50,736 matches
-
cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Casa generalului Calomfir a fost localizată de criticul literar Andreea Răsuceanu undeva pe strada Popa Soare sau pe strada Mântuleasa, deoarece se spune că locuitorii casei au alergat în timpul unui bombardament spre adăpostul antiaerian din capătul străzii, colț cu strada Popa Nan, străbătând probabil strada Plantelor. Clădirea a fost șubrezită de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ajunsese în anii '50
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
electrice începuseră să nu mai funcționeze. Trecerea timpului și moartea pe rând a aproape tuturor celor care au locuit acolo au dus la părăsirea clădirii ce a rămas doar o relicvă ruinată a unei lumi apuse, bântuită de duhurile foștilor locuitori, blestemați să cutreiere la nesfârșit locurile unde au trăit. Casa începe să se antropomorfizeze și scoate sunete sinistre: podelele scârțâie, ușile înțepenite gem, vântul suflă sinistru prin găurile apărute în acoperiș, se aude de peste tot "„un geamăt surd, ca un
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
înaintat anevoie pe podeaua veche și șubredă, trăgând după el un sac cu lemne și uscături”", iar lada de zestre, pe care o deschid cei doi, scoate niște scârțâituri metalice. Zgomotele ar proveni, potrivit lui Ieronim, de la fantomele a doi foști locuitori: Veronica și moș Vasile Chelaru, a căror trecere rămâne ascunsă celor care nu cred în existența lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Linkeroever (în ) este un cartier al orașului Antwerpen din Regiunea Flamanda a Belgiei. Cartierul are aproximativ 15.000 de locuitori și este situat pe malul stâng al râului Schelde. La început Linkeroever s-a aflat în componență localității Zwijndrecht, dar a fost alipit orașului Antwerpen pe 19 martie 1923. Odată cu modificarea din 1983 a constituției Belgiei și introducerea districtelor, Linkeroever
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
și alte considerente de interes național, guvernele israeliene laburiste, si apoi, cele de centru-dreapta, și-au dat asentimentul pentru înființarea de așezări dincolo de „linia verde” (linia veche de armistițiu din 1949). În 2011 numără 22 așezări cu circa 70,000 locuitori. Majoritatea localităților, cu excepția așezărilor Beitar Ilit și Efrat, fac parte, din punct de vedere administrativ, din Consiliul regional Gush Etzion. Gush Etzion a fost numit astfel după Shmuel Tzvi Holzman, care și-a ebraizat numele în Etzion (Holz = lemn, în
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
de evrei veniți din Yemen au înființat, la sud de Ierusalim, așezarea Migdal Eder, numită așa după un loc amintit în Biblie (Facerea, 35,21). dar ca urmare a dificultăților economice și mai ales a tulburărilor arabe din anul 1929, locuitorii ei au fost nevoiți să o părăsească. O a doua încercare de așezare în acelaș loc a fost organizată de societatea „El Hahar” creată de Shmuel Tzvi Holzmann, care cumpărase de la localnici arabi pământuri de pe Muntele Hebron. Așezarea s-a
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
viitorului stat arab palestinian. Arabii au respins planul și au declanșat războiul împotriva evreilor din Palestina. Odată cu izbucnirea ostilităților ei la finele lui noiembrie 1947, au asediat cele 4 așezări evreiești existente în Gush Etzion, blocandu-le căile de acces. Locuitorii lor au încercat să reziste, între alte, cu ajutorul mai multor întăriri primite prin: „Caravană celor 10”, „Caravană Nabi Daniel” și „Secția 35”. La 13 mai 1948, cu zi înaintea proclamării Statului evreiesc Israel, sătul Kfar Etzion a căzut în mâinile
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
luat ființă tabere ale armatei transiordaniene. Pe locul kibutzului Masuot Itzhak a fost înființat un lagăr de refugiați palestinieni. Cele patru așezări evreiești anihilate au fost reînființate în alte locuri din Israel - Nir Etzion - pe litoralul Hof Carmel, de către foști locuitori din Kfar Etzion, Masuot Itzhak și Ein Tzurim - în zona Consiliului regional Shafir, iar kibutzul Revadim = în zona Consiliului regional Yoav. Pierderea celor patru așezări din Gush Etzion și masacrul de la Kfar Etzion au devenit una din cele mai dureroase
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
Antwerpen este un district al comunei și orașului Antwerpen din Regiunea Flamandă a Belgiei. Districtul are aproximativ 183.000 de locuitori. Actualul district Antwerpen corespunde de fapt cu fostul oraș Antwerpen, așa cum se prezenta el înainte de fuziunea, în 1958, cu satele Berendrecht, Zandvliet și Lillo. Pe 1 ianuarie 1983, cele trei au fost separate de districtul Antwerpen și comasate într-un
