49,017 matches
-
diferitelor monede naționale cu o singură unitate de referință (acest proces Începuse deja cu mult Înainte de abolirea francului, lirei sau drahmei și s-a dovedit surprinzător de simplu și nedureros 8), ci armonizarea preliminară a politicilor economice naționale. Împotriva pericolului moral și a riscului practic de parazitism, Bonnul a propus, așa cum am văzut, ceea ce s-a numit mai târziu „pactul de creștere și stabilitate”. țările care doreau să intre În zona euro trebuiau să-și mențină datoria publică sub 60% din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a legilor sale) dacă nu ar fi coincis cu divulgarea unor cazuri de mită și trafic de influență În care erau implicați colegii socialiști ai lui González: amintind de situația din Italia, ele au suscitat o Îngrijorare generală cu privire la starea morală a fragilei democrații spaniole. În Franța, Belgia sau Germania, valul de scandaluri care a desfigurat viața publică În anii ’90 evoca nu atât fragilitatea instituțiilor și a moravurilor, cât costul tot mai mare al democrației Într-o societate modernă. Politica
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de egalitate. Unii europeni rămâneau, evident, mai egali decât alții. La două secole și jumătate după ce Voltaire schița contrastul dintre o Europă care „cunoaște” și o Europă ce „așteaptă să fie cunoscută”, distincția nu Își pierduse nimic din precizie. Geografia morală a continentului - Europa din mintea europenilor - consta Într-un nucleu de state europene „adevărate” (deși unele, ca Suedia, erau periferice din punct de vedere geografic), ale căror valori culturale, legale și constituționale erau erijate În model pentru europenii aspiranți, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adult din șapte admitea că merge la biserică și atunci În medie doar o dată pe lună. În Scandinavia și Marea Britanie, cifrele erau și mai scăzute. Creștinismul era În declin chiar și În Polonia, unde cetățenii erau din ce În ce mai surzi la perceptele morale ale ierarhiei catolice cândva atât de influentă. La sfârșitul secolului, mai mult de jumătate din polonezi (și un procent mult mai mare dintre cei sub 30 de ani) erau În favoarea legalizării avortului. Creștea În schimb popularitatea Islamului - pentru mulți tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de comunicare tipic național și chiar limitat. Televiziunea italiană era inconfundabil italiană: de la varietățile desuete și interviurile pompoase până la frumusețea de pomină a prezentatoarelor și unghiurile insolite din care camera surprinde tinere Îmbrăcate sumar. În Austria Învecinată, o profundă seriozitate morală inspira talk-show-urile locale; restul programelor erau practic monopolizate de Germania. În Elveția (ca și În Belgia), fiecare regiune avea propriile canale de televiziune, folosind limbi diferite, relatând evenimente diferite și operând În stiluri complet opuse. BBC, cum observau amar criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania. În Elveția (ca și În Belgia), fiecare regiune avea propriile canale de televiziune, folosind limbi diferite, relatând evenimente diferite și operând În stiluri complet opuse. BBC, cum observau amar criticii, abandonase estetica și idealurile sale mai vechi de arbitru moral și pedagog benevol al națiunii, În efortul de a rivaliza cu posturile comerciale. Dar, deși devenise un post de popularizare (sau poate tocmai din acest motiv), era mai britanic decât oricând. Cine se Îndoiește nu are decât să compare un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
capitaliste nerestricționate, fie ele globale sau locale, continuau să atragă criticile intelectualilor de pretutindeni, dar, În absența unui contraproiect anticapitalist impunător, aceasta era o dezbatere mai potrivită experților decât filosofilor. Singura arenă În care intelectualii europeni mai puteau Îmbina onestitatea morală și principiile politice universale era politica externă, neîntinată de compromisurile murdare din politica internă și unde chestiunea binelui și a răului, a vieții și a morții era cât se poate de actuală. În timpul războaielor din Iugoslavia, intelectualii din estul și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
