48,956 matches
-
în monoterapie , la dozele recomandate , la pacienții fără risc de dezechilibru electrolitic ( vezi pct . 4. 4 și pct . 4. 5 ) . Irbesartanul nu inhibă ECA ( kininaza- II ) , o enzimă care generează formarea de angiotensină II și , totodată , metabolizează bradikinina la metaboliți inactivi . Irbesartanul nu necesită activare metabolică pentru a- și exercita activitatea . Hidroclorotiazida este un diuretic tiazidic . Mecanismul acțiunii antihipertensive a diureticelor tiazidice nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele acționează asupra mecanismelor renale tubulare de reabsorbție a electroliților , crescând direct eliminarea sodiului
Ro_512 () [Corola-website/Science/291271_a_292600]
-
Dacă doriți informații suplimentare pe baza recomandărilor CHMP , citiți Dezbaterea științifică ( care face parte , de asemenea , din EPAR ) . Ce este Optaflu ? Optaflu este un vaccin disponibil sub formă de suspensie injectabilă într- o seringă preumplută . Vaccinul conține „ antigenul de suprafață ” inactiv din trei tulpini ( tipuri ) diferite de virus gripal ca substanțe active ( A/ Insulele Solomon/ 3/ 2006 , A/ Wisconsin/ 67/ 2005 și B/ Malaysia/ 2506/ 2004 ) . Pentru ce se utilizează Optaflu ? Optaflu este utilizat pentru vaccinarea adulților împotriva gripei , mai ales a
Ro_740 () [Corola-website/Science/291499_a_292828]
-
concentrațiile de metabolit constatate . Eliminare Clearance- ul oral mediu al tadalafilului este 2, 5 l/ oră și timpul mediu de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de 17, 5 ore la subiecții sănătoși . Tadalafilul se excretă predominant sub formă de metaboliți inactivi , în principal în materiile fecale ( aproximativ 61 % din doză ) și într- o proporție mai mică în urină ( aproximativ 36 % din doză ) . Liniaritate/ non- liniaritate Farmacocinetica tadalafilului la subiecții sănătoși este liniară sub aspectul timpului și dozei . În intervalul de doze
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
concentrațiile de metabolit constatate . Eliminare Clearance- ul oral mediu al tadalafilului este 2, 5 l/ oră și timpul mediu de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de 17, 5 ore la subiecții sănătoși . Tadalafilul se excretă predominant sub formă de metaboliți inactivi , în principal în materiile fecale ( aproximativ 61 % din doză ) și într- o proporție mai mică în urină ( aproximativ 36 % din doză ) . Liniaritate/ non- liniaritate Farmacocinetica tadalafilului la subiecții sănătoși este liniară sub aspectul timpului și dozei . În intervalul de doze
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
concentrațiile de metabolit constatate . Eliminare Clearance- ul oral mediu al tadalafilului este 2, 5 l/ oră și timpul mediu de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de 17, 5 ore la subiecții sănătoși . Tadalafilul se excretă predominant sub formă de metaboliți inactivi , în principal în materiile fecale ( aproximativ 61 % din doză ) și într- o proporție mai mică în urină ( aproximativ 36 % din doză ) . Liniaritate/ non- liniaritate Farmacocinetica tadalafilului la subiecții sănătoși este liniară sub aspectul timpului și dozei . În intervalul de doze
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
concentrațiile de metabolit constatate . Eliminare Clearance- ul oral mediu al tadalafilului este 2, 5 l/ oră și timpul mediu de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de 17, 5 ore la subiecții sănătoși . Tadalafilul se excretă predominant sub formă de metaboliți inactivi , în principal în materiile fecale ( aproximativ 61 % din doză ) și într- o proporție mai mică în urină ( aproximativ 36 % din doză ) . Liniaritate/ non- liniaritate Farmacocinetica tadalafilului la subiecții sănătoși este liniară sub aspectul timpului și dozei . În intervalul de doze
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . 11 Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
de albumina plasmatică . Biotransformarea : Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ , doar 20 % din doză fiind recuperată sub formă de metaboliți . În plasmă s- au identificat concentrații scăzute ale unui hidroximetabolit ( sub 10 % din ASC a valsartanului ) . Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic . Excreția : Valsartanul se elimină în principal prin fecale ( aproximativ 83 % din doză ) și urină ( aproximativ 13 % din doză ) , în principal sub formă nemetabolizată . În urma administrării intravenoase , clearence- ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . 25 Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
de albumina plasmatică . Biotransformarea : Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ , doar 20 % din doză fiind recuperată sub formă de metaboliți . În plasmă s- au identificat concentrații scăzute ale unui hidroximetabolit ( sub 10 % din ASC a valsartanului ) . Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic . Excreția : Valsartanul se elimină în principal prin fecale ( aproximativ 83 % din doză ) și urină ( aproximativ 13 % din doză ) , în principal sub formă nemetabolizată . În urma administrării intravenoase , clearence- ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . 39 Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
de albumina plasmatică . Biotransformarea : Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ , doar 20 % din doză fiind recuperată sub formă de metaboliți . În plasmă s- au identificat concentrații scăzute ale unui hidroximetabolit ( sub 10 % din ASC a valsartanului ) . Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic . Excreția : Valsartanul se elimină în principal prin fecale ( aproximativ 83 % din doză ) și urină ( aproximativ 13 % din doză ) , în principal sub formă nemetabolizată . În urma administrării intravenoase , clearence- ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
