48,771 matches
-
acum din acest punct de vedere. O a treia problemă majoră este pierderea programelor sociale și reorganizarea haotică a sistemului de sănătate, în particular, pe măsură ce guvernele (ale României, cel puțin) au încercat să-i forțeze pe doctori să se privatizeze, alocând tot mai puține resurse sănătății. Introducerea asigurărilor de sănătate nu a ținut pasul cu privatizarea, iar "restructurarea" i-a lipsit pe mulți de servicii adecvate. 7. Care ar fi problemele pe care țara și regiunea trebuie să le adreseze în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
presante cu care se confrunta sistemul românesc de învățământ superior imediat după 1989 era distorsionarea acestuia, în sensul că oferta lui de programe de studii nu ținea deloc seama de cerințele pieței. Astfel, în timp ce aproape 70% dintre locurile de studiu alocate de stat se îndreptau spre domeniul ingineresc (în condițiile în care în anii ’90 industria românească a scăzut dramatic și a trebuit să se restructureze din temelii), oferta de programe de studii în economie, științe sociale, drept sau științe umaniste
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
precară. Mai mult, numărul total de locuri subvenționate de bugetul de stat era mult sub cerere. Acest fapt, ca și presiunea tot mai mare venită dinspre universitățile private care au apărut în primii ani după 1990 au determinat guvernul să aloce un număr tot mai mare de locuri subvenționate. Dacă imediat după 1989 numărul acestor locuri era de cca 18.000, la mijlocul anilor ’90 el a ajuns la 45.000-48.000, pentru ca la începutul deceniului următor să ajungă la 60.000
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
anii anteriori.) Până în 1999, universitățile publice au fost finanțare printr-un mecanism foarte puțin diferit de cel practicat în perioada socialistă. Acesta poate fi descris simplu în felul următor: cea mai mare parte a fondurilor care ajungeau la universități erau alocate pe principii istorice, referitoare în principal la numărul de personal al universității, didactic și nedidactic. Alte fonduri erau distribuite în raport cu destinații prestabilite (capitole bugetare), precum utilități, reparații, investiții, burse studențești, alocații pentru cămine și cantine etc. Într-o mare măsură
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
la care ele sunt oferite (licență, master sau doctorat), limba de predare, precum și domeniul de studii în care e oferit programul (de exemplu, în inginerie, medicină sau științele sociale etc.). Procesul de finanțare se desfășura astfel. Mai întâi, Ministerul Educației aloca pentru fiecare universitate un număr de locuri subvenționate în totalitate de la bugetul de stat. Universitatea distribuia acele locuri între programele de studii, după care comunica rezultatele distribuirii (și ocupării acestora) către minister. Pe această bază, CNFIS calcula numărul așa-numiților
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
dată fiind alocarea bugetară totală pentru finanțarea de bază, CNFIS calcula alocația bugetară pentru un SEU și, în funcție de aceasta, sumele ce revin fiecărei universități. Date fiind procedurile de calcul ale CNFIS, alocația pentru un SEU era practic identică cu suma alocată pentru un student fizic înscris, de exemplu, într-un program de licență din domeniul social-economic sau umanist. De aceea în acest capitol vom avea în vedere alocările pentru un astfel de student. Tabelul de mai jos prezintă mărimea acestor alocări
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
efectul că nivelul finanțării per student e tot mai scăzut. Căci, evident, dacă împarți același cozonac unui număr mai mare de persoane, atunci felia e mai subțire. (Aceasta este o consecință imediată a faptului că pentru universități bugetul de stat alocat pentru finanțarea de bază are caracteristicile unui bun comun.) Dar, pe de altă parte, această creștere a raportului n/s produce un efect și mai important: așa cum implică ambele modele construite în secțiunea 6.3, statul distorsionează piața și constrânge
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
profundă: argumentul nostru este că și dacă deodată statul ar ajunge să finanțeze mai bine învățământul superior, subfinanțarea nu ar dispărea. Aceasta pentru că este vorba de condiții foarte abstracte, ce țin de mecanismul general al finanțării, nu de mărimea fondurilor alocate de la buget. Răspunsul la întrebarea pe care am adresat-o - de ce este educația superioară din România atât de ieftină? - e acum clar, potrivit modelelor teoretice propuse. Educația superioară din România este atât de ieftină din cauza modului în care statul intervine
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
