5,710 matches
-
altfel, asta simplifica lucrurile: smulgi cracul din cusătură, iar apoi îl sfâșii în fâșii longitudinale, cu grijă - fiecare sfâșiere să corespundă expirației lungi și ample a unui om care doarme adânc, pentru a nu stârni bănuiala auditivă a paznicului... Apoi împletești fâșiile obținute trei câte trei, așa cum își împletea Nonina părul, pentru a fi sigur că nu se vor rupe din cauza greutății, iar împletiturile astfel dobândite le legi una de cealaltă ca să iasă o frânghie de peste un metru. Dacă strângi bine
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iar apoi îl sfâșii în fâșii longitudinale, cu grijă - fiecare sfâșiere să corespundă expirației lungi și ample a unui om care doarme adânc, pentru a nu stârni bănuiala auditivă a paznicului... Apoi împletești fâșiile obținute trei câte trei, așa cum își împletea Nonina părul, pentru a fi sigur că nu se vor rupe din cauza greutății, iar împletiturile astfel dobândite le legi una de cealaltă ca să iasă o frânghie de peste un metru. Dacă strângi bine nodurile, nu se vor mai desface în vecii
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cuvântul „einsam“ șsinguratic, însinguratț, ci numai cuvântul „allein“ șsingurț. Acesta se pronunța „alleenig“, ceea ce sună a „wenig“ șpuținț - și chiar așastăteau lucrurile. Tot așa stăteau lucrurile și în plină porumbiște. știuleții cu păr de moșneag, din care ai fi putut împleti cozi, și cu dinți rupți, galbeni - boabele de porumb. Trupul îți foșnea, însemna tot atât de puțin cât și vântul pustiu prin gunoaie. Gâtlejul ars de sete, pe dinăuntru, iar deasupra ta un soare străin ca o tipsie pe care persoanele distinse
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
oferă informații despre mine, însă cu atât mai multe despre mama mea. Căci există în ele trei feluri de flashback asupra mamei așa cum era la acea dată. Primul: cărarea de la mijlocul capului meu e strâmbă, dar cele două cozi sunt împletite la înălțime egală îndărătul urechilor- asta înseamnă că aseară tata n-a fost decât ușor abțiguit. În asemenea zile, mama mă pieptăna stoic cu gândul la ale ei și cu o mână îndelung rutinată. Menajul mergea oarecum bine, viața era
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
reggae și ai drogurilor soft, gen marijuana) care poartă pe capete une fel de căciuli monstruoase din lână tricotată cu ochiuri mari, foarte colorate. Fie iarnă, fie vară, ei poartă aceste căciuli, pentru a-și proteja de privitori podoaba capilară împletită în sute de codițe unse atent cu unt de arahide ceea ce le dă, de altfel, un aer veșnic unsuros, la propriu. De fiecare dată când îi văd, mă gândesc la două lucruri. Pe de o parte, la monștrii creați de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
măsurătorii. Adică să nu fie mai înaltă decât „tovarășa Elena“. Aveam parte de un panopticum de femei acre și urâte: tovarășa Ana, tovarășa Liuba, tovarășa Lina Ciobanu, tovarășa Suzana Gâdea, tovarășa Aneta Spornic. Moda instaurată de ele era un coc împletit în creștetul capului, ca o grămăjoară de baligă. Și un zâmbet de superioritate disprețuitoare când se vorbea despre imperialiști sau despre Occident. R.P. Ați pomenit de fondul secret și de expedierea anumitor scriitori „la secret“. Ce însemna de fapt o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
tot timpul mi se cumpăra câte ceva. Vrute și nevrute. Am fost, în toți anii de școală, o elevă strălucită. Foarte conștiincioasă, foarte tocilară, iar mama era foarte mândră de mine. În camera mea, deasupra patului, atârnau pe perete, înrămate frumos, patru cununițe împletite din frunze de stejar, pe care le primisem în clasele primare. R.P. Ce-a însemnat relația dintre profesor și elev la gimnaziu și la liceu? După ce principii se călăuzea? Atunci ați început să cochetați cu ambiția de-a deveni profesoară