1 195 de pacienți . Exelon capsule a fost , de asemenea , studiat la 541 de pacienți cu demență asociată bolii Parkinson . Toate studiile au avut o durată de șase luni și au comparat efectele Exelon cu cele ale placebo ( un preparat inactiv ) . Principala măsură a eficacității a constituit- o modificarea simptomelor în două domenii principale : cognitiv ( capacitatea de gândire , învățare și reamintire ) și global ( o asociere de mai multe domenii între care funcționarea generală , simptomele cognitive , comportamentul și capacitatea de a desfășura
Ro_331 () [Corola-website/Science/291090_a_292419]
-
studii principale , care au implicat aproximativ 5 200 de pacienți , majoritatea cu hipertensiune ușoară până la moderată . Două studii ( implicând aproximativ 3 200 de pacienți ) au comparat eficacitatea amlodipinei , valsartanului sau a combinației celor două substanțe cu cea placebo ( un preparat inactiv ) . Două studii ( implicând 1 891 de pacienți ) au comparat efectele combinației la pacienții a căror hipertensiune nu a fost ținută sub control în mod adecvat , nici cu 10 mg amlodipină , nici cu 160 mg valsartan . Cel de- al cincilea studiu
Ro_334 () [Corola-website/Science/291093_a_292422]
-
21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . 11 Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
de albumina plasmatică . Biotransformarea : Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ , doar 20 % din doză fiind recuperată sub formă de metaboliți . În plasmă s- au identificat concentrații scăzute ale unui hidroximetabolit ( sub 10 % din ASC a valsartanului ) . Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic . Excreția : Valsartanul se elimină în principal prin fecale ( aproximativ 83 % din doză ) și urină ( aproximativ 13 % din doză ) , în principal sub formă nemetabolizată . În urma administrării intravenoase , clearence- ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . 25 Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
de albumina plasmatică . Biotransformarea : Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ , doar 20 % din doză fiind recuperată sub formă de metaboliți . În plasmă s- au identificat concentrații scăzute ale unui hidroximetabolit ( sub 10 % din ASC a valsartanului ) . Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic . Excreția : Valsartanul se elimină în principal prin fecale ( aproximativ 83 % din doză ) și urină ( aproximativ 13 % din doză ) , în principal sub formă nemetabolizată . În urma administrării intravenoase , clearence- ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . 39 Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
de albumina plasmatică . Biotransformarea : Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ , doar 20 % din doză fiind recuperată sub formă de metaboliți . În plasmă s- au identificat concentrații scăzute ale unui hidroximetabolit ( sub 10 % din ASC a valsartanului ) . Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic . Excreția : Valsartanul se elimină în principal prin fecale ( aproximativ 83 % din doză ) și urină ( aproximativ 13 % din doză ) , în principal sub formă nemetabolizată . În urma administrării intravenoase , clearence- ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
studiat Extavia ? Extavia a fost studiat timp de doi ani pe un număr de 338 de pacienți cu SM recurentă remisivă și care erau capabili să meargă fără sprijin , în cazul cărora eficacitatea medicamentul fiind comparată cu placebo ( un preparat inactiv ) . Principala măsură a eficacității a fost reprezentată de reducerea numărului de recurențe . De asemenea , Extavia a fost evaluată în cadrul a două studii efectuate pe un număr de 1 657 de pacienți cu SM secundar progresivă , care erau capabili să meargă
Ro_341 () [Corola-website/Science/291100_a_292429]
-
farmacocinetică intravasculară . Studiile au fost efectuate la iepuri pentru a evalua absorbția și eliminarea trombinei la administrarea pe suprafața lezată a ficatului , urmare a unei hepatectomii parțiale . Folosind trombină marcată radioactiv cu 125I s- a demonstrat absorbția lentă a peptidelor inactive biologic rezultate din descompunerea trombinei , cu 5 atingerea Cmax plasmatice după 6- 8 ore . La Cmax , concentrația plasmatică a reprezentat numai 1- 2 % din doza aplicată . Soluțiile de hemostază locală/ hemostatice pe bază de fibrină sunt metabolizate pe aceleași căi
Ro_321 () [Corola-website/Science/291080_a_292409]
-
Cum a fost studiat Fablyn ? Efectele Fablyn au fost mai întâi testate pe modele experimentale , înainte de a fi studiate pe subiecți umani . Două doze de Fablyn ( 250 și 500 micrograme o dată pe zi ) au fost comparate cu placebo ( un preparat inactiv ) într- un studiu principal care a implicat aproape 9 000 de femei cu vârste între 60 și 80 de ani aflate în postmenopauză , care aveau osteoporoză . Principalul indicator al eficacității a fost numărul de femei care au suferit o nouă
Ro_347 () [Corola-website/Science/291106_a_292435]
-
GL- 3 și oprește acumularea acesteia în celulele pacientului . Cum a fost studiat Fabrazyme ? Au fost prezentate trei studii clinice care au implicat în total 73 de pacienți adulți . În studiul principal , Fabrazyme a fost comparat cu placebo ( un preparat inactiv ) la 58 de pacienți . Studiul a cercetat efectul medicamentelor asupra eliminării GL- 3 de la nivel renal . Eficacitatea Fabrazyme a fost , de asemenea , testată la 16 copii cu boala Fabry , cu vârste între 8 și 16 ani . Ce beneficii a prezentat
Ro_350 () [Corola-website/Science/291109_a_292438]
-
a două studii principale la pacienții cu angioedem cutanat sau abdominal . Primul studiu a comparat Firazyr cu acidul tranexamic ( alt medicament utilizat pentru această boală ) la 74 de pacienți , iar al doilea studiu a comparat Firazyr cu placebo ( un preparat inactiv ) la 56 de pacienți . Principala măsură a eficacității a fost timpul scurs până la ameliorarea simptomelor pacientului . Ce beneficii a prezentat Firazyr în timpul studiilor ? Firazyr a fost mai eficace decât acidul tranexamic și placebo în controlarea simptomelor bolii . În ambele studii
Ro_372 () [Corola-website/Science/291131_a_292460]