48,811 matches
-
Sonia Clarke, cunoscută sub pseudonimul , (n. 21 iunie 1968, Crouch End, Londra, Anglia, Regatul Unit) este o cântăreață, muziciana, compozitoare și ocazional DJ-iță de origine britanică. În 1989, ea s-a alăturat grupului S'Express, înregistrând un album de studio cu acesta. Ulterior interpreta a
Sonique () [Corola-website/Science/316340_a_317669]
-
, pseudonimul literar al lui Huzdup Octav - Gheorghe (n. 3 ianuarie 1927, Cernăuți (azi Ucraina) - d. 16 noiembrie 1973, București), a fost un dramaturg, prozator, redactor și traducător român. , scriitor român, s-a născut la 3 ianuarie 1927, în Bucovina, regiunea Cernăuți
Octav Măgureanu () [Corola-website/Science/316377_a_317706]
-
1986 în orașul Mangalia. Cântăreața își amintește că dragostea pentru muzică i-a fost insuflată de către familia sa, care a susținut-o în permanență. În copilărie, bunicul său o alinta „Inna”, iar ulterior ea a hotărât ca acesta să fie pseudonimul său, fiind un nume „simplu și ușor de reținut”. În adolescență ea a ascultat o gamă variată de genuri muzicale, stilul său favorit fiind cel electro-dance; totuși Inna asculta și muzica unor interprete precum Christina Aguilera sau Beyoncé Knowles. Cântăreața
Inna () [Corola-website/Science/316334_a_317663]
-
iulie în șase orașe din peninsula Anatolia. În primăvara anului 2009, Inna a colaborat cu interpretul Bogdan Croitoru pentru înregistrarea celui de-al treilea disc single din cariera sa, intitulat „Déjà Vu”. Cei doi au stabilit să promoveze cântecul folosind pseudonime noi, Inna scriindu-și numele invers, Anni, iar Croitoru preluând numele Bob Taylor. Ulterior, după ce piesa obținea succes în România, cei doi au confirmat faptul că ei sunt persoanele care interpretează compoziția muzicală „Déjà Vu”. Referitor la această campanie de
Inna () [Corola-website/Science/316334_a_317663]
-
fi cartea antisemită și mincinoasă a lui Esterházy, sau memoriile redactate de Alfred Dreyfus însuși în "Cinq années de ma vie". Este vorba de mărturii de natură să completeze ansamblul panoramic al afacerii. Le précis de l'affaire Dreyfus" de , pseudonim al colonelului Larpent, stă la baza întregii literaturi antidreyfusarde de după afacere și până în zilele noastre. Autorul a dezvoltat acolo teoria conspirației alimentate de finanțele evreiești, de a-l învinovăți pe Esterházy să se acuze singur de crimă. În afara cercurilor științifice
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Hagop Djololian Siruni, mai cunoscut sub pseudonimul H.Dj.Siruni (n. 6/18 aprilie 1890, orașul Adabazar, Imperiul Otoman - d. 7 aprilie 1973, București) a fost un jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător român de origine armeană. S-a născut în anul 1890 în Turcia
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
la 7 februarie 1775, la aproape cinci ani după ce Maria Antoaneta a sosit în țara adoptivă (aprilie 1770). Întâlnirea a avut loc la Château de la Muette. Pentru a păstra călătoria lui cât mai privată posibil, arhiducele a călătorit sub un pseudonim: Contele de Burgau. O căzătură de pe cal în timpul Războiului de Succesiune bavarez l-a forțat să părăsească cariera militară și s-a destinat episcopatului. În 1780 el l-a succedat pe unchiul său Prințul Karl Alexander de Lorena ca Mare
Maximilian Franz al Austriei () [Corola-website/Science/322436_a_323765]
-
În sfârșit, Hobsbawm a publicat numeroase eseuri pe subiecte mergând de la barbaria modernă la problemele mișcărilor muncitorești, trecând prin eternul conflict dintre anarhism și comunism. În afara scrierilor de istorie, Hobsbawm a scris despre jazz, mai întâi în "New Statesman" sub pseudonimul Francis Newton - ales ca omagiu unui trompetist care o acompania pe Billie Holiday - apoi în câteva eeuri. Eric Hobsbawm a fost descris în 2002 de către istoricul David Caute ca „probabil cel mai mare istoric în viață - nu numai în Regatul
Eric Hobsbawm () [Corola-website/Science/322435_a_323764]
-
germana Lucy Cometina Kurtz, împreună cu care a avut două fiice, Nuala și Una. Hyde a devenit membru al "Societății pentru Conservarea Limbii Irlandeze" pe la 1880, și între 1879 și 1884 a publicat peste o sută de poezii în irlandeză, sub pseudonimul „An Craoibhín Aoibhinn”. Mișcarea pentru limba irlandeză, la început considerată excentrică, a căpătat treptat o popularitate mare în toată insula. Hyde a ajutat la înființarea publicației "Gaelic Journal" în 1892, și în luna noiembrie a aceluiași an a scris un
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
