49,761 matches
-
mărită, în secolul al XVII-lea. Aici se pot identifica Turnul cu gratii, Capela și un alt "Turn Pentagonal", unic în Europa, poartă de intrare în cetatea de mijloc. În această perioadă, cetatea a fost mărită prin adăugarea unei curți interioare, în care în anul 1623 este săpată fântâna cetății, adâncă de 59 m și nesecată până în prezent. Tot în cetatea de mijloc se pot observa turnul și poarta principală de jos care datează din secolul al XVII-lea. Cetatea de
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
China a avut o perioadă cosmopolită, care a facilitat intrarea islamului în țară, primele așezări musulmane din China fiind populate de negustori arabi și persani. Musulmanii din China pot fi împărțiți în două grupuri principale: "huii" și popoarele din Asia Interioară, care includ uigurii, cazacii, kârgâzii și alte grupuri etnice care vorbesc limbi turcice. Populația "hui" sunt musulmanii răspândiți printre populația majoritară "han", ei fiind ca fizionomie și din punct de vedere lingvistic chinezi, dar se consideră diferiți pentru că nu mănâncă
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că biserica are probleme de stabilitate ca urmare a faptului că ""fundația din piatră este înclinată pe direcția transversală a bisericii"", iar pereții interiori de pe latura de nord sunt afectați de igrasie. Bârnele de lemn erau însă în stare bună. Ea a atras atenția asupra riscului ca pictura foarte valoroasă să se distrugă rapid, în condițiile naturale de conservare. Arhitecta a afirmat că este
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația din 1938. De asemenea, lăcașul deține icoane pictate în stil bizantin în secolul al XIX-lea. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi.
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
statuetă a Sfintei Fecioare Maria. Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Iași este construită în stil baroc, având trei altare din marmură. Altarul central a fost confecționat la Roma, iar cele laterale la Padova, cu marmură adusă de la Veneția. Pictura murală interioară a fost realizată în anul 1869 de călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo. Catedrala veche dispune de o orgă clasică Rieger cu 21 de registre, adusă din Austria în anul 1904. Ea mai are și alte ornamente bisericești: amvon, candelabre
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași () [Corola-website/Science/317386_a_318715]
-
General al Bucovinei. La 15 august 1930, Arhiepiscopia de Lemberg a predat jurisdicția administrativă asupra parohiilor de pe teritoriul Bucovinei către Episcopia de Iași. Biserică din Siret a fost renovată între anii 1936 și 1938, sub conducerea parohului August Zoladkowski. Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost zugrăviți și pictați în 1936. În perioada interbelică, numărul catolicilor germani și polonezi a scăzut prin plecarea acestora în Germania, Austria sau Polonia. În anul 1930, populația orașului Siret era de 9.905 locuitori
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
română și germană. Biserică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din Siret este construită din piatră și cărămidă, în stil romanic. Ea are forma de navă și următoarele dimensiuni: lungime - 33 m, lățime - 12,5 m și înălțimea turnului - 35 m. Pereții interiori ai bisericii au fost zugrăviți și pictați în 1936. În biserică se află statuete sculptate în lemn de artistul austriac Ferdinand Stuflesser (1855-1926) din Tirolul de Sud, precum și două icoane pictate în ulei, pictate pe la sfârșitul secolului al XIX-lea
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
pe care sunt marcate cele trei nave specifice unei mari sinagogi - nava centrală principală mai largă și navele laterale mai înguste . Sinagoga "Saare Tora" este o clădire mai mică comparativ cu templul. Construită în stil baroc, ea are un volum interior mare. Pereții ei sunt zugrăviți simplu.