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
ce naviga pe Schelde să plătească o taxă mare. Dacă acesta refuza, gigantul îi tăia mâna. Silvius Brabo, un soldat roman, a luptat, învins și ucis gigantul, i-a tăiat mâna și a aruncat-o în Schelde. Conform acestei legende, locuitorii astfel eliberați au denumit orașul Antwerpen, de la „hand” + „werpen”, adică „mână tăiată”. Totuși, există cercetători care resping toate cele trei variante. Într-o lucrare voluminoasă din 2007, clasicistul Alfred Michiels susține că zona în care este situat orașul se numea
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
administrativ în 22 de sub-districte (în ). Totuși, în folosința populară de zi cu zi sunt utilizate multe alte nume: Districtul Antwerpen folosește, împreună cu Berendrecht-Zandvliet-Lillo, următoarele coduri poștale: Districtul Antwerpen se întinde pe 8.730 ha și avea 194.592 de locuitori în septembrie 2015. Conform legii, un district cu peste 100.000 de locuitori poate fi împărțit în mai multe sub-districte (spre exemplu Linkeroever). Acest lucru nu s-a întâmplat însă cu restul districtului Antwerpen din 1983, de când au fost înființate
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
zi sunt utilizate multe alte nume: Districtul Antwerpen folosește, împreună cu Berendrecht-Zandvliet-Lillo, următoarele coduri poștale: Districtul Antwerpen se întinde pe 8.730 ha și avea 194.592 de locuitori în septembrie 2015. Conform legii, un district cu peste 100.000 de locuitori poate fi împărțit în mai multe sub-districte (spre exemplu Linkeroever). Acest lucru nu s-a întâmplat însă cu restul districtului Antwerpen din 1983, de când au fost înființate districtele. Dar în urma unei înțelegeri cu districtul Ekeren, cartierele Edisonwijk, Rozemaai și Schoonbroek
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
iar grădina în altul. Corectarea limitei administrative dintre Antwerpen și Ekeren a fost aprobată pe 25 ianuarie 2016 de Consiliul Local al orașului Antwerpen. Pe 1 ianuarie 2019, deci, districtul Antwerpen va avea cu 375 ha și circa 5000 de locuitori mai puțin. Districtul Antwerpen este parte a orașului Antwerpen. Acesta se află în cantonul electoral Antwerpen, este identic cu districtul electoral Antwerpen și este situat în arondismentul Antwerpen și în biroul electoral Antwerpen. Pe 12 ianuarie 2015, Willem-Frederik Schiltz a
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
continuării acordării sprijinului pentru reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European și negociază asupra contribuțiilor financiare. Eligibilitatea pentru finanțări corespunde criteriilor stabilite de Fondul UE de Coeziune dedicat statelor membre în care venitul național brut pe cap de locuitor este sub 90% din media UE. Țările care au aderat la UE înainte de 2004 sunt excluse de la acordarea acestor finanțări prin Granturile norvegiene. Statele Donatoare și UE cad de acord asupra contribuției totale și a distribuirii finanțărilor către statele beneficiare
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
o creștere substanțială a contribuției pentru unitatea europeană. Majoritatea noilor state member erau mult sub media UE la capitolul dezvoltare socială și economică. Spre exemplu, cele 10 state care au aderat la UE în 2004 însumau 75 de milioane de locuitori și un GDP cumulat sub cel al Norvegiei și Elveției împreună, acestea din urmă având un total de 12 milioane de locuitori. În perioada 2004-2009, Norvegia, Islanda și Liechtenstein au contribuit cu 1.307 miliarde Euro. Distribuția fondurilor s-a
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
economică. Spre exemplu, cele 10 state care au aderat la UE în 2004 însumau 75 de milioane de locuitori și un GDP cumulat sub cel al Norvegiei și Elveției împreună, acestea din urmă având un total de 12 milioane de locuitori. În perioada 2004-2009, Norvegia, Islanda și Liechtenstein au contribuit cu 1.307 miliarde Euro. Distribuția fondurilor s-a efectuat raportat la populație și la GDP per capita. Astfel, Polonia a beneficiat de cele mai multe fonduri, urmată de Ungaria, România și Republică
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
istorică sau Eretz Israel, așezat în Munții Iudeei, la 35 km sud de Ierusalim. Localitatea se află la o altitudine de 927 m, în mijlocul zonei Muntelui , care este o parte a Munților Iudeei. Orașul are o populație de 202.172 locuitori (2014). După numărul de locuitori, Hebron este cel mai mare oraș din Cisiordania și al doilea oraș din așa numitele Teritorii Palestiniene, după Gaza. Majoritatea populației este formată din arabi palestinieni, orașul având în zilele noastre și o mică minoritate
