50,991 matches
-
moleculă și ajunge pe retina demonului. Împreună cu demonul și gazul la temperatura "T" se găsește în interiorul încăperii, în echilibru cu pereții ei (și cu retina demonului), și radiație electromagnetică, a cărei energie este distribuită după frecvențe corespunzător temperaturii "T", conform formulei lui Planck : formula 12. Pentru a „vedea” o moleculă, retina trebuie să fie impresionată de o cuantă cu o energie formula 13 sensibil diferită de valoarea medie dată de această formulă (ca.0,9 "kT"). Aceasta se poate obține de la o sursă
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
a cărei energie este distribuită după frecvențe corespunzător temperaturii "T", conform formulei lui Planck : formula 12. Pentru a „vedea” o moleculă, retina trebuie să fie impresionată de o cuantă cu o energie formula 13 sensibil diferită de valoarea medie dată de această formulă (ca.0,9 "kT"). Aceasta se poate obține de la o sursă de radiație cu o temperatură formula 14 mai înaltă, inclusă împreună cu o baterie în încăpere: formula 15. Să presupunem că frecvența formula 16 a acesteia este astfel încât formula 17; atunci pierderea de entropie
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
început în starea fundamentală, să zicem stânga (L = left): aceasta înseamnă că în M se găsește o partiție, iar molecula se află în L. Pentru simplitate, neglijăm în expresia entropiei termenii legați de volum și temperatură, și calculăm entropia prin formula formula 31 unde "n" este numărul de stări posibile pentru sistemul aparat + demon, evaluat de un observator situat în afara lui. Prezentarea urmărește Ref.1 și se îndepărtează ușor de original (Ref.11,13). Pașii V și VI ilustrează principiul lui Landauer
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
jazz-rock (progresiv), latino, de asemenea punk și hard rock. Din septembrie 1997, baterist este Vadim Tichișan, iar la bas, Adrian Borțun (ex Timpuri Noi). În 1998, concertează la Clubul Universității și la clubul The Hope and Anchor din Londra, Marea Britanie. Formula 1999: Zoltán András (voce, clape), Emil Viciu (chitară), Vadim Tichișan (tobe), Iulian Corlăteanu (bas); Mihai Iordache (sax) continuă să compună pentru grup. La șapte ani de la înființare, organizează la Club A un mega-concert aniversar. Componența trupei în 2000-2001: András, Viciu
Sarmalele Reci () [Corola-website/Science/309695_a_311024]
-
care se notează derivata totală. Notația a fost introdusă de Legendre și a devenit universal acceptată după ce a fost reintrodusă de Jacobi. Considerând volumul "V" al unui con, el depinde de înălțimea "h" și raza "r" a bazei conului, conform formulei: Derivata parțială a lui "V" în raport cu "r" este Ea descrie viteza cu care volumul unui con se modifică dacă raza sa este crescută, ținând înălțimea constantă. Derivata parțială în raport cu "h" este și reprezintă viteza cu care volumul se modifică dacă
Derivată parțială () [Corola-website/Science/309756_a_311085]
-
spune că, pentru orice număr real "x", unde Richard Feynman a numit formula lui Euler "bijuteria noastră" și "cea mai remarcabilă formulă din matematică". Pentru cazul particular x = "π" avem identitatea: care combină într-o formulă simplă cele cinci numere fundamentale "i", "π", "e",1 și 0. a fost demonstrată pentru prima dată
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
spune că, pentru orice număr real "x", unde Richard Feynman a numit formula lui Euler "bijuteria noastră" și "cea mai remarcabilă formulă din matematică". Pentru cazul particular x = "π" avem identitatea: care combină într-o formulă simplă cele cinci numere fundamentale "i", "π", "e",1 și 0. a fost demonstrată pentru prima dată de Roger Cotes în 1714 sub forma (unde "ln
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
spune că, pentru orice număr real "x", unde Richard Feynman a numit formula lui Euler "bijuteria noastră" și "cea mai remarcabilă formulă din matematică". Pentru cazul particular x = "π" avem identitatea: care combină într-o formulă simplă cele cinci numere fundamentale "i", "π", "e",1 și 0. a fost demonstrată pentru prima dată de Roger Cotes în 1714 sub forma (unde "ln" înseamnă logaritm natural, adică logaritm în bază "e"). Euler a publicat ecuația în forma
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
înseamnă logaritm natural, adică logaritm în bază "e"). Euler a publicat ecuația în forma ei curentă în 1748, bazându-și demonstrația pe egalitatea seriilor infinite din ambele părți ale egalității. Niciunul dintre cei doi nu au intuit interpretarea geometrică a formulei: vederea numerelor complexe ca puncte din planul complex a apărut abia după 50 de ani. Euler a considerat firesc să prezinte studenților numerele complexe mult mai devreme decât se practică astăzi. În manualul său de algebră elementară, "Elemente de Algebră