Templul Mare din Satu Mare () [Corola-website/Science/317412_a_318741]
-
unui singur cărturar; enciclopedia este completă; a rămas până astăzi cea mai importantă enciclopedie în turca otomană. Enciclopedia lui Sami este adesea citată în articolele din Encyclopedia of Islam. Primul volum din enciclopedia "Kamus al-alam" a apărut în 1889. Coperta interioară este bilingvă, în turca otomană și franceză. În franceză, titlul este "Dictionnaire universel d'histoire et de géographie" (Dicționar universal de istorie și geografie). Numele autorului este indicat exact după același sistem ca și la dicționarele franceze ale lui Sami
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
numit "Calvarul Aiudului”. Acesta este înălțat pe Dealul Robilor pentru victimele opresiunii comuniste din aceasta temniță. Are forma unui parc memorial plantat cu pini, cu o platformă rezervată pentru pomeniri și slujbe religioase. Pe un soclu în al cărui spațiu interior se afla o capelă și osuarul, s-au înălțat șapte cruci duble îngemănate, care simbolizează solidaritatea dintre deținuți. Acestea susțin o cruce mare așezată peste ele ca un acoperiș. În interiorul monumentului pereții sunt acoperiți cu numele celor decedați în temnița
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
pământ, în localitatea Bucium (județul Iași), pe care îl primise de la boierul Alexandru Sturza, cu care se afla în relații de prietenie. Biserica a fost acoperită inițial cu draniță și avea un turn în formă de bulb de ceapă. Pereții interiori nu erau pictați, fiind împodobiți cu icoane și tablourile ctitorilor. În pronaosul acestei biserici a fost înmormântat în 1873 arhiereul Filaret Scriban, după dorința exprimată în testamentul său. În aceeași criptă a fost îngropat în 1884 și fratele său, arhiereul
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
baza dreptunghiulară în locul celui ce avea formă de bulb de ceapă și acoperindu-se lăcașul de cult cu tablă zincată. După cum relatează Elena Costache Găinariu în ""Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava"" (București, 1936), în perioada interbelică pe pereții interiori ai bisericii se aflau față în față două tablouri înrămate, de aceeași mărime, pe care erau înscrise numele eroilor locali căzuți în Războiul de Independență al României (1877-1878). Pe tabloul din dreapta erau scrise următoarele: ""În amintirea vitejilor: Munteanu Gheorghe, soldat
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
acel anuar, în acel an biserica nu avea pridvorul de pe latura sudică. În timpul păstoririi preotului Dumitru Hrițcu (1957-1986) s-au realizat mai multe lucrări de reparații și întreținere la biserica parohială. Între anii 1984-1986, s-au pictat în frescă pereții interiori ai lăcașului de cult, s-a înlocuit mobilierul vechi (catapeteasma, stranele ș.a.) cu unul nou din lemn de stejar și s-au adus icoane noi. În casa parohială s-a amenajat un micro-muzeu unde se află 137 de obiecte de
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
și două etaje. Clădirea este din zidărie de cărămidă și acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte interioară închisă. Fațada principală este impresionantă ca arhitectură. La nivelul parterului, este acoperită cu paramente cu bosaje ce încadrează ferestrele. În mijlocul clădirii se află un turn cu ceas, înălțat cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular. Biserica are ferestre mici având chenare dreptunghiulare de piatră, cu baghete încrucișate. Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, nu s-a păstrat. În secolul al XVII-lea, ea a fost refăcută, culoare peste culoare, respectându-se ordinea iconografică. În pronaos se află picturi din sinaxarul sfinților (îndeosebi figuri de
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
supernovele de tip II-P se datorează unei schimbări a opacității stratului exterior. Unda de șoc ionizează hidrogenul din stratul exterior—îndepărtând electronul din atomul de hidrogen—ceea ce are ca rezultat o creștere semnificativă a opacității. Aceasta împiedică fotonii din părțile interioare ale exploziei să mai iasă. După ce hidrogenul se răcește suficient de mult pentru a se recombina, stratul exterior devine transparent. Din supernovele de tip II cu trăsături neobișnuite în spectru, cele de tip IIn pot fi produse de interacțiunea materiei