și promovat pe disc single în România. În primăvara anului 2009, Inna a colaborat cu interpretul Bogdan Croitoru pentru înregistrarea celui de-al treilea disc single din cariera sa, intitulat „Déjà Vu”. Cei doi au stabilit să promoveze cântecul folosind pseudonime noi, Inna scriindu-și numele invers, Anni, iar Croitoru preluând numele Bob Taylor. Ulterior, după ce piesa obținea succes în România, cei doi au confirmat faptul că ei sunt persoanele care interpretează compoziția muzicală „Déjà Vu”. Referitor la această campanie de
Déjà Vu (cântec de Bob Taylor) () [Corola-website/Science/316899_a_318228]
-
pentru colegii săi, incluzând și „Tears of a Clown”, un hit care a ajuns pe locul 1, cântat de The Miracles. În anul 1968 a înregistrat un album cu piese instrumentale de jazz/soul, majoritatea fiind de armonica, lansat sub pseudonimul (și titlul) Eivets Rednow, care este „Ștevie Wonder” citit invers. Albumul nu a atras prea multă atenție, iar singurul său single, „Alfie” a ajuns doar pe locul 66 în topul SUA al muzicii pop. Wonder a avut câteva hituri între
Stevie Wonder () [Corola-website/Science/316953_a_318282]
-
un hit atât pe plan intern și internațional iar mai târziu a fost adaptată în două serii anime. Ea adesea se decrie ca o vacă cu ochelari. Numele ei din naștere este Hiromi dar a adoptat numele Hiromu ca un pseudonim pentru al folosi în scrierile manga. Arakawa s-a născut în Tokachi, o perfectură în insula nordică a Japoniei, Hokkaidō. Familia ei a deținut o fermă de lapte și cartofi unde Hiromu a crescut acolo cu cele trei surori mai
Hiromu Arakawa () [Corola-website/Science/328875_a_330204]
-
muncă plătite ale lui Arakawa ca artist manga au fost luate din benzi desenate scurte (astfel cunoscute ca 4koma) pentru o revistă numită Gamest, în care ea a portretizat parodii din jocuri în numerele revistei. Între timp ea a folosit pseudonimul "Edmund Arakawa". După accea ea a fost acceptată ca asistentă de artistul manga Etō Hiroyuki, cunoscut pentru manga "Mahōjin Guru Guru". Primul ei manga de debut a fost "Stray Dog" (1999), o bandă desenată care a fost pubicată de Enix
Hiromu Arakawa () [Corola-website/Science/328875_a_330204]
-
Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Viața militară”, „Astra” etc. În a doua parte a anilor '60 i-au apărut alte câteva nuvele: „Când veni Oltul mare” și „Dispariția profesorului”, a cărei acțiune se petrece în Caracalul antebelic. Epigramele sale erau semnate cu pseudonimul Nicomah, fiind apreciate „pentru causticitatea și umorul lor fin”. A publicat 21 de volume de proză, versuri și epigrame: "Femeia cibernetică" (1969), "Demascarea lui Turnesol" (1970), "Potirul Sfântului Pancrațiu" (1971), "Postul clandestin" (1972), "Războiul undelor" (1974), "Dispariția profesorului" (1974), "Damen-Vals
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
două instituții. Ministerul aprobă cererea și alocă finanțarea de 5000 de forinți. Astfel, Consiliul Județean anunță concurs pentru realizarea proiectului noii clădiri. 14 proiectanți concurează, juriul fiind alcătuit din personalitățile cunoscute ale vremii. Câștigătoarele concursului au fost proiectele trimise sub pseudonimele de “Salus rei publicae” și ”Patria”, ambele aparținând proiectantului Alpár Ignác. Clădirea este executată de firmele Oriold și Endstrasser din Cluj-Napoca, iar finisajele interioare au fost realizate de către meșteri din Cluj-Napoca și din Budapesta. Construcția este finalizată în 1890, fiind
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
rege corupt - la fel cu Secretarul General ereditar al lui Asimov - își folosește insula plutitoare ca element de putere pentru conducerea pământului de dedesubt. Povestirea a fost publicată în numărul din noiembrie 1951 al revistei "Marvel". Ban C. Uls-Lab este pseudonimul lui Guido Garshthavastra, Secretarul General al Națiunilor Unite, un tiran care conduce Pământul de pe insula lui plutitoare. Philo Plat, un aristocrat care conspiră să îl detroneze pe Ban C. Uls-Lab, află că undele antigravitaționale ale insulei plutitoare se apropie de
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
1986 în colecția « Bouquins » des éditions Robert Laffont. Această biografie este contestată de André-François Ruaud, care a publicat în patru rânduri o cronologie diferită a gentlemanului-spărgător (vezi "Arsène Lupin, une vie", Les Moutons électriques, 2011). Sunt luate în calcul doar pseudonimele personajului din romanele, povestirile și piesele de teatru ale lui Maurice Leblanc. Biograful André-François Ruaud a dezvăluit că un strămoș al lui Lupin a fost general în timpul lui Napoleon, după cum a scris Leblanc într-un manuscris nepublicat ("Le Dernier amour
Arsène Lupin () [Corola-website/Science/325370_a_326699]