conduse și efectuate de germani”. Și a mai adăugat că nu poate preciza „câți oameni au fost Îmbarcați În fiecare vagon”70. El doar a auzit că germanii i-au zorit pe evrei. Apoi și-a amintit că deși a alocat 50 de vagoane la primul tren, 14 au rămas goale, și ele au fost folosite la pregătirea celui de-al doilea tren, care urma să cuprindă 30 de vagoane. Dar și În acest caz au rămas nefolosite, din diverse motive
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
-l schimbe, dar a ordonat continuarea cu orice preț a drumului spre destinație. Ca și la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și la Roman, Marele Cartier General a ordonat Comunității evreiești să acorde asistență deținuților - și, după cum vom vedea, a alocat Întregii operațiuni câteva ore; mai precis, de la sosirea trenului În gară, la ora 14.30, și până la intrarea În vigoare a stării excepționale pentru evrei, la ora 18.00. Responsabilul direct al operațiunii a fost adjunctul șefului Marelui Stat-Major, generalul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de mase, printre absolvenții institutelor de Învățământ și din cadrele din aparatul de Partid și de Stat” (vezi „Anexa II”). Necesarul de cadre al Ministerului de Externe era destul de mare În acel moment. Din cele 349 de posturi În străinătate alocate de minister, doar 155 sunt ocupate, și nici acestea În Întregime cu funcționari devotați Partidului. Mai mult, se precizează În documentul ce detaliază necesarul de cadre al ministerului, unele ambasade sunt slab reprezentate, cum sunt cele din „democrațiile populare”, dar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Alexandru Athanasiu (Muncă, PSDR); pe ambii Îi cunoscuse datorită activității sale universitare la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. Numirea lui Valeriu Stoica este foarte interesantă, pentru că acesta, potrivit propriei declarații, nu știa nimic despre desemnarea sa, Ministerul Justiției fiind alocat unui alt liberal. În alte cazuri, procesul de selecție a fost complex. Există mai multe ministere care au fost create pentru a plasa anumiți lideri de partid. Acesta a fost cazul Ministerului Reformei, condus de către Ulm Spineanu, membru important al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe care le realizau În slujbe oferite de stat pentru a preda sau a lucra În instituții de stat pentru Îngrijirea sănătății. Astfel, deși erau interesați de dezvoltarea instituțiilor profesionale autonome, medicii doreau, În același timp, menținerea și creșterea fondurilor alocate de stat pentru sănătate publică și educație, din motive legate strict de interesele personale 12. Această dependență ne ajută să Înțelegem poziția din ce În ce mai etatistă a multor medici din perioada interbelică, În special În confruntarea cu instabilitatea economică Începută la sfârșitul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din ce În ce mai etatistă a multor medici din perioada interbelică, În special În confruntarea cu instabilitatea economică Începută la sfârșitul anilor 1920. Înainte de 1910, instituțiile publice de Îngrijire a sănătății primeau un sprijin modest din partea statului. Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne se alocau unele fonduri pentru organizații private (spitale, societăți filantropice, orfelinate și azile) al căror scop principal era Îngrijirea problemelor de sănătate ale populației. Statul avea un rol minimal În reglementarea problemelor legate de sănătatea publică. Între 1874 și 1910 au fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Franța și Germania, majoritatea adepților ideilor eugeniste se identificau fie cu un partid socialist, În cazul În care militau pentru extinderea programelor de asistență socială, fie cu un partid conservator, În cazul În care susțineau reducerea fondurilor mult prea mari alocate pentru sănătate publică și asistență socială. În România Însă, eugeniștii și-au ales ca aliați un partid creat după 1918, care nu avea legături nici cu partidele conservatoare, nici cu cele liberale din Regat și care susținea, de fapt, o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugeniștii francezi au fost adesea descriși ca fiind „o variantă mai slabă”, deoarece ei erau mult mai preocupați de declinul numeric decât de cel calitativ al ratei natalității. Astfel, mișcarea franceză era mai interesată de „regenerare” decât de „degenerare” și aloca mai multe eforturi pentru Îmbunătățirea factorilor de mediu care puteau contribui la procesul de regenerare 15. Neolamarckismul era mult mai popular În Franța decât În Anglia sau Germania și, Începând cu anii ’20, puericultura a devenit principala preocupare a eugeniștilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
