49,017 matches
-
că "literatura nu este o cafenea unde poate intra oricine poate plăti". Ea trebuie să aibă o funcție socială. Începînd cu "Sămănătorul", Iorga stabilea valoarea unei opere literare în măsura în care aceasta se încadra în naționalismul său cultural. Doar criteriile sociale și morale, mult mai puțin decît cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ocupa de situația omului înstrăinat de sat, rupt de tradițiile lui în marile orașe 154. Iorga sublinia că societatea este în esență spirituală și că ea are nevoie de armonie în gîndire și simțire. România era extrem de lipsită de elementul moral pe care îl putea furniza ridicarea țărănimii. Românii trebuiau să fie stpăpîni pe comerțul și pe industria lor155. Cu mintea românului cea de pe urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție nici pentru problemele României, nici pentru problema
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
transformă fie în oameni deranjați mintal, fie în teroriști. Va produce pierderi imense culturii omenești"6. Atunci cînd va lua sfîrșit, pagubele materiale produse de el vor putea fi remediate. Chiar și viețile pierdute vor putea fi înlocuite; dar daunele morale, discreditarea suferită din pricina lui de valorile secolului al XIX-lea, discreditarea adusă intelectualității, toate acestea erau cu totul altceva. În mijlocul acestei tragedii, Iorga a întrevăzut și unele perspective. În ciuda profundei sale aversiuni față de război, el scria că România trebuie să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale aversiuni față de război, el scria că România trebuie să fie gata să profite de ocazie ca să-și afirme "drepturile naționale"7. Și era îngrijorat de Franța și Serbia. "Franța nu trebuie să piară!", pentru că aceasta ar însemna o catastrofă morală pentru omenire. România trebuie să ajute Franța, fie și printr-un simplu gest. "De ce iubim noi Franța?", întreba el. "O iubim din cauza luxului claselor de sus; sau din cauza frăției latine, sau din cauză că am citit literatură franceză în franțuzește? Acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre relațiile dintre el și Iorga. Iorga și-a exprimat de nenumărate ori părerile despre Brătianu. Nutrea o ostilitate încrîncenată față de acesta. Iorga greșea tratîndu-l astfel pe Brătianu. Dar, în comparație cu Brătianu, Iorga era o ființă umană mai bună și mai morală (atît în viața privată, cît și în cea publică). Mai mult decît incoruptibil: un bun familist, soț, tată, și un bun fiu, un om bun la suflet și milos. Asemenea calități nu constituiau virtuțile de bază ale lui Ionel Brătianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva "modelelor" lansate de imitarea dezastruoasă a modei scriitorilor care urmează exemple ce nu-și au rădăcina în mediul natal. Istoricul trebuie să le amintească permanent tuturor că arta și literatura nu sînt altceva decît manifestările națiunii. Este datoria sa morală să aibă grijă ca acestea să rămînă așa, deoarece numai răufăcătorii cutează să ignore aceste reguli. În opera sa, istoricul relatează izbînzile și nenorocirile din trecutul națiunii lui, și, grație acestui fapt, se transformă într-un fel de "strămoș". Astfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sîntem unguri de credință evreiască; ne-am născut vorbind ungurește, am crescut vorbind ungurește, limbă de care este legat propriul nostru suflet unguresc. Mentalitatea și starea noastră de spirit sînt legate de cele ale Sfinților Ștefan și Ladiszlau, din comunitatea morală din care facem parte. Nu ne dați pe mîna lui Zorobabel al Ierusalimului!" Iorga comenta: Dacă le vom hăitui sufletele, acest lucru va constitui mai mult decît un act sălbatic: va fi ceva sub demnitatea noastră națională". Continua apoi cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de evrei la întrunirile Ligii Culturale. Iorga le-a cerut să fie români patrioți și a condamnat excesele antisemite 149. În noiembrie 1929, Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care acestora li se cerea să se întoarcă în satele lor și să ridice nivelul patriotic și moral, să răspîndească cunoștințe și să contribuie la întărirea familiei. După cum spunea Iorga, scopul era "formarea unui nou suflet românesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noiembrie 1929, Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care acestora li se cerea să se întoarcă în satele lor și să ridice nivelul patriotic și moral, să răspîndească cunoștințe și să contribuie la întărirea familiei. După cum spunea Iorga, scopul era "formarea unui nou suflet românesc cu ajutorul femeilor"150. Strădania aceasta nu a prea dat rezultate. Deși școala misionară urma să-și deschidă cursurile în august 1922