-
(Ei trăiesc, 1988) este un film SF/horror regizat de John Carpenter, care a scris și scenariul filmului sub pseudonimul Frank Armitage (acesta fiind numele unuia dintre personajele filmului). Filmul prezintă povestea unui bărbat, care, după ce găsește o pereche de ochelari de soare, descoperă, cu ajutorul acestora, că mulți oameni sunt de fapt extratereștri care au preluat controlul Pământului. Parte științifico-fantastic-de
They Live () [Corola-website/Science/325469_a_326798]
-
Creaturile ne corup, așa că, ei înșiși, reprezintă coruperea ființelor umane". Deoarece scenariul a fost produsul mai multor surse: o povestire scurtă, o carte de benzi desenate și idei introduse de la distribuție și echipa de filmări, Carpenter a decis să folosească pseudonimul "Frank Armitage", o aluzie la unul dintre scriitorii preferați ai regizorului, H. P. Lovecraft (Henry Armitage fiind un personaj din povestirea lui Lovecraft "Dunwich Horror"). Carpenter a simțit întotdeauna o înrudire strânsă cu viziunea asupra lumii a lui Lovecraft și
They Live () [Corola-website/Science/325469_a_326798]
-
care s-a recomandat „R. C. Christian”, a angajat "Compania de Prelucrare a Granitului din Elberton" ("Elberton Granite Finishing Company") să construiască un monument care să transmită întregii omeniri un mesaj. O ipoteză este aceea că necunoscutul a ales acest pseudonim în memoria legendarului fondator al Rosicrucianismului, Christian Rosenkreuz. Un mesaj format dintr-un set de zece porunci sau principii este gravat pe monumentul în opt limbi diferite, câte o limbă pe fiecare față a celor patru pietre mai mari aflate
Georgia Guidestones () [Corola-website/Science/325504_a_326833]
-
marginea dinspre nord este partea de sus a textului. Textul complet al tăbliței explicative este detaliat mai jos. Imaginea din stânga prezintă aspectul general al tăbliței. Tăblița conține oarecum câteva greșeli în ceea ce privește semnele de punctuație, și, de asemenea, scrie greșit cuvântul "pseudonim". Ortografia originală, semnele de punctuație și sfârșiturile de linie din textul au fost păstrate în transcrierea care urmează mai jos. În centrul fiecărei margini a tăbliței se află câte un mic cerc, fiecare conținând o literă care reprezintă punctul cardinal
Georgia Guidestones () [Corola-website/Science/325504_a_326833]
-
analfabet. Antoni M. Alcover a fost uluit și profund mișcat de descoperirea tezaurului pe care îl constituie „rondalles”, basmele mallorquine, cântecele și sutele de cuvinte și expresii. De atunci, a început să culeagă o cantitate enormă de basme, semnate cu pseudonimul Jordi des Racó, publicate de numeroase ori, de la scurtă vreme după scriere până în prezent. Apariția culegerii de Rondalles Mallorquines a fost elogiată de oameni de litere și filologi ca francezul Frédéric Mistral sau italianul Giuseppe Pitré. Puțin câte puțin, s-
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
fost scrisă de Edward Pomerantz și regizată de Robert Fuest. Un film spaniol care a adaptat această operă a fost lansat în 1983 sub titlul "En busca del dragón dorado". El a fost scris și regizat de Jesús Franco, sub pseudonimul „James P. Johnson”. Episodul „The Gold Bug” al serialului "ABC Weekend Special" din 1980, cu Roberts Blossom în rolul lui LeGrand, Geoffrey Holder ca Jupiter și Anthony Michael Hall, a câștigat trei premii Emmy: 1) Outstanding Children's Anthology/Dramatic
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
al Doilea Război Mondial s-a înrolat în armata SUA, cu gradul de caporal. După război, Mel Brooks a intrat în lumea show-bizz-ului, începând să cânte ca pianist și baterist în cluburile din New York. Cu această ocazie și-a ales pseudonimul "Mel Brooks", pentru a se deosebi de trompetistul "Max Kaminsky", celebru la acea vreme. A început apoi să apară pe scenă, precum și la câteve posturi de radio, ca „"stand-up comic"”. Tot în acea perioadă, Mel Brooks a început să lucreze
Mel Brooks () [Corola-website/Science/325908_a_327237]
-
o serie de funcții ca șef de stat major prima dată la o divizie de cavalerie, apoi la arme și districte militare diferite. Din septembrie 1936 până în mai 1937, Merețkov a luptat pentru republicani în timpul Războiului Civil din Spania sub pseudonimul de "General Pavlovici". În 1939 el a fost numit comandant al Districtului Militar Leningrad . În noiembrie 1939, la începutul Războiului de iarnă, comandantul militar al Districtului Militar al Leningradului, conducea operațiunile împotriva armatei finlandeze.[2]Datorită subestimării grosiere a apărării
Kirill Merețkov () [Corola-website/Science/325972_a_327301]