48,771 matches
-
dispoziție. În ansamblu, Gusti susținea ideile de reformă a educației propuse de Moldovan și de colaboratorii săi. Problemele financiare au lărgit calea către antisemitism În implementarea selectivă a politicilor deja existente 50. Reticența generală a guvernului de a crește fondurile alocate Ministerului Instrucțiunii i-a determinat pe membrii mișcării eugeniste să caute soluții În sfera educației private. Cei mai mulți dintre ei au continuat să susțină public importanța sporirii controlului și a responsabilităților statului În domeniul educației, dar la nivel practic s-au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor. Scopul eugeniștilor era să schimbe atitudinea statului față de aceste probleme considerate marginale și să obțină chiar transformarea lor În priorități. Eugeniștii nu au reușit să determine o creștere semnificativă a bugetului alocat de guvern pentru sectorul sănătății, Însă eforturile lor au contribuit la extinderea responsabilităților statului față de cetățenii săi și la crearea de instituții, legislație și programe importante și absolut noi În domeniul asistenței medicale. Inovațiile legislative și instituționale inițiate de eugeniști
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de sănătate administrat de stat. De-a lungul deceniilor următoare, eforturile noii elite a personalului medical, În rândurile căreia se aflau personalități precum Victor Babeș sau Ioan Cantacuzino, au determinat adoptarea unor amendamente ce au Îmbunătățit legislația În materia fondurilor alocate de stat pentru sănătatea publică și modul În care guvernul reglementa domeniul sanitar. În aceeași perioadă, Iacob Felix a publicat mai multe studii influente care tratau pe larg problema pierderilor suferite de economia românească și de societate În general din cauza
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
20, când autoritățile au recunoscut necesitatea calificării infirmierelor medicale, a agenților sanitari și a moașelor, responsabilitatea pentru organizarea pregătirii acestui personal medical secundar le-a revenit specialiștilor medicali din Ministerul Sănătății 13. Cea mai mare parte a bugetului ministerului era alocată Îngrijirii medicale În spitale. Același raport menționat anterior justifica o astfel de alocare prin starea deplorabilă În care se găseau instituțiile de medicină curativă, În special spitalele, ca urmare a războiului 14. Brătianu se mândrea cu ritmul În care spitalele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au suplimentat Însă bugetul alocat dispensarelor mobile, astfel Încât numărul lor a rămas constant, nouăsprezece, pe tot parcursul anilor ’20. Deși discipolii lui Moldovan au realizat evaluări bine documentate ale eficienței dispensarelor mobile În termeni de costuri, Ministerul Sănătății nu a alocat niciodată fondurile necesare pentru dezvoltarea programului. Eugeniștii au Încercat totuși să augmenteze serviciile de asistență medicală În mediul rural cu ajutorul fondurilor și programelor pe care le-au creat În cadrul Astrei. Această formulă de finanțare nu era Însă stabilă, pentru că situația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
similare din București 21. Cu toate acestea, asistența financiară oferită de Fundația Rockefeller a rămas destul de limitată până În 1928, când PNȚ a preluat guvernarea, oferind Întregul său sprijin programelor eugeniste propuse de Moldovan. În 1929, Fundația Rockefeller a decis să aloce generoasa sumă de 150 000 de dolari pentru construirea Institutului de Igienă Socială din București, pe fondul Încrederii crescânde În promisiunile oficialilor români de a susține o reformă În profunzime a sectorului de sănătate: O dată cu formarea noului guvern al Partidului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
moderne și constructive... Membrii unui grup restrâns, prin care se numără și profesorul Moldovan, liderul tehnic al ministerului, au beneficiat fie de educație În străinătate, fie de experiență valoroasă În România (s.n.)22. Pe lângă acest proiect, Fundația Rockefeller a mai alocat fonduri pentru dezvoltarea unor centre locale de asistență medicală În Gilău și Iași, pentru Școlile de Infirmerie din Cluj și București și pentru biroul statistic al Ministerului Sănătății. Este neclar ce parte din fondurile alocate se cheltuise pentru aceste proiecte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Igienă Socială, vol. 11, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1941, pp. 341-397. 71. Banu, „Principes”, p. 575. 72. Vezi Victor Săhleanu, Începuturile medicinii sociale În România: George Banu, București, 1979, capitolul 4. 73. Vezi capitolul 3. 74. În 1933, au fost alocate aproape 40 de milioane de lei pentru tratamentul afecțiunilor sociale, al tuberculozei și sifilisului și pentru punerea În funcțiune a plășilor rurale, care ofereau aproape exclusiv servicii de medicină preventivă În zonele rurale. Bugetul acelui an a fost de 818003100
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