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ceea ce se numește azi în mod firesc «Epoca Ceaușescu» politica externă a României socialiste nu s-a afirmat cu atâta forță și originalitate. Ea s-a definit ca o politică în care analiza științifică riguroasă a fenomenelor politice contemporane se împletește cu dinamismul, consecvența principială, realismul, spiritul de inițiativă, apărarea neabătută a intereselor fundamentale ale țării, ca și a aspirațiilor de pace și bunăstare a tuturor popoarelor.“ („Făuritor al politicii externe“, România literară, 26 ianuarie 1984) „Contribuția României, a președintelui Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1988, p. 135) „Omul de mare omenie, cultivând cu neostenită gingășie valorile care au făcut dintotdeauna bogăția sufletului românesc, conducătorul politic care și-a împletit hotărâtor viața cu viața patriei socialiste, savantul admirat pretutindeni pentru incandescența pledoariei în favoarea ideii ca știința și forța ei de nemăsurat să servească pacea și numai pacea, este întâmpinată de omagiul fierbinte al poporului pe care îl slujește cu atâta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne puneau în evidență mărginită provincială. Servituțile unei situații nedorite și nedrepte sporeau pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele cârmaci, în care s-au împletit îndelunga răbdare a lui Vlaicu Vodă cu clarviziunea și geniul lui Ștefan, vitejia lui Mihail cu neteama de jertfă a lui Tudor din Vladimiri, înțelepciunea lui Kogălniceanu cu inima arzândă a lui Bălcescu, simțul demnității naționale a lui Cuza cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care le spăla și le usca zilnic. M-am certat cu ea: măcar dacă aș avea o pereche de blugi; ce, și Christina, și Daria, și Mădă au, dar mi-a amintit apoi de restul găștii și cum mi-a împletit o tonă de rochii, fuste și bluze (jur că n-o să mai port NIMIC împletit când o să fiu mare) și cum a încercat de un milion de ori să facă rost de blugi și de adidași de la Galați și mi-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Aici se petreceau și lucrurile de rușine, în care fetițele și băiețeii își contemplau reciproc, într-un troc foarte simplu, genitalele dezvelite din chiloței. Imediat în fața blocului se adunau femeile, mai ales vara, ca să tricoteze, să croșeteze, să bârfească, să împletească „șnur“, să coase goblen și să ne supravegheze pe noi, copiii, care ocupam partea dintre bloc și stradă, „parcul“, unde ne „dădeam pe bară“ sau „pe huțuțuie“ și unde ne luptam ocazional pentru supremația câte unei zone, cam ca niște
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
felul de legende urbane circulau despre fete mutilate pe viață încercând să pună capăt unor sarcini nedorite. Se pare că unele își provocau avortul aruncându-se de la înălțime, cel mai adesea de pe dulapuri. Altele se chiuretau singure, cu andrele de împletit. Dacă memoria nu-mi joacă feste, cred că am văzut o scenă similară într-un film american. În comunism însă, avortul subteran era poate singurul mod de disidență exclusiv feminin. Un gest sinucigaș, prin care umanitatea însăși își recăpăta integritatea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Îi răsar în memorie practici și obiceiuri care dădeau farmec și culoare vieții simple, dar curate, a trăitorilor din acele vremuri. Își amintește că pe când era copil, mama sa, la fel ca toate gospodinele din sat, torcea, țesea, ghilea pânză, împletea, cosea, pregătea zestrea pentru fete și îmbrăcămintea pentru toți membrii familiei. În legătură cu aceste activități, Dumitru Dascălu rememorează obiceiul ca femeile, tinere sau mai înaintate în vârstă, să meargă cu lucrul una la alta. În timp ce mâinile lor harnice lucrau necontenit (tors
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
șezători, un fel de reuniuni meșteșugăresc-distractive. La o gospodărie cu fete de măritat se adunau adolescente și tineri căutători de mirese pentru a petrece împreună o bună parte din nopțile lungi de toamnă-iarnă. Tinerele își luau de lucru fie să împletească, fie să coasă flori și ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o divulga, a o descrie, a o explica! Dar vorbind de Iași, a trebuit să vorbesc și de mine. A trebuit neapărat să fac acest lucru, din cauză că, în perioada pe care am îmbrățișat-o, existențele noastre se amestecă și se împletesc laolaltă în așa fel încât, ceea ce formează fondul amintirilor mele despre Iași e aproape tot ce posed ca amintiri din trecutul meu propriu. De altfel, în penumbra acestui trecut, Iașul a luat în ochii mei, încă de demult, aproape o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fel: franceză. Deși la Liceul Național, unde era profesor, Weitzecker preda limba italiană. Dar directorul nostru era un poliglot; și calitatea aceasta nu era singura care făcea obiectul admirației noastre. Amintirile mele din viața de internat se aseamănă și se împletesc cu acele care se referă la viața mea din liceu. Bucurii și tristețe. Tristețe, de ce? N-aș putea-o