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în capacitatea lui de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor școlare ca instrument de păstrare a standardelor morale ale oamenilor "amenințați de scriitorii monstruoși și de apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident memorabil. Era la începutul unei nefericite controverse iscate între Iorga și alt mare reprezentant al spiritului românesc, Mircea Eliade. Eliade
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și autoritar sub conducerea lui. Așa cum spunea Carol, "motivul crizei politice și spirituale a României poate fi găsit în fascinația ideilor și a reformelor occidentale care erau produsul unei tradiții diferite și a unor condiții diferite economice, istorice, geografice și morale". Carol continua, explicînd că, odată cu tradiția parlamentară, România adoptase toată moștenirea revoluției burgheze de la 1789, fără să aibă însă o burghezie. Adăuga: "Viața noastră politică trebuie să plătească pentru acest păcat originar al minciunilor, iar acest păcat originar înglobează toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în timp ce economiile și politica liberală erau tot mai discreditate. În 1937, atunci cînd Germania nazistă a devenit un gigant industrial și militar, lucrurile au început să se clarifice: statele democrate erau private tocmai datorită remediilor lor împotriva Depresiunii de mijloacele morale și materiale, ca și de voința de a se opune cu hotărîre dictatorilor. Chiar și în Occident, multă lume se temea că nazismul și fascismul ar putea constitui valul viitorului. Dar, din poziția avantajoasă a Europei centrale și de sud-est
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sufletul omenesc să le atingă". Sau: " Este nevoie de o metodă istorică (de interpretare a prezentului). Noi nu zugrăvim sufletul animalelor mai bine decît au făcut-o autorii picturilor din peștera Altamira. Nu le sîntem superiori din punct de vedere moral creștinilor din catacombe. Și nici mai disciplinați decît romanii, așa cum nici orașele noastre nu sînt superioare cetăților grecești. Metoda istorică este necesară ca să ne dăm seama de faptul că Rusia a abandonat marxismul în favoarea unui străvechi colectivism slav primitiv". Sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
felul în care se poate vedea cum s-au schimbat lucrurile: confuzie și degradare, degradarea tuturor sentimentelor și întărirea superstițiilor, a celor mai trăsnite misticisme, paralel cu cel mai primitiv cult al mașinii, care se insinua cu brutalitate în ordinea morală și călca totul în picioare, rîzînd triumfător în fața hecatombelor de morți uciși cu cele mai perfecte și mai sofisticate unelte de distrugere. Totuși, cei care au reușit în aceste "vremuri stupide" (secolul al XIX-lea) să-și facă educația au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de respect, scriind despre lucruri sfinte într-o manieră profanatoare, lucruri de care Iorga îndrăznea să se apropie doar cu dragoste sămănătoristă. Iorga menționa că Arghezi se uită la toate și vede realitatea prin prisma unei interacțiuni dintre o demență morală și una intelectuală. Dar oamenii nu pot trăi decît într-o stare de sănătate mintală, lucru valabil și pentru societatea română 114. Toate acestea îl nelinișteau pe Iorga. Avea oare România și lumea să se îndrepte în această direcție?115
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga vedea o patimă brutală, o poftă de cîștig și un exhibiționism urît, în mijlocul urletelor isterice ale gloatei. "Lipsește Dumnezeu, Dumnezeu și Zeus au rămas pe Olimp". Întreba ulterior în bătaie de joc dacă sportivii pretind eventual că ridică standardele morale și culturale. Sportivii din zilele noastre nu sînt cei din antichitate! Drept dovadă nasurile sparte și capetele dezmembrate. "Să-i îndepărtăm din școli și universități!"119. După șaizeci sau optzeci de ani, nu putem spune decît că Iorga nu văzuse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost relativ puțin influențat de către slavii din jur. Acești români înconjurați de popoare slave erau legați de "Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-au precedat pe romani, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmează apoi Întemeietorii și (mai important) cel de al patrulea, numit Oamenii ținutului, care