funcțiune a plășilor rurale, care ofereau aproape exclusiv servicii de medicină preventivă În zonele rurale. Bugetul acelui an a fost de 818003100 de lei. Suma cheltuită pentru medicină preventivă reprezenta o creștere semnificativă față de cele 25 de milioane de lei alocate În 1928 („Buget”, Arhivele Ministerului Sănătății, 1933, dos. 355, 1928, dos. 137, Arhivele Naționale, Filiala București). 75. Organizarea Biroului a fost modificată când acesta a devenit Secția pentru Biologie Umană și Antropologie, parte a Institutului pentru Demografie și Recensământ, sub
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care universitățile românești au accesat fondurile structurale pentru consolidarea școlilor doctorale și sprijinirea doctoranzilor pe parcursul perioadei 2008-2013. Redistribuirea unui procent important din totalul bugetului POSDRU 2007-2013 către proiectele de susținere a doctoranzilor a ridicat întrebări cu privire la utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru îndeplinirea indicatorilor propuși în Documentul-Cadru de Implementare al POSDRU. La acest rezultat a contribuit în egală măsură statul, prin instituțiile care gestionează programul, strategiile universităților fiind pliate pe lipsa unor constrângeri adecvate ce necesitau a fi impuse de stat
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
evaluare sunt mai degrabă cele de tip ex-ante, date cu privire la valoarea inițială a proiectelor (cea contractată), precum și date privind valoarea inițială a indicatorilor asumați. O primă ipoteză de cercetare care stă la baza demersului de evaluare este aceea că bugetul alocat în cadrul POSDRU pentru implementarea proiectelor finanțate prin fonduri structurale are caracteristicile unui bun comun. Miroiu (2007, p. 130) prezintă astfel caracteristicile bunurilor comune: neexclusivitate (nu îl poți împiedica pe altul să îl folosească) și rivalitate (dacă îl folosești, altcineva nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
indivizi raționali, au tendința de a-și maximiza beneficiile individuale în detrimentul beneficiilor comune, chiar dacă în acest mod pierderile se resimt și la nivel individual, dar într-o măsură mai mică. Revenind la cazul analizat în această lucrare, consider că bugetul alocat în cadrul programului (DMI 1.5) pentru realizarea indicatorilor aferenți are caracteristicile unui bun comun creat de oameni, dar care, spre deosebire de exemplele cu care operează Hardin sau Ostrom în mod curent, este deja într-un sistem de management și coordonare a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
creat de oameni, dar care, spre deosebire de exemplele cu care operează Hardin sau Ostrom în mod curent, este deja într-un sistem de management și coordonare a statului. Având în vedere regulile specifice ale acestor programe, proprietatea asupra acestui bun (finanțarea alocată de la UE) este transferată cetățenilor prin intermediul programelor și proiectelor, într-un sistem de coordonare, planificare, distribuire, monitorizare și evaluare gestionat de stat prin instituțiile sale. Astfel, spre deosebire de pășunea lui Hardin, unde în starea inițială interacționau doar păstorii, în cazul de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
criteriilor de evaluare și a valorilor asupra rezultatelor identificate. 7.2. Arena situațională/contextul În cazul evaluat în această lucrare, cu privire la caracteristicile biofozice și tehnice ale resurselor despre care vorbesc Ostrom și Hess, resursa comună avută în vedere este bugetul alocat în cadrul POSDRU pentru finanțarea școlilor doctorale și a doctoranzilor. Este vorba despre resurse financiare, construite de om, spre deosebire de cele naturale, limitate, alocate de o instituție centrală (Guvernul României, AMPOSDRU/ OI), prin intermediul competițiilor de proiecte între actorii relevanți pentru operațiune. Comunitatea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
biofozice și tehnice ale resurselor despre care vorbesc Ostrom și Hess, resursa comună avută în vedere este bugetul alocat în cadrul POSDRU pentru finanțarea școlilor doctorale și a doctoranzilor. Este vorba despre resurse financiare, construite de om, spre deosebire de cele naturale, limitate, alocate de o instituție centrală (Guvernul României, AMPOSDRU/ OI), prin intermediul competițiilor de proiecte între actorii relevanți pentru operațiune. Comunitatea la care mă raportez este cea a universităților publice și private din România care au organizat școli doctorale, sunt relevante pentru operațiunile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
acestei alocări financiare contractate raportată la bugetul total al POSDRU oferă, pe de o parte, măsura importanței acestui program (DMI 1.5) și a proiectelor de burse doctorale, dar, pe de altă parte, ridică întrebări cu privire la cheltuirea eficientă a resurselor alocate inițial. Astfel, diferențele majore între alocarea financiară orientativă din DCI și valoarea efectiv contractată a proiectelor pe acest DMI pot deriva din doi factori: fie valoarea estimată inițial a fost nerealistă în raport cu indicatorii asumați și a fost necesară suplimentarea bugetului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
