48,792 matches
-
doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în 1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri în maniera parnasiana, de înrâurire barbiana. E. Lovinescu îi propune să semneze Mihail Cosma, pseudonim pe care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea definitivă la Paris, în 1928. Prieten cu Ilarie Voronca (acesta era căsătorit cu sora lui S., Colomba), congener al grupului alcătuit din Ștefan Roll, Șasa Până și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
politică din zilele detronării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P. Hasdeu, iar colaboratori - Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu pseudonime care imită nume chinezești; de altfel, într-o Profesiune de credință se anunță, în glumă, editarea simultană a două ediții, în limba română și în chineză, deoarece românii ar prefera numai literatura și gazetele străine. Articolele politice se referă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
, Emil (pseudonim al lui Emil Maroiu; 14.IX.1906, Meriș, j. Mehedinți - 17.III.1979, București), poet. Este fiul Anei și al lui Vasile Maroiu, țărani. A urmat școala primară în satul natal, Liceul „Traian” (1920-1924) și Școala Superioară de Comerț la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
, Lotis (pseudonim al Elisabetei Eliad; 10.IX.1905, Brătușeni, j. Bălți - 1961, București), poetă. Descendentă dintr-o familie de nobili români și lituanieni, era fiica Elizei (n. Gafenco) și a lui Iosif Șișco. Și-a petrecut copilăria și a început să învețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
ai secolului XX” și „Meridiane lirice”. În 1975, ajuns la momentul retrospectivei poetice, V. își va retipări placheta debutului cu mențiunea că „are rolul uverturii”, atrăgând astfel atenția asupra îmbogățirii în timp a propriului repertoriu liric. A semnat și cu pseudonimele Ion Necula, Bruno Siriani. Cu marcate reminiscențe din lexicul eminescian, dar și din Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
apărut în „Revista Fundațiilor Regale”, în septembrie 1942. Va colabora la „Revista Cercului Literar” din Sibiu, „Revista Fundațiilor Regale”, „Almanahul literar”, „Steaua”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Jurnalul literar”. A semnat în perioada 1947-1957, folosind și pseudonimul impus Dan Costa, texte obediente față de canonul realismului socialist; un exemplu de o stridență extremă ar fi Naționalism și cosmopolitism în literatura română, publicat în 1949, în primul număr din „Almanahul literar”. Identitatea autorului se dizolvă în aceste pagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Gazeta Bucureștilor” (1916-1918) oferind elemente inedite în legătură cu o împrejurare de viață despre care Tudor Arghezi s-a dovedit extrem de parcimonios în declarații: istoricul literar găsește în paginile versiunii românești a ziarului patruzeci și șase de articole semnate de poet cu pseudonimul Sigma. Ț. se mai ocupă de istoria și cultura ținuturilor natale: Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene (1977) și Bucovina. Istorie și cultură (2002). Dintre edițiile pe care le-a alcătuit se detașează Scrieri de A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Tulliu, în a cărui locuință se va afla redacția. O serie de numere încep cu articole-apel, în care scriitorii aromâni sunt chemați să lucreze asupra graiului aromân, atunci în stadiul de „bună marmură necioplită”. Semnează versuri Nuși Tulliu (și cu pseudonimul Tullius), Iota (sau Iotta) Naum, Costică Cosmu, iar proză scriu N. I. Mocu, Aristide Tulliu, I. de la Gavana, G. Zverca ș.a. Petru Vulcan dă pagini dintr-o „dramă macedoromână” în trei acte, în timp ce Taki Papleacu traduce o comedie grecească. Se mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288818_a_290147]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Zissu Saltman; 5.VI.1927, Budeasa, j. Argeș), dramaturg și gazetar. Este fiul lui Netty (n. Thierer) și al lui Herman Saltman, expert contabil. Învață în București la Liceul „Principele Carol” (1937-1940), Liceul Teoretic Evreiesc (1940-1944) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
, T. (pseudonim al lui George Popovici; 20.XI.1863, Cernăuți - 26.VII.1905, Munkács, Ungaria), poet. Este fiul lui Eusebie Popovici, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți. Urmează liceul și Facultatea de Drept din același oraș, absolvită în 1886. Își continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
bazate, toate, pe ideea de național, renaștere românească, mesianism istoric și politic, cu rădăcini, uneori explicite, în programele culturale ale lui Mihail Kogălniceanu și în dezideratele revoluției pașoptiste. Poemele din R.M. evoluează de la un romantism minor, posteminescian (Tiberiu Crudu, sub pseudonimul T. Mârza) până la clasicismul livresc (G. Tutoveanu), de la simbolism (George Voevidca), uneori de nuanță decadentistă, bacoviană, până la tradiționalism (G. Pallady), de factură pillatiană, prin invocarea universului copilăriei (V. Gh. Petrescu), sau „purist” (V. Voiculescu, Răsărit pe câmpie). Mai semnează versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
NOVAC, Nicolae (pseudonim al lui Aurel D. Bugariu; 27.III.1919, Moldova Nouă), poet, prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Gruescu) și al lui Dumitru Bugariu. Urmează școala primară în localitatea natală, iar liceul la Bozovici și Oravița, absolvindu-l în 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