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
firesc să prezinte studenților numerele complexe mult mai devreme decât se practică astăzi. În manualul său de algebră elementară, "Elemente de Algebră", el introduce aceste numere aproape de la început și le folosește în mod natural de-a lungul întregii lucrări. Formula lui Euler, numită astfel după Leonhard Euler, este o formulă matematică din analiza complexă care arată o relație strânsă între funcțiile trigonometrice și funcția exponențială complexă. (Identitatea lui Euler este un caz particular al formulei lui Euler.) Această formulă poate
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
se practică astăzi. În manualul său de algebră elementară, "Elemente de Algebră", el introduce aceste numere aproape de la început și le folosește în mod natural de-a lungul întregii lucrări. Formula lui Euler, numită astfel după Leonhard Euler, este o formulă matematică din analiza complexă care arată o relație strânsă între funcțiile trigonometrice și funcția exponențială complexă. (Identitatea lui Euler este un caz particular al formulei lui Euler.) Această formulă poate fi interpretată spunând că funcția "e" trasează cercul unitate din
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
de-a lungul întregii lucrări. Formula lui Euler, numită astfel după Leonhard Euler, este o formulă matematică din analiza complexă care arată o relație strânsă între funcțiile trigonometrice și funcția exponențială complexă. (Identitatea lui Euler este un caz particular al formulei lui Euler.) Această formulă poate fi interpretată spunând că funcția "e" trasează cercul unitate din planul numerelor complexe când "x" ia valori reale. Aici, "x" este unghiul dintre o dreaptă care leagă originea cu un punct pe cercul unitate și
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
lucrări. Formula lui Euler, numită astfel după Leonhard Euler, este o formulă matematică din analiza complexă care arată o relație strânsă între funcțiile trigonometrice și funcția exponențială complexă. (Identitatea lui Euler este un caz particular al formulei lui Euler.) Această formulă poate fi interpretată spunând că funcția "e" trasează cercul unitate din planul numerelor complexe când "x" ia valori reale. Aici, "x" este unghiul dintre o dreaptă care leagă originea cu un punct pe cercul unitate și axa reală pozitivă, măsurată
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
funcția "e" trasează cercul unitate din planul numerelor complexe când "x" ia valori reale. Aici, "x" este unghiul dintre o dreaptă care leagă originea cu un punct pe cercul unitate și axa reală pozitivă, măsurată în sens trigonometric în radiani. Formula este validă doar dacă sin și cos își primesc argumentele exprimate în radiani, nu în grade. Demonstrația originală se bazează pe dezvoltările în serie Taylor ale funcțiilor exponențială "e" (cu "z" complex), sin "x" și cos "x" pentru numere reale
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
își primesc argumentele exprimate în radiani, nu în grade. Demonstrația originală se bazează pe dezvoltările în serie Taylor ale funcțiilor exponențială "e" (cu "z" complex), sin "x" și cos "x" pentru numere reale "x". De fapt, aceeași demonstrație arată că formula lui Euler este valabilă și pentru toate numerele "complexe" "z". Formula lui Euler poate fi folosită pentru a reprezenta numerele complexe în coordonate polare. Orice număr complex "z" = "x" + "iy" poate fi scris sub forma unde și formula 13 este "argumentul
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
se bazează pe dezvoltările în serie Taylor ale funcțiilor exponențială "e" (cu "z" complex), sin "x" și cos "x" pentru numere reale "x". De fapt, aceeași demonstrație arată că formula lui Euler este valabilă și pentru toate numerele "complexe" "z". Formula lui Euler poate fi folosită pentru a reprezenta numerele complexe în coordonate polare. Orice număr complex "z" = "x" + "iy" poate fi scris sub forma unde și formula 13 este "argumentul" lui "z"— unghiul între axa "x" și vectorul "z" măsurat în
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
coordonate polare. Orice număr complex "z" = "x" + "iy" poate fi scris sub forma unde și formula 13 este "argumentul" lui "z"— unghiul între axa "x" și vectorul "z" măsurat în sens trigonometric și în radiani — definit până la 2π. Acum, luând această formulă derivată, se poate folosi formula lui Euler pentru a defini logaritmul unui număr complex. Pentru a face asta, se folosește și faptul că și ambele valabile pentru numerele complexe "a" și "b". De aceea se poate scrie: pentru orice formula 17
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