valutar posibile în anii viitori) pentru doctoranzii sprijiniți începând cu anul 2009 (cifră estimată la 12.500 de doctoranzi). Din datele existente în DCI am construit următorul tabel de calcul pentru a estima suma corectă care era necesar să fie alocată pentru obținerea indicatorului de 15.000 de doctoranzi sprijiniți pentru o perioadă de 3 ani. Am folosit un curs euro orientativ de 4 lei/euro, având în vedere că în anul 2008 cursul era de aproximativ 3,8 lei, iar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
la o supradimensionare a bugetelor și la un consum excesiv de resurse. 7.3.1. Operaționalizarea conceptelor Universitățile, ca actori principali vizați în acest studiu, vor fi împărțite în trei categorii mari, în funcție de cifra de școlarizare pentru studiile universitare de doctorat alocată de Ministerul Educației. Menționez că voi folosi pe tot parcursul capitolului termenul generic „universități”, dar în fapt mă refer la școlile doctorale din cadrul acestora. Conform ghidurilor solicitantului aferente celor trei CPP, numărul minim de doctoranzi din grupul-țintă pentru ca un proiect
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
evaluare a proiectelor. Cu toate acestea, criteriile au avut ponderi diferite în punctajul total al unui proiect de la o competiție la alta. AM și OI, la momentul elaborării GS, au operaționalizat cele patru criterii de evaluare în subcriterii care aveau alocate anumite punctaje. Pentru ca un proiect să fie aprobat, era necesar ca acesta să obțină un punctaj minim de 65 de puncte în procesul de evaluare. Excepție a făcut ultima competiție, din 2013, care, fiind doar lansată până la momentul finalizării acestei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
30; celelalte criterii nu au avut un nivel minim până în 2009; parteneriatul în cadrul proiectului este valorizat diferit în privința cererilor de propuneri de proiecte analizate, fiindu i alocate punctaje de la 2 la 7 puncte. Punctajele maxime de 7 puncte au fost alocate în competițiile 59 și 88, atunci când acestea au fost încadrate în criteriul cost eficiență, deși nu vizau aspecte ale acestui criteriu. Au fost diferențe mari în operaționalizarea criteriului cost eficiență în competițiile analizate, așa cum se poate observa din analiza grilelor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
ea să te prezinți și să spui ce dorești. Bună seara, domnule X, sunt YZ de la postul de televiziune A. Suntem în direct și aș vrea să vă adresez câteva întrebări. Ce părere aveți despre declarația prim-ministrului privind fondurile alocate educației?. Din nefericire, aceste practici s-au pierdut și reporterii uită tot mai des să se prezinte și să ceară permisiunea de a face interviul. Cel puțin 90% dintre interviurile de acest gen încep direct cu întrebarea: Domnule X, ce
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
practici s-au pierdut și reporterii uită tot mai des să se prezinte și să ceară permisiunea de a face interviul. Cel puțin 90% dintre interviurile de acest gen încep direct cu întrebarea: Domnule X, ce părere aveți despre fondurile alocate educației și declarația prim ministrului de ieri?. 8.3. Interviuri din mijlocul mulțimii În terminologia de specialitate, acestea se numesc vox populi, adică vocea poporului. În redacții, lumea le numește direct voxuri, fiind interviurile făcute pe stradă, cu persoane obișnuite
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
să ajungi la o televiziune, un studio etc. Aceasta presupune să găsești locația pe hartă, să te descurci într-un trafic nefamiliar și să ajungi acolo în timp util pentru a nu pierde minutele de satelit care ți s-au alocat. În general, televiziunile nu își permit să plătească foarte multe minute pentru a lua play-out-ul (denumirea pentru transmiterea imaginilor înregistrate). De obicei, ai 10 minute, uneori 15. În cazuri foarte importante ai 20 de minute sau chiar jumătate de oră
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
în creștere de urmărire a executării contractelor în instanță. Mai mult, corelații semnificative negative se înregistrează la nivel național în statele americane între capitalul social, pe de-o parte, și performanța școlară, chiar și atunci când relația este controlată prin intermediul fondurilor alocate educației sau raportului dintre numărul profesorilor și cel al elevilor. La fel, există o corelație semnificativă pozitivă între sprijinul social pentru copii (calculat pe baza unui index) și nivelul capitalului social. Cum există o corelație negativă între nivelul capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de către state beligerante interesate de acestea 187. De asemenea, un pachet de acorduri a amendat, în 1998, acordurile comune de reducere a amenințărilor nucleare semnate între Departamentul american al Apărării și Rusia, Kazahstan și Ucraina în 1991, prin acestea SUA alocând încă 127, 9 milioane de dolari pentru Rusia (lichidarea mai multor tipuri de arme nucleare, pentru modificarea reactoarelor de producere a plutoniului și pentru procurarea de containere cu material fisionabil), 76,7 milioane de dolari pentru Ucraina (distrugerea rachetelor balistice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]