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
Austriei, sud-vestul Slovaciei și sud-vestul Ucrainei. Sund descrise o serie de subbazine (terțiare) ale acestuia (enumerate de la est la vest pe verticală și de la nord la sud pe orizontală): În literatura geografică maghiară diferite subdiviziuni ale Munților Carpați (Carpații Occidentali Interiori, Carpații Orientali Interiori, Carpații Meridionali, uneori chiar și Podișul Transilvaniei sau chiar întreaga zonă a Carpaților de Vest sunt - în contextul unor diviziuni geopolitice tradiționale, considerate drept făcând parte din Bazinul Carpatic. În structura fundamentului Bazinului Panonic intră două blocuri
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
și sud-vestul Ucrainei. Sund descrise o serie de subbazine (terțiare) ale acestuia (enumerate de la est la vest pe verticală și de la nord la sud pe orizontală): În literatura geografică maghiară diferite subdiviziuni ale Munților Carpați (Carpații Occidentali Interiori, Carpații Orientali Interiori, Carpații Meridionali, uneori chiar și Podișul Transilvaniei sau chiar întreaga zonă a Carpaților de Vest sunt - în contextul unor diviziuni geopolitice tradiționale, considerate drept făcând parte din Bazinul Carpatic. În structura fundamentului Bazinului Panonic intră două blocuri tectonice structurale crustale
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
Tot el e autorul monumentului funerar al lui Take Ionescu, de la Mănăstirea Sinaia. A contribuit și la decorarea unor clădiri reprezentative. Astfel, frontonul care decorează clădirea Camerei Române de Comerț, reprezentând Industria și pe Hermes - zeul comerțului, sculpturile exterioare și interioare ale Palatului Cantacuzino, în prezent Muzeul Național "George Enescu". El a făcut sculpturile decorative ale fațadei, a realizat blazonul familiei Cantacuzino, sprijinit de câte un putti, și mai multe grupuri alegorice cu mascheroni, statui, motive antropomorfe, zoomorfe, flori și lujer
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
noi reparații cu cheltuiala proprietarilor moșiei, dr. E. Rigler și soția sa, Elena. Pe lângă bani, aceștia au dăruit și diferite obiecte de cult. Atunci, s-a reparat acoperișul bisericii, s-au văruit pereții exteriori și s-au pictat parțial pereții interiori. Moșia a revenit prin căsătorie familiei Bălăceanu-Stolnici, iar în 1945 statului. În perioada 1942-1943 s-a confecționat actuala catapeteasmă, după modelul celei vechi. Biserica a fost restaurată apoi în anii 1965-1966. În anul 1994 s-au început o nouă serie
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
clarificat încă statutul valoroasei colecții de artă Storck.. Clădirea ce adăpostește Muzeul Frederick și Cecilia Cuțescu Storck, construită în stil anglo-flamand, cu bârne aparente, cu zidurile colorate în roșu pompeian, care îmbină elementele arhitectonice, materialele folosite și decorațiunile exterioare și interioare, într-un ansamblu arhitectural deosebit, a fost declarată monument istoric, fiind înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, Municipiul București, cu .
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
persistent de lavă "phonolitică", unul dintre cele cinci lacuri de lavă de lungă durată de pe Pământ. Activitatea eruptivă caracteristică este formată din erupții "stromboliane" din lacul cu lavă sau de la una din gurile vulcanice subsidiare, toate situate în craterul vulcanului interior. Vulcanul este remarcabil din punct de vedere științific. Activitatea sa eruptivă de nivel relativ scăzut și neobișnuit de persistentă permite studiul pe termen lung a unui sistem "vulcanologic eruptiv strombolian" foarte apropiat (sute de metri) de gurile active, o caracteristică
Muntele Erebus () [Corola-website/Science/321892_a_323221]
-
monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. Interiorul era format dintr-o curte interioară ("șandramaua"), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe cealaltă. De o parte și de alta a curții interioare se aflau câteva încăperi rezervate cârciumii, bucătăriei și locuinței călătorilor de vază. Pe jumătate din latura estică se aflau trei încăperi, iar pe jumătatea corepondentă a laturii vestice alte două camere și intrarea boltită a unui beci; astfel, pe jumătatea
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]