z" = "x" + "iy" poate fi scris sub forma unde și formula 13 este "argumentul" lui "z"— unghiul între axa "x" și vectorul "z" măsurat în sens trigonometric și în radiani — definit până la 2π. Acum, luând această formulă derivată, se poate folosi formula lui Euler pentru a defini logaritmul unui număr complex. Pentru a face asta, se folosește și faptul că și ambele valabile pentru numerele complexe "a" și "b". De aceea se poate scrie: pentru orice formula 17. Scoțând logaritm din ambele părți
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
numerele complexe "a" și "b". De aceea se poate scrie: pentru orice formula 17. Scoțând logaritm din ambele părți, rezultă: și aceasta se poate folosi ca definiția logaritmului complex. În fine, legea exponențială care este valabilă pentru orice întreg "k", împreună cu formula lui Euler implică anumite identități trigonometrice, precum și formula lui de Moivre. Formula lui Euler furnizează o legătură puternică între analiza matematică și trigonometrie, aducând o interpretare a funcțiilor sinus și cosinus ca sume ponderate ale funcției exponențiale: Cele două ecuații
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
poate scrie: pentru orice formula 17. Scoțând logaritm din ambele părți, rezultă: și aceasta se poate folosi ca definiția logaritmului complex. În fine, legea exponențială care este valabilă pentru orice întreg "k", împreună cu formula lui Euler implică anumite identități trigonometrice, precum și formula lui de Moivre. Formula lui Euler furnizează o legătură puternică între analiza matematică și trigonometrie, aducând o interpretare a funcțiilor sinus și cosinus ca sume ponderate ale funcției exponențiale: Cele două ecuații de mai sus pot fi derivate adunând și
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
formula 17. Scoțând logaritm din ambele părți, rezultă: și aceasta se poate folosi ca definiția logaritmului complex. În fine, legea exponențială care este valabilă pentru orice întreg "k", împreună cu formula lui Euler implică anumite identități trigonometrice, precum și formula lui de Moivre. Formula lui Euler furnizează o legătură puternică între analiza matematică și trigonometrie, aducând o interpretare a funcțiilor sinus și cosinus ca sume ponderate ale funcției exponențiale: Cele două ecuații de mai sus pot fi derivate adunând și scăzând formulele lui Euler
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
de Moivre. Formula lui Euler furnizează o legătură puternică între analiza matematică și trigonometrie, aducând o interpretare a funcțiilor sinus și cosinus ca sume ponderate ale funcției exponențiale: Cele două ecuații de mai sus pot fi derivate adunând și scăzând formulele lui Euler: și rezolvând pentru cosinus sau sinus. Aceste formule pot servi chiar ca definiții ale funcțiilor trigonometrice de argument complex "x". De exemplu, dacă "x" = "iy", avem: Exponențialele complexe pot simplifica trigonometria, deoarece sunt mai ușor de manipulat decât
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
analiza matematică și trigonometrie, aducând o interpretare a funcțiilor sinus și cosinus ca sume ponderate ale funcției exponențiale: Cele două ecuații de mai sus pot fi derivate adunând și scăzând formulele lui Euler: și rezolvând pentru cosinus sau sinus. Aceste formule pot servi chiar ca definiții ale funcțiilor trigonometrice de argument complex "x". De exemplu, dacă "x" = "iy", avem: Exponențialele complexe pot simplifica trigonometria, deoarece sunt mai ușor de manipulat decât componentele lor sinusoidale. Una din tehnici este de a converti
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
a face manipulările pe acea expresie. De exemplu: În ecuații diferențiale, funcția "e" se folosește adesea pentru a simplifica derivările, chiar dacă rezultatul final este o funcție reală care implică sinus și cosinus. Identitatea lui Euler este o consecință imediată a formulei lui Euler. În ingineria electrică dar și în alte domenii, semnalele ce pot varia periodic în timp sunt adesea descrise ca o combinație de sinus și cosinus, și acestea se exprimă mai convenabil ca partea reală a funcțiilor exponențiale cu
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
ingineria electrică dar și în alte domenii, semnalele ce pot varia periodic în timp sunt adesea descrise ca o combinație de sinus și cosinus, și acestea se exprimă mai convenabil ca partea reală a funcțiilor exponențiale cu exponent imaginar, folosind formula lui Euler. De asemenea, analiza fazorială a circuitelor poate include formula lui Euler pentru reprezentarea impedanței unui capacitor sau a unui inductor. Aceasta este o demonstrație a formulei lui Euler folosind dezvoltări în serie Taylor și proprietățile puterilor lui "i
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]