argumentând pe baza propriilor scrieri anterioare despre comunism că principiile generale justificau politica de „intervenționism liberal” În apărare drepturilor omului de oriunde și că America era acum, ca și Înainte, vârful de lance În lupta cu răul politic și relativismul moral. După ce s-au convins că președintele american Își ghida politica externă după argumentele lor, au fost sincer surprinși să constate că sunt izolați și ignorați de publicul lor tradițional. Dar irelevanța lui Michnik sau Glucksmann nu avea nimic de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vremurile când o revoluție teoretică (sau retorică) era indispensabilă. De exemplu, privatizarea de la Începutul anilor ’80 a fost controversată, provocând discuții aprinse despre sfera și legitimitatea sectorului de stat: au fost puse sub semnul Întrebării realismul obiectivelor social-democrate și legitimitatea morală a dorinței de profit În cazul prestării de servicii publice. În 2004, privatizarea nu mai era Însă decât o afacere strict pragmatică. În Europa de Est, ea reprezenta o condiție necesară pentru intrarea În UE: Bruxelles-ul critica aspru subvențiile de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
copiilor, el va continua să dețină monopolul unui anumit tip de legitimitate politică. De-a lungul secolului XX, statul-națiune din Europa și-a asumat responsabilități considerabile cu privire la prosperitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor. În ultimii ani a abandonat rolul de cenzor moral și o parte din inițiativa economică (nu toată). Restul rămâne intact. Legitimitatea depinde și de teritoriu. Uniunea Europeană, după cum au remarcat mulți, este o creatură absolut originală: este definită teritorial, dar nu funcționează consecvent ca o entitate teritorială. Legile și regulamentele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altui grup de europeni, aici, pe pământ european, și nu foarte demult. „Soluția finală la problema evreiască” propusă de Hitler nu este numai sursa unor aspecte cruciale din jurisprudența internațională postbelică: „genocidul” sau „crimele Împotriva umanității”. Ea determină și statura morală (și legală, În unele țări europene) a celor care se pronunță asupră-i. Negarea sau minimalizarea Holocaustului echivalează cu o autoexcludere din discursul public civilizat. De aceea politicienii moderați evită pe cât posibil compania demagogilor ca Jean-Marie Le Pen. Holocaustul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
postbelice drept „cea mai grea din viața lor”. După cum anticipaseră unii observatori Încă din 1946, germanii s-au distanțat cu succes de Hitler: oferindu-l lumii pe Führer ca țap ispășitor, ei s-au sustras atât pedepsei, cât și responsabilității morale. Fără Îndoială, exista o ură profundă față de ceea ce făcuse Hitler, dar aceasta avea ca obiect răul făcut germanilor mai degrabă decât cel pricinuit altora Împreună cu ei. În acea perioadă, mulți germani erau de părere că persecuția evreilor nu fusese cea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
normalității și cu un disconfort minim. Cum erau tratați evreii nu interesa pe nimeni: ei pur și simplu nu contau atât de mult. Ceea ce e valabil pentru mai toate teritoriile ocupate. O asemenea indiferență pare astăzi șocantă - simptomul unei maladii morale a Europei din prima jumătate a secolului XX. și e bine să ne reamintim că În fiecare țară europeană au existat și oameni care Înțelegeau ce li se Întâmplă evreilor și care au făcut tot ce le-a stat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ani mai târziu? Sau cei cărora afacerile și apartamentele le-au fost confiscate ori furate Între 1938 și 1945? și, dacă da, care să fie acel moment? 1938? 1939? 1941? Fiecare dată implica o definiție cu implicații politice a Întâietății morale sau a legitimității naționale ori etnice 15. La acestea se adăugau dilemele specifice istoriei interne a comunismului. Trebuiau inculpați cei care chemaseră tancurile sovietice să reprime revoluția maghiară din 1956 sau să Înăbușe Primăvara de la Praga din 1968? Imediat după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Spre deosebire de memorie, care se confirmă și consolidează pe sine, istoria contribuie la dezvrăjirea lumii. Mai tot ce are ea de oferit este incomod, chiar distructiv - de aceea, În politică nu este Întotdeauna Înțelept să folosești trecutul ca pe un bici moral cu care Îndemni un popor și Îl faci de ocară pentru păcatele lui trecute. Dar istoria trebuie Învățată - și, periodic, reînvățată. Într-un banc celebru din perioada comunistă, un ascultător sună la Radio Erevan și Întreabă: „E posibil să prezicem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și simbolurile trecutului ei teribil, este o izbândă remarcabilă, dar ea rămâne legată pentru totdeauna de acel trecut. Pentru ca europenii să nu piardă această verigă vitală - pentru ca trecutul Europei să ofere mai departe Europei prezente o Învățătură și un țel moral -, istoria va trebui să fie predată de la capăt fiecărei noi generații. „Uniunea Europeană” este, poate, un răspuns dat istoriei, dar ea nu poate fi un substitut. tc "" Postwar tc "Postwar " De la cartea lui Vladimir Tismăneanu, Stalinism For All Seasons. A Political