afecta comportamentul și mentalitățile publice de-a lungul perioadei criticate de eugeniștii români 76. Criticile acestor eugeniști erau formulate Însă la un nivel mult mai evident al politicilor publice: ei erau nemulțumiți, de exemplu, de faptul că guvernul liberal nu aloca suficiente fonduri pentru ridicarea standardelor de sănătate publică. Mai mult, tipul de discurs descris de Foucault, Thomas Laqueur și alții se dezvoltase tocmai datorită procesului tot mai accentuat de raționalizare a culturii europene, Început o dată cu Iluminismul 77. Un astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acces la resursele publice, proporțional cu semnificația capitalului lor biologic. El nu a susținut niciodată În mod explicit că minoritățile trebuie excluse din programele guvernamentale de sănătate publică sau asistență socială pe baza etniei. Moldovan propunea mai degrabă reducerea bugetelor alocate de stat pentru programe sau acțiuni care aveau ca scop deservirea nevoilor organice specifice ale fiecăreia dintre comunitățile minoritare. De exemplu, dacă problema mortalității infantile era foarte răspândită printre romi, statul trebuia să analizeze această problemă și să implementeze soluții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
estompaseră, pentru a face loc argumentului că femeile au câștigat, practic, egalitatea În drepturi civice cu bărbații, mai puțin dreptul la vot33. Din acest motiv, eugeniștii considerau că obținerea sufragiului este un obiectiv frivol, pentru care nu merită să se aloce energie, atâta timp cât alte probleme, precum cantitatea și calitatea nașterilor, trebuiau avute În vedere mult mai urgent. În paralel, susținerile formulate În legătură cu drepturile femeilor și rolul lor În stat se refereau tot mai mult la aspectele negative ale participării femeilor În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fuseseră cele de până atunci. Viziunea lui Moldovan despre folosirea veniturilor publice se apropia cel mai mult de filosofia statului bunăstării decât de ideile naționaliștilor contemporani, liberali sau conservatori. Cu toate acestea, obiectivele pentru atingerea cărora urmau să crească fondurile alocate de stat pentru asistență socială se apropiau foarte mult de idealurile teoriilor fasciste din acea perioadă. Educație, cultură și progres eugenictc "Educație, cultură și progres eugenic" În ceea ce privește educația, Moldovan era interesat de redefinirea conceptului general de pedagogie, astfel Încât să nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specialiști despre semnificația diferențelor În ereditate și a meritelor unor măsuri coercitive specifice, aplicate după criterii eugenice. Nici chiar În aceste condiții competiția nu urma să dispară total din societate, dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult, această competiție urma să fie structurată de stat, conform unei ierarhii a meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
supravegheze căsătoriile eugenice și care să mențină mecanisme de Încurajare a nașterilor eugenice și de descurajare a celor disgenice. O implicație directă, pe care Însă Făcăoaru nu o menționează explicit, ar fi fost aceea că statul ar fi trebuit să aloce fonduri speciale pentru astfel de programe, deoarece cabinetele de consiliere matrimonială și clinicile de supraveghere a nașterilor urmau să se dezvolte pe termen lung, la nivel național. Făcăoaru descrie, de asemenea, modul În care ar putea fi concepută o reformă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care alegeau să Își concentreze eforturile și fondurile către reducerea numărului indivizilor disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care le formulează. Banu se referă În mod explicit la constrângerile impuse de disponibilitatea limitată de a cheltui veniturile statului pentru asemenea programe. Soluția sa, similară cu cea sugerată de Moldovan, Însă formulată mult mai direct, era reducerea cheltuielilor administrative alocate programelor de medicină curativă și folosirea acestor fonduri pentru finanțarea activităților de medicină preventivă 110. În final, Banu era și el preocupat mai mult de atribuțiile statului și mai puțin de consecințele acestora asupra indivizilor cetățeni ai statului. În opinia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1940, În incinta Mănăstirii Dealu Mare, a unei școli pentru copii Înzestrați natural, care Înlocuia o instituție de Învățământ militar din localitate 47. Eugeniștii au elogiat inițiativa de pionierat a Înființării acestei școli și au Încurajat regimul de război să aloce mai multe resurse pentru crearea unor astfel de școli, care urmau să devină baza de recrutare a elitelor generațiilor viitoare. Revendicările lor nu au generat Însă nici un răspuns concret, În special din cauza priorităților legate de război ale guvernului. Unele voci
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]