redacție, pe care Îl putem afla numai din surse alternative, ce afirmă că Mircea Eliade și Nicolae Herescu erau editori-șefi, În timp ce Virgil Ierunca era secretar de redacție. În această revistă Își publică Emil Cioran ultimele texte În limba română, folosind pseudonimul Z.P., iar Ierunca folosește drept pseudonim numele unuia dintre personajele literare ale lui Mircea Eliade, Alexandru Andronic. Printre colaboratorii revistei se numără și Al. Busuioceanu, Mihail Villara, Horia Stamatu, Vintilă Horia, St.I. Gheorghe, C.V. Gheorghiu și D.N. Ciotori
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din surse alternative, ce afirmă că Mircea Eliade și Nicolae Herescu erau editori-șefi, În timp ce Virgil Ierunca era secretar de redacție. În această revistă Își publică Emil Cioran ultimele texte În limba română, folosind pseudonimul Z.P., iar Ierunca folosește drept pseudonim numele unuia dintre personajele literare ale lui Mircea Eliade, Alexandru Andronic. Printre colaboratorii revistei se numără și Al. Busuioceanu, Mihail Villara, Horia Stamatu, Vintilă Horia, St.I. Gheorghe, C.V. Gheorghiu și D.N. Ciotori. Redactorii Își asumă o mare responsabilitate față de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
publicistică În reviste precum East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages sau În publicații ale exilaților români cum ar fi Luceafărul, Caete de Dor, Ființa Românească, Ethos, Contrapunct, Dialog, Agora. De asemenea, Monica Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și cîteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care Înregistrează un real succes de public, În ciuda neînțelegerilor ulterioare dintre autor și traducătoare. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1) se introduc în SINS și în vederea localizării, identificării, restituirii către proprietar ori alt deținător legal sau distrugerii lor, în condițiile legii. ... Articolul 8 Datele cu caracter personal introduse în SINS cuprind cel mult următoarele elemente: a) numele și prenumele, pseudonimele care au fost eventual înregistrate separat; ... b) semnele fizice particulare, obiective și inalterabile; ... c) data și locul nașterii; ... d) sexul; ... e) cetățenia; ... f) mențiunea că persoanele în cauză sunt înarmate, violente sau evadate; ... g) motivul semnalării; ... h) măsura care trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204332_a_205661]
-
, Grigore (pseudonim al lui Alexandru Grigore Stoicescu; 26.V.1907, București - 14.VIII.1936, București), poet. Fiu al unui mic funcționar, A. urmează școala medie comercială. După absolvire, bolnav deja, se dedică activității literare. Debutează, în 1929, cu o tabletă lirică, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
, Leonid (pseudonim al lui Leonid Cornfeld; 1.I.1909, Coșnița-Dubăsari - 27.XI.1957, Chișinău), poet și dramaturg. Este fiul lui Efim Cornfeld. Urmează Tehnicumul Pedagogic din Balta, absolvit în 1930, și Institutul de Literatură „Taras Șevcenko” din Harkov. Susține aspirantura la Institutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
, T. O. (pseudonim al lui Teodor Dobrin; 13.II.1969, Constanța), poet și publicist. Urmează Liceul Pedagogic din Constanța, absolvit în 1987, apoi Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-latină, pe care a terminat-o în 1995. A urmat cursuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
VĂCĂRESCU, Ioan Radu (pseudonim al lui Ioan Radu; 18.XII.1958, Sibiu), poet și prozator. Este fiul Mariei Radu (n. Albu), contabilă, și al lui Petre Radu, dulgher. Urmează Liceul „Octavian Goga” din Sibiu (absolvit în 1979) și Facultatea de Biologie, Geografie și Geologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
în 1978 la „Luceafărul”, iar editorial cu volumul Exil în orașul imperial, apărut în 1992. Mai e prezent în „Vatra”, „Calende”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Astra”, „Tomis”, „Echinox”, „Steaua”, „Observator cultural”, „Transilvania” ș.a. A semnat și cu numele real sau cu pseudonimele Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a. Congener prin formație cu optzeciștii, iar prin manifestare cu nouăzeciștii, V. sfidează atât livrescul programatic al primilor, cât și directețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
, publicație care apare la București, într-un singur număr, pentru anii 1924-1925, editată de ziarul „Rampa nouă ilustrată”. Versuri dau B. Nemțeanu, Const. Argeșeanu, Radu Gyr (Sonetul unui basm medieval). Proză semnează Victor Eftimiu, Const. Argeșanu (sub pseudonimul Ion Brambură) și Sergiu Milorian, teatru - Victor Rodan. La compartimentul traducerilor se rețin un fragment din romanul lui Dostoievski, Amintiri din casa morților, o scenetă de Arthur Schnitzler, un eseu al lui E. G. Craig, amintiri despre Anatole France, consemnate într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285277_a_286606]
-
ar fi apărut un singur număr, în decembrie același an. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă la „Telegraful” lui I. C. Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
noi, animat fiind de idei sincer democratice și cumpănit patriotice. Se cuvine a fi reținută îndeosebi activitatea sa la cotidianul „Drepturile omului”, apărut în februarie 1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
fuseseră precedate de o altă serie de amintiri, fără relevanță, referitoare la viața cotidiană din Bucureștii anilor de război, Capitala sub ocupația dușmanului (1921), inserate inițial tot în foileton, în cotidianul „Românimea”, sub titlul Jurnalul meu sub ocupație (semnate cu pseudonimul Radu Țandără). Bazându-se pe o foarte bună memorie, reîmprospătată și prin foiletarea atentă a colecțiilor unor ziare din epocă („Românul”, „Trompeta Carpaților”, „l’Indépendance roumaine”, „Adevărul” ș.a.), Bucureștii de altădată se constituie, pentru perioada 1871-1914, la care se referă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]