lămuri. Tristețe vagă, fără cauze precise, fără cauze inteligibile. Dacă memoria mea afectivă nu mă înșeală, dacă nu sunt victima unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o nouă evlavie și mișcări, care sfârșeau în Preasfânta Treime. A PREASFINTEI TREIMI 34. Joi ș6 martieț - La rugăciunea obișnuită, fără a trudi să aflu evlavie, dar având-o din plin și crescând, fiind prea suavă și cu o limpezime împletită în culoare. După ce m-am înveșmântat, o înnoită evlavie și chemare spre aceasta, sfârșind în Preasfânta Treime. La rugăciunea pregătitoare m-am apropiat mai mult de Preasfânta Treime, cu o mai mare liniște sau seninătate spirituală, fiind mișcat spre mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a activat ca militar în specialitate și a ieșit la pensie cu grad de colonel. Calitatea de inginer și de militar se reflectă în stilul său de lucru, ca și în stilul expunerii sale. În majoritatea cazurilor, prezentarea vieții se împletește cu sublinierea funcțiilor avute în fiecare etapă, a contribuțiilor aduse în profesiune. Riguros și exact, autorul lasă să treacă și un fir admirativ când se află în fața unor realizări de excepție, rodul muncii personalităților despre care scrie. Totul bine organizat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
gândul îi fugi la prima lui iubire. Nu mai știa nimic de Oana, de ce făcea, unde era, dacă se măritase sau nu. Lumea vorbea mult despre frumusețea ei neobișnuită, dar în lumea plutitoare a frumuseții și a plăcerilor florilenfloresc, se-mpletesc în povești minunate și apoi cad petalele, rămânând fără cel dintâi miros. Își aminti noaptea cu zăpadă în care se cunoscuseră. Făcuse dragoste cu ea pentru prima oară. Era trecut de majorat. Acum se întreba când zburară atâția ani. Simțea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe o dâră de frum zicând: - În viața mea nu am crezut că voi trăi asemenea clipe frumoase fie chiar și pentru puțin timp. Nu am trăit clipe sentimentale decât în vise. Am trăit mai mult în nebuniile copilăriei mele, împletite cu multe nevoi, mai mult sau mai puțin crude, impuse de viața de zi cu zi la care ne-a supus Dumnezeu. Acum parcă aș fi o jucărie deconectată de baterii. Mă simt confuză și nici nu știu dacă mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
binele comun. GÂNDURI LA ANIVERSARE.... Prof.Ionela BADEA Ne reamintim cu toții, elevi și cadre didactice, cât de importantă este școală în viața fiecăruia dintre noi, cum reușește ea, prin cei care o conduc, să formeze tânăra generație și cum se împletesc eforturile tuturor pentru atingerea idealului societății actuale și - de ce nu?viitoare. Toți suntem absolvenți ai unei școli (la diferite nivele), dar câți dintre noi au răgazul să se întrebe, lunar cel putin, ce s-a mai întâmplat în școala mea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-ne atunci de profesori, colegi, de năzbâtiile făcute, de performanțele vremii și ne actualizam informațiile (profiluri, specializări, număr de absolvenți sau achiziții moderne din baza didactica a școlii ). Și nu este nefiresc să se întâmple așa câtă vreme școală se împletește cu viața așa de mult încât face parte din firesc, din cotidian, rămânând subtil și hotărât factorul de echilibru și evoluție al societății. Catedră de fizică -chimie a Colegiului nostru a fost și este formată din profesori care se remarcă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în vedere albumul dedicat unui mare plastician al locului - Viorel Huși, album editat la centenarul nașterii: Pictorul și graficianul Viorel Huși. Centenar (1911-1972), București, Monitorul Oficial, 2012. Responsabilă cu alcătuirea acestui majestuos album, sub fericitul imbold al unei datorii filiale, împletit cu respectul pentru actul artistic, este plasticiana și muzeografa Aură Popescu - fiica artistului. La realizarea tehnică au contribuit mai multe instituții și colecționări particulari, dar autoarea și-a extins cercetările în arhive, în presa vremii, a valorificat rezultatele unei documentari
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pretenții arhitecturale, casele au expresii umane, emană căldură, prietenie, te cheamă, au de șoptit o poveste în care sunt părtașe ca martori. Poartă în ele farmecul unei lumi apuse. Curtea are poartă somptuoasa („Poartă de la vie”), este împrejmuita de gard împletit din nuiele ori făcut din scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]