este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar popoarele nu se predau". El îi amintea regelui belgienilor faptul că tatăl acestuia nu capitulase, "iar poporul belgian nu s-a plîns de suferințele de nedescris pe care a trebuit să le îndure". Pentru Iorga, Cardinalul Mercier devenea "șeful moral al statului" belgian. Apoi, Iorga a atacat problema națiunilor mici. El îi amintea Luxemburgului înfrînt (anexat de Reich) că drumul lui în viață "nu poate fi anulat, el nu este german!" Sau, la adresa elvețienilor: "Elveția, o țară mică și mîndră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cea mai gravă răspundere din toate, faptul că legionarii îl considerau principalul vinovat în moartea liderului lor adorat. Rezultatul a fost că Iorga era practic condamnat. Au fost imediat declanșate atacuri violente în presă împotriva lui Iorga, redactate la nivelul moral și intelectual al ziarelor din Strada Sărindari. Este interesant faptul că nu presa legionară, ci aceea a burgheziei cuziste se afla în primele rînduri. Atacurile din presă aveau drept vîrf de lance drojdia jurnalismului cuzist, ca I. P. Prundeni și Ilie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu poate fi considerată destul de mare atunci cînd este vorba de Iorga". Odată cu instituirea Statului Național Liberal, Rădulescu a schimbat registrul și s-a repezit să-l sfîșie pe Iorga, aflat acum fără apărare. Iorga devenea acum "nu numai autorul moral al persecutării Legiunii, ci și un partizan entuziast al crimei, al uciderii fără judecată... Iorga este un profesor care se bucura atunci cînd studenții lui cădeau morți sub grindina de gloanțe etc." Referirile la Iorga ca dascălul neamului erau întotdeauna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gîndire a lui Dmowski are o influență puternică asupra politicii postcomuniste a Poloniei de astăzi. "Endecija" respingea atît cadrul etic al naționalismului romantic (Miczkiewicz, Slowacki) cît și școala empirică a pozitivismului. Dmowski credea într-un naționalism lipsit de orice conținut moral, într-o viziune a Poloniei care transcendea lumea materială. El nu credea în rău sau în bine în relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în formele de exprimare constituie ceea ce Cehov condamna atît de vehement! Dar toate acestea au devenit o dogmă pentru Gorki și au stat la baza prieteniei lui cu Lenin. Gorki susținea că literatura are de jucat un rol social și moral, adică trebuie să fie angajată în vederea atingerii anumitor țeluri. Literatura trebuie să-și aducă contribuția la modelarea unui "om nou" conform unui ideal, indiferent de aspirațiile individuale. Astfel, Gorki s-a alăturat de bunăvoie progresului în viziunea lui Lenin și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
august 1911 65"Neamul românesc", 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cugetări, București, 1970, p. 251 68 Standardurile publicațiilor din strada Sărindari erau legendare chiar și în Bucureștiul perioadei interbelice. Epitetul general folosit pentru standardurile morale și intelectuale de acolo era "șantaj-etaj". Relativ la activitățile ziarului "Curentul" al lui Șeicaru, aceasta însemna inițierea unei operații de șantaj și adăugarea a încă unui etaj la edificiul ziarului respectiv cu banii obținuți. Dar corupția predominantă diferea mai mult în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
biblioteca la care ținea atît de mult. Iorga a cedat și a îmbrăcat uniforma împotriva voinței sale. A doua zi s-a întîlnit cu jurnaliștii îmbrăcați în uniformele propriei lor corporații. "Purtați uniforme noi, dar aveți încă vechile voastre standarduri morale și profesionale" le-a spus el 59 Roberts, op. cit., pp. 206-214 și 344-345 60 Memorii, vol. VII, p. 459 61 "Neamul românesc", 13 octombrie 1933 și 29 martie 1938 62 Autorul nu a văzut lucrările Consiliului de Miniștri în original
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
invocat numai cu privire la exterminarea evreilor de către germani. Cu câteva excepții controversate, dosarul altor criminali - și cel al victimelor lor - a rămas Închis. Istoria și memoria celui de-al doilea război mondial se limitau de regulă la obișnuitul repertoriu de convenții morale: Bine versus Rău, antifasciști contra fasciști, partizani Împotriva colaboraționiștilor și așa mai departe. După 1989 - prin depășirea unor vechi inhibiții -, s-a dovedit că este posibil să recunoști (cu riscul de a Întâmpina rezistență și negări virulente) prețul moral plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]