49,017 matches
-
University of New York Press, New York, 1992, p. 5 (* interesele diverselor grupuri din organizație). footnote>. Marea problemă a managementului devine cea legată de comportamentul acestui nou grup de conducere, care trebuie să-și promoveze nu numai abilitățile profesionale, ci și calitățile morale. Pericolul generat de management se află în posibilitatea ca acest grup profesional să-și inverseze rolul și poziția sa; în loc de a fi un mijloc ce reunește scopurile organizației, să se transforme într-un grup care încearcă să facă din organizație
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
numeroase definiții date managementului resurselor umane în literatura de specialitate din țara noastră, dar și din străinătate, ca de exemplu: un complex de măsuri concepute interdisciplinar cu privire la recrutarea personalului, selecția, încadrarea, utilizarea prin organizarea ergonomică a muncii, stimularea materială și morală până în momentul încetării contractului de muncă; ansamblul activităților de ordin operațional (planificarea, recrutarea, menținerea personalului) și de ordin energetic (crearea unui climat organizațional corespunzător), care permit asigurarea organizației cu resursele umane necesare; funcțiunea care permite, prin utilizarea eficientă a resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
posturilor sub aspectul gradului lor de atractivitate, de oferire a unor statute sociale de mai mare (sau mai mic) prestigiu prin pregătirea solicitată, locul în ierarhia posturilor, responsabilitatea și gradul de autonomie oferit, nivelul de salarizare și stimulentele (materiale și morale) prevăzute etc. Pe această bază se va putea elabora o analiză a atașamentului potențial al personalului față de post, a stabilității latente (sau a dorinței latente de a părăsi postul sau chiar întreprinderea), ca urmare a unui nivel de satisfacție (insatisfacție
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
eficienței activității întreprinderii. Astfel, dacă nivelul pregătirii este mai înalt decât nivelul tehnic, cheltuielile cu pregătirea sunt ineficiente, iar dacă nivelul tehnic este mai înalt decât nivelul pregătirii, investițiile productive devin inefi ciente, pentru că mijloacele tehnice sunt supuse pericolului uzurii morale. 4.3. Analiza-diagnoză a stabilității resurselor de muncă Asigurarea întreprinderilor cu resursele de muncă necesare sub aspect cantitativ, calitativ și structural și folosirea rațională a acestora sunt influențate într-o măsură importantă de stabilitatea lor în cadrul întreprinderii. Creșterea stabilității resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
1961) și al „Scânteii tineretului” (1963). Primele ei versuri aduceau în peisajul liric al momentului o personalitate formată, fără șovăielile și stridențele începutului de drum, care își descoperise tema principală, ce va rămâne aceeași în toate scrierile ficționale: tema responsabilității morale și a ecourilor afective ale șocului etic. O ingenuitate bine temperată alterna cu un gust polemic și ironic inclus în text și etala o spontaneitate metaforică devenită cu timpul o caracteristică a scriitoarei: „De ce atâta tăcere, surâs vinovat și umil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Când tot ce văd este ceea ce ție îți va părea demult cunoscut./ Nu stă nimic între noi, nu ne desparte decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise de D. sunt de asemenea axate pe problematica responsabilității morale în lumea contemporană, cu o atenție specială pentru reacția și comportamentul feminin. Personaje figurate între intelectuale - actrițe, jurnaliste, medici, savante - trăiesc în banalitatea cotidiană un șoc care declanșează o reacție de criză sau de adaptare. Criza descoperirii adevărului, a adevărului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără a o încărca cu analize insuportabile cititorului postmodern. Câteva reflectări ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără a o încărca cu analize insuportabile cititorului postmodern. Câteva reflectări ale situațiilor morale din societatea contemporană sunt remarcabile: adolescenta care descoperă că părinții i-au ascuns, prin omisiune, adevărul despre opoziția reală față de lumea în care trăiește; adolescenta care descoperă, pe rând, ipocrizia părinților prea bine adaptați și a iubitului inconsistent psihic; formele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul de fugă (I-II, 1985-1990), de proză scurtă - Alb (2000), eseuri - Etica spiritului revoluționar (1975), Hamlet-între vocație și datorie morală (1998) și de scenariul cinematografic Probleme personale (1981, după o idee din Cădere liberă). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești din anii ’70-’80 ai secolului trecut care, în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale „obsedantului deceniu” unei abordări diferite, aparent mai democratică. În atmosfera închisă a activiștilor de partid este urmărită evoluția câtorva conștiințe în paralel cu desfășurarea unor evenimente istorice (colectivizarea, destinderea ideologică temporară, înlocuirea unei generații de nomenclaturiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
roman, Conul de umbră. Personajul principal, Micu, individ din stirpea lui Niculae din Marele singuratic de Marin Preda, recurge permanent - printr-un ingenios procedeu auctorial de alternare a planurilor - la interogarea eului asupra legitimității acțiunilor sale. Luciditatea critică și intransigența morală îl pun în conflict cu oameni primitivi și abjecți, din pricina cărora intră într-un „con de umbră”. Examenul de conștiință are în centru delimitarea adevărului de fals, a celor drepți de cei abuzivi, iar asumarea riscului trebuie să demonstreze faptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
tinde a fi un roman de moravuri, în care politicul este voalat de un șir nesfârșit de aventuri galante și de fire epice încâlcite. Ziaristul Mihai Bratu trece prin nenumărate experiențe erotice, la fel cu prietenul, dar și opusul său moral și intelectual, de altfel deloc antipatic, șoferul David. Apar și aici tipuri umane variate: „contele”, reprezentant al vechii orânduiri sociale și etice, antagonică celei actuale, prilej de înfierări ale epocii comuniste, ori Alina, un personaj feminin complicat, rafinat. SCRIERI: Conul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
feminin complicat, rafinat. SCRIERI: Conul de umbră, Cluj-Napoca, 1975; ed. Cluj-Napoca, 1992; Etica spiritului revoluționar, București, 1975; Cădere liberă, Cluj-Napoca, 1978; ed. Cluj-Napoca, 1995; Careul de fugă, I-II, Cluj-Napoca, 1985-1990; ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Hamlet - între vocație și datorie morală, Cluj-Napoca, 1998; Alb, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Vlad, Romanul și „autobiografia”, TR, 1976, 6; Ion Simuț, „Conul de umbră”, ECH, 1976, 4; Ulici, Prima verba, II, 177-179; Poantă, Radiografii, I, 59-62, II, 160-163; Dan C. Mihăilescu, Un roman al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
în folosirea terminologiei critice este de dată foarte recentă, vom da termenilor lui Horațiu un înțeles suficient de larg pentru a îmbrățișa practica 'creației literare romane și renascentiste. Nu trebuie să se considere că utilitatea artei ar consta în lecțiile morale pe care le poate da, lecții ca aceea pe care, după părerea lui Le Bossu, a vrut s-o dea Homer scriind Iliada sau ca aceea pe care Hegel o găsea în Antigona, tragedia lui favorită. 56 "Util" este echivalent
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
să reducă gustul său propriu la o preferință personală la nivelul jocurilor de cuvinte încrucișate sau a șahului. Pedagogul poate localiza în mod fals seriozitatea unui mare poem sau a unui mare roman în informațiile istorice sau în utila lecție morală pe oare le furnizează. Altă problemă importantă este aceea de a ști dacă literatura are o singură funcție sau mai multe funcții. În cartea sa Primer for Critics (Abecedar pentru critici) Boas enumera, cu satisfacție, o pluralitate de funcții ale
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
valorile. Care este, întreabă ei, utilitatea poeziei - cui bono ? 65 Și ei pun întrebarea referindu-se la întreaga perspectivă socială sau umană, în fața acestei întrebări, poeții și cititorii de poezie se văd siliți, .ca cetățeni responsabili din punct de vedere moral și intelectual, să dea societății un răspuns chibzuit. Ei fac acest lucru într-un pasaj dintr-o Ars Poetica. Ei scriu o Apărare sau o Apologie a poeziei : echivalentul literar a ceea ce în teologie se numește "apologetică". *18 Scriind în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Sebastian Bornemisa. Ca atare, sunt prezenți cu articole G. Bogdan-Duică (Petru Maior și Iustinus Febronius sau Petru Maior ca vrăjmaș al Papei, Mici studii istorice. Ceva despre Maramureș și Muncaciu, Psihologia unui articol anticatolic, Catedrala), I. Lupaș (Matei Voileanu, Puterea morală a conștiinței naționale, Testamentul episcopului N. Ivan, Transilvania sau Ardeal?), Al. Lapedatu (Statul și Biserica Ortodoxă), Sextil Pușcariu (Românism și ortodoxie, În noaptea Învierii, Brâul crucii ortodoxe, Veac nou), Em. Panaitescu, Victor Stanciu, Victor Papilian, Nichifor Crainic, Onisifor Ghibu, Ioachim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
