnerabilitatea persoanelor care migrează în afara granițelor este recunoscută atât din punct de vedere economic cât și etnic sau social. Vulnerabilitatea lor la achiziția unor BST derivă din:- media de vârstă scăzută;- migrația frecventă la periferia marilor orașe;- lipsa educației;- politica discriminatorie a noii țări de rezidență;- stigmatizare și exploatare etc. În Spania, au fost publicate mai multe studii asupra acestui
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ca procent din suprafața cervicală măsurată prin colpofotografie digitală se modifică în decurs de 2,7 ani de la 39% imaturitate la 8%. Maturarea este accelerată de utilizarea anticoncepționalelor hormonale și fumat. Maturarea se însoțește de metaplazia epiteliului columnar și crește vulnerabilitatea la infecția HPV (Hwang LY. și colab., 2009). RAPORTUL PROGRESIE-REGRESIE Datele actuale nu pot da o estimare cantitativă a procentului de leziuni evolutive sau a procentului de infecții HPV care nu se vindecă spontan. Raportul leziunilor evolutive este sub 2-3
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]