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Bidault, Georges 87, 100, 118-119, 125-126, 152-153 Biermann, Wolf 194, 526 Bierut, Boles³aw 174, 183, 289 Bil’ak, Vasil 408, 532 Birmania 258, 271 Biserica Catolică 57; amestec În politică 347-348; atacul lui Tito Împotriva Î 58; autoritatea asupra relațiilor morale și personale 347-350; În Europa postbelică 214-215; În Polonia - vezi Polonia biserici protestante 215-216 BL - vezi British Leyland (BL) Blair, Tony 501-502, 643, 665, 679, 689, 701, 715, 722; efectul invaziei americane În Irak 722-723; modelul economic - „a treia cale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
460-462, 531-532, 535, 540, 543-545, 593, 597-598; moartea 544 Briand, Aristide 150 „Brigada Furioasă” 432 Brigăzile Roșii (BR), grup terorist 435-439; finanțare 438; răpirea lui Aldo Moro 437; tactici 436-437 British Broadcasting Corporation (BBC) 216, 711; program satiric 443; responsabilitate morală 271; World Service 320 British Leyland (BL) 331-332 British Motor Corporation (BMC) 331 Brockway, Fenner 114 Brook, Peter 352 Brooke, Alan 114 Bruckner, Pascal 715 Brusati, Franco 310 Bruxelles (Tratatul de la 1948) 126, 145, 147-148, 229 Buback, Siegfried 433 Buber-Neumann
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Postumius a convocat o reuniune extraordinară a Senatului în anul 186 înainte de Hristos. În urma ședinței, un decret al senatului (De Bacchanalibus) a interzis atât în Roma cât și în Italia, celebrarea Bacanalelor "ca atentând la siguranța statului și contravenind principiilor morale și religioase". Textul senatorial, care a fost regăsit în Calabria gravat pe o masă din bronz, prevedea în egală măsură că "niciun bărbat nu avea voie să intre la bacante". Ordinul roman i-a afectat extrem de mult pe "complotiști" (se
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
proaspăt ca cel din roada anului care a trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile orașelor antice cu freamătul sarabandelor nebunești și obscene, reprezentau deja încălcări legale și periodice ale ordinii stabilite. Carnavalul este, de asemeni, o "încălcare controlată a ordinii", la care se adaugă un ritual cu măști și personaje
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți în vreun fel. Pe lângă o relaxare morală, sărbătoarea carnavalului conferă participanților ei "un drept la insultă, sau mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care ne doboară pe toți! Trebuie să strigi și să lupți, glasul tău să fie tulnic, dangăt de clopot, chemare și îndemn la luptă! O țară și un neam nu piere din lipsă de programe, ci din lipsă de oameni morali, devotați unui ideal și care să nu trăiască în afara realității. Omul fără Dumnezeu este o corabie fără busolă. Românul a pierdut din memorie ceea ce a pătimit și a pierdut în perioada comunistă. Viața de atunci era un chin, o junglă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cruzime din trecut. Așadar, iubite cititor, aruncă-ți privirea și în trecut și să nu plângem doar durerea de astăzi! Pătimirea noastră s-a acumulat progresiv, datorită unor netrebnici conducători, până în zilele noastre. Azi trăim la un nivel de degradare morală și de sărăcie de neimaginat și de neacceptat iar cauzele se datoresc și fiecărui individ în parte. Națiunea nu este în afara noastră, ci noi toți suntem națiunea, indiferent de vârstă și rang. Tot noi îi asigurăm fericirea și continuitatea. Neamul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ce a bântuit și bântuie societatea românească, ce a zguduit și zguduie statul român, așezarea lui creștină. Prin practicarea virtuților creștine, Mișcarea Legionară vrea să ofere Neamului un om nou, iar statului un cetățean corect, refractar egoismului lipsit de frâna morală care constituie criteriul de viață atât în cadrul național și statal , cât și în relațiile dintre oameni. Această concepție a noastră se întemeiază pe principiul fundamental al ideologiei noastre, în dragostea pentru Neamul nostru, căruia îi dorim o soartă mai fericită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai fericită pe acest pământ românesc. Fascismul italian și național-socialismul german duc lupta dintre om și om, popor și alte popoare pe plan material, pe când legionarismul se întemeiază pe lupta cu răul din noi înșine. Când vom realiza acel om moral, corect și valoros, atunci vom avea și o societate pe măsură, prosperă și ideală. Cei ce conduc trebuie să fie un receptacol al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]