numără și Premiul de Stat pentru cartea Pentru tine bat... (1987). Nuvelistica de început a lui S., cuprinsă în volumul Era târziu, e influențată de formulele narative camusiene și kafkiene și prezintă o atmosferă dezolantă, pesimistă, în contrast cu optimismul oficial. Năruirea morală a individului și încercările de recuperare sub presiunea unui timp tensionat istoric și psihologic condiționează întoarcerile retrospective și radiografierea comportamentistă a reacțiilor și trăirilor. „Târziul” se instaurează în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
estetică ce se poate deduce din comentariul colecționarului reunind macabrul, maladivul, nevroza, "de-a dreptul modernă", perversitatea, constrastele violente proiectate senzual, degenerarea, monstruosul. În mod evident, în arta simbolistă și decadentă elementul istoric dispare, istoria nu mai reprezintă o lecție morală și nici gloriola unui moment reprezentativ, tipică monumentalismului romantic. Rodolphe Rapetti observă faptul că debutul unor pictori precum Eugène Carrière sau Edvard Munch este marcat de naturalism, precum cel al lui Huysmans în literatură. Interesante în acest caz devin distorsiunile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ocupă de muzeul Gustave Moreau după un an de la deschidere, observând în creația artistului "comuniunea perpetuă cu miturile unei istorii, atracția manifestă pentru poezia simbolică a Bibliei" și arătând că expresivitatea culorii este "partea originală" a talentului său, iar "măreția morală" țelul suprem al aspirațiilor sale"38. Gustave Moreau este considerat ca unul dintre părinții fondatori ai simbolismului, socotit decadent sau simbolist avant la lettre, recuperat ulterior ca precursor al suprarealismului de către André Breton. Pictura lui Moreau se află la intersecția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
densității decorative prin acumularea detaliului care fie o atomizează, fie o sufocă. Sau, în formularea lui Rapetti, "Tocmai această tensiune între fluxul imaginar, "revărsarea de sine" și necesitatea de a izbuti o formulare inteligibilă a subiectului conformă cu toate implicațiile morale generează specificitatea operei"46. Există un defazaj între acest flux al imaginarului și transpunerea viziunii care are consecințe asupra coeziunii ansamblului, tensiune sesizată și de John Reed. M. Bengesco subliniază relația pe care pictura lui Moreau o întreține cu literatura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extazul. Dincolo de exprimarea unei stări sufletești, fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune decadentă prin simbioza dintre iubire și moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație cu erosul maladiv: "Salomeea este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al seducției pe care moartea, sub aspectul venust al acestei nimfete, o încoronează. Din alegoriile medievale ale Frumuseții și Morții, sau a motivului miroir de la mort, sau a "craniului oglindit", sensibilitatea decadentă reține și cultivă dimensiunea senzual-morbidă și nu lecția morală pe care o oferă contemplatio morosa. Avem pusă în scenă o fascinație rea a artei, în locul adevărului ei avem seducția, și dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă în care instinctele sexuale sunt abia trezite, asocierea acestei sexualități juvenile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dinamica vieții de familie În general și asupra copiilor În mod special. Ne-am propus să discutăm În această lucrare despre familie și problemele ei deoarece În familie se formează primele deprinderi și obiceiuri de consum, se interiorizează valorile estetice, morale ce vor jalona atitudinile și conduitele În comportamentul de consum manifest. Crizele și conflictele specifice fiecărie vârste (vezi Fig. nr. 4) se reflectă și la nivelul comportamentului de consum al individului. Fig. nr. 2 Reprezentarea socială a familiei (Mariana Caluschi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]