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
în Munții Iudeei, la 35 km sud de Ierusalim. Localitatea se află la o altitudine de 927 m, în mijlocul zonei Muntelui , care este o parte a Munților Iudeei. Orașul are o populație de 202.172 locuitori (2014). După numărul de locuitori, Hebron este cel mai mare oraș din Cisiordania și al doilea oraș din așa numitele Teritorii Palestiniene, după Gaza. Majoritatea populației este formată din arabi palestinieni, orașul având în zilele noastre și o mică minoritate de 500-850 evrei israelieni care
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
ulicioare, case de piatră cu acoperișul plat și vechile bazare. În imediata apropiere a Hebronului se află localitățile arabe ad-Dhahiriya, Dura și Yatta. Guvernoratul Hebron este are populația cea mai mare dintre guvernoratele din teritoriul Autorității Naționale Palestiniene: 600,364 locuitori (2010) Numele ebraic Hebron (se citește Hevron) este legat de rădăcina semitică „hbr” care se regăsește în cuvinte din limba ebraică (vezi havér = tovarăș, hevrá = societate, hibur = compunere, adunare) și în cea a amoriților antici. Este posibil că la origine
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
cunoaște în prezent ca Tel Rumeida, în vreme ce centrul său ritual se afla la Eloney Mamre.(Magen). Se povestește ca el a fost cucerit de la canaaniți ori de către Iosua, despre care se spune ca a șters de pe fața pământului pe toți locuitorii săi dinainte, („n-a lăsat pe nimeni să scape; cum făcuse cu Hebronul și cu regele lui și cum a făcut cu Libna și regele ei”,„n-a lăsat să scape nimeni, ci a omorât toată suflarea, cum poruncise Domnul
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
Neggev și Egipt spre sud, și spre Câmpia Shefela spre vest. Fiind situat pe căi comerciale însemnate cum ar fi Calea Patriarhilor, Hebronul a rămas în această perioadă dependent administrativ și politic de Ierusalim.( Jericke) După distrugerea Primului Templu, numeroși locuitori evrei din Hebron au fost,se pare,deportați în exilul babilonean.( Carter). O parte s-ar fi întors după cucerirea persană (538 î.Hr.) (Nehemia 11:25). În perioada elenistică s-au găsit aici morminte grecești cu menționarea zeului edomit Kos
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
a devenit o importantă stație de caravană pe drumul spre Egipt precum și un caravanserai pentru pelerinii care în fiecare an porneau din Damasc la drumul spre Mecca. S-a dezvoltat și comerțul cu beduinii din Neghev (al Naqab) și cu locuitorii de la estul Mării Morții (Bahr Lut) . După mărturia lui Anton Kisa, evrei din Hebron și din Tir ar fi fondat industria sticlei la Veneția în secolul al IX-lea. Înainte de secolul al X-lea Hebronul nu era considerat un oraș
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
în prima jumătate a acestui secol ea a suferit grave probleme financiare. În 1538-1539 sunt înregistrate în oraș 20 case evreiești, în 1553-1554 numai 8, în 1562 și în 1596-1597 - 11. S-ar putea ca registrele „tahrir” să subevalueze numarul locuitorilor evrei.(Moshe Gil). În anul 1540 renumitul cabalist Malkiel Ashkenazi a cumpărat de la karaiții din oraș o curte în care a construit sinagoga Avrahama Avinu .În 1659 Avraham Pereyra din Amsterdam a întemeiat la Hebron ieșiva „Hessed Avraham” care a
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
cerută de egipteni, și drept urmare, a suferit o represiune sângeroasă. Ibrahim pașa a asediat cetatea, și când aceasta a fost nevoită să depună armele la 4 august, a suferit numeroase violențe și jafuri. S-a apreciat ca circa 500 din locuitorii musulmani au pierit în apărarea orașului, iar alți 750 au fost luați la oaste cu forța. 120 tineri au fost răpiți și puși la dispoziția ofițerilor egipteni. Majoritatea locuitorilor au fugit din timp în dealurile din jur. Mulți dintre evrei
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
numeroase violențe și jafuri. S-a apreciat ca circa 500 din locuitorii musulmani au pierit în apărarea orașului, iar alți 750 au fost luați la oaste cu forța. 120 tineri au fost răpiți și puși la dispoziția ofițerilor egipteni. Majoritatea locuitorilor au fugit din timp în dealurile din jur. Mulți dintre evrei au fugit la Ierusalim, dar în timpul jafului orașului, cel puțin cinci evrei au fost omorâți. În 1839 populația totală a orașului era estimată la vreo 10,000. Odată cu căderea
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]