5,366 matches
-
astea! Dar uneori izolarea asta mă înăbușă, încât îmi vine să mor. Dacă n-ar fi gândul cumplit că ființe dezgustătoare și-ar bate joc de corpul acesta istovit, că le voi auzi vocile rostind cuvinte nemiloase și că voi îndura, și dincolo de viață, cele mai adânci tristeți, cele mai grele insulte, că această Mabell va veni să jumulească de pene jalnica pasăre care voi fi! Nici o ființă alături de mine, în clipa aceea! Spaima mea e că voi auzi, că voi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
unii pe alții. Din neamul lui Iuda se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(291, p. 161)"/>. Într-o altă legendă, culeasă din folclorul ciobanilor din Bucovina, Dumnezeu le-ar fi spus următoarele evreilor, la Începutul lumii : „Să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele” <endnote id="(437)"/>. Similar, Într-un vechi text românesc de la 1705, Dumnezeu a dat „bogăția evreilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întreagă viață - Își notează indignat Emil Dorian În jurnal -, devotament confirmat pe loc de un comandant maior, care m-a recunoscut și cu care am copilărit pe aceeași uliță bucureșteană. Nesigur ! Este o umilință crâncenă, pe care n-o pot Îndura. Când vor fi siguri de mine ? Când voi muri... Atunci voi aparține efectiv pământului acestuia” <endnote id="(894)"/>. Chiar și În timpul celui de-al doilea război mondial românii i-au acuzat pe evrei de trădare, de spionaj În favoarea sovieticilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cântăreț la iarmaroace.” „Dintre jidovi, a chemat pe Moise și i-a poruncit : Tu să scrii o lege ; și, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus ; și după aceea să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele.” În fine, sosiți cei din urmă la Împărțitul darurilor divine, românilor (În text, „munteni”, cu sensul de „oameni de la munte”) Dumnezeu le-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pământul”. Evident, În spațiul cultural românesc, acest motiv a fost reprezentat și iconografic. Pe frescele bisericii ortodoxe din satul Țichindeal (lângă Sibiu), de exemplu, realizate la Începutul secolului al XIX-lea, chinurile la care este supus Cristos sunt similare celor Îndurate În 1514 de răzvrătitul transilvan Gheorghe Doja (tron și coroană Înroșite În foc). Textul care Însoțește imaginea sună astfel : „Când au batjocorit jidovii pe Domnul Iisus Hristos”. O altă frescă prezintă „Divanu’ jidovilor” (Sanhedrin-ul) judecându-l pe Cristos <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-și bătea joc de dânsa În fel de fel de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele Îndurate de Isus, lesne se Înțelege că În mijlocul unui atare norod fanatizat prin exerciții de acest soi, o scânteie ajungea spre a pune foc spiritelor. De la evreul de paie se trecea la evreul În carne și oase și scene odioase și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
supraveghere. Șeful brigăzii speciale de siguranță, într-o notă către prefect spune despre conferința sionistă din 21 aprilie 1926 la care a fost dr.Obavanger Emanoil trimis de la Londra, pentru propagandă sionistă, descrie poporul evreu și persecuțiile pe care le îndură și de aici necesitatea să-și facă o patrie. Într-o notă din 30 aprilie 1928, se spune despre conferința din 29 aprilie 1928 cu tema Statul evreu, la care a vorbit un propagandist sionist din Berlin, în sala Oir
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizat de Carol Segal, președintele organizației Carmel, la care au participat și președintele comunității evreilor, Jean Chisis, Clara Axler, președinta Asociației culturale a femeilor evreice, M.Segal din Chișinău și Leon Pinscky care a vorbit despre lipsurile pe care le îndură evreii din Palestina. Brigada specială de siguranță Dorohoi, șef Pamfil raportează prefectului că, „în 7 mai 1929, în sala oir Ahaim a avut loc o conferință ținută de Silvio de Mayo, reprezentantul Centralei sioniste din București, evreu spaniol din Turnu-Severin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cuziste în județul Dorohoi. Propaganda cuzistă a continuat prin activitatea unor agitatori care cutreierau satele, distribuiau manifeste, sau pregăteau întrunirile la care participau liderii organizației. Propaganda cuzistă a fost eficientă pentru că, pe de o parte, sublinia vinovăția evreilor pentru greutățile îndurate de sătenii români, iar pe de altă parte, lansa promisiuni de împroprietărire a țăranilor, pe seama evreilor. Propaganda cuzistă s-a desfășurat prin mijloace de altfel legale, manifeste, apeluri, chemări, organizarea de întruniri, la care de multe ori participau și conducători
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndreptate împotriva evreilor, însă ordinele de agresare fizică sau de omorâre a evreilor nu au fost date de Marele Stat Major, inițiativa pornind, în multe cazuri, de la unități militare dezorganizate. Violențele împotriva evreilor erau o expresie a nemulțumirii față de umilințele îndurate în timpul retragerii. Actele de violență nu au avut o motivație specifică, acestea au fost izbucniri de mânie împotriva evreilor. Telegrama Bujor nr.13876 din 1 iulie 1940 exprimă clar motivația actelor de violență contra evreilor: din cauza actelor ostile la care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și jafuri. Violențele și crimele săvârșite de soldații români în retragere prin orașul Dorohoi nu au avut un caracter premeditat, organizat, acestea au fost expresii exagerate ale unor accese de furie, amplificate de dorința de a se răzbuna pentru umilințele îndurate în timpul retragerii din Hotin. De altfel, starea de spirit a soldaților din Regimentul 3 grăniceri pază a fost surprinsă în Sinteza Marelui Stat Major al Corpului grănicerilor din 2 iulie 1940. În document se explică situația periculoasă prin care au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lopeți și alte echipamente necesare, erau sub supraveghere permanentă, iar programul de lucru era cel de 8 ore. Nu era asigurată hrană și nici plata pentru munca depusă. Ca urmare, evreii își asumau costurile echipamentelor de lucru, dar mai ales, îndurau frigul, foamea, lipsa odihnei și cu mult mai greu, umilințele la care erau supuși prin răutatea unei părți a populației. La 17 februarie 1943, Cercul de recrutare Dorohoi emite o Publicațiune, prin care se aducea la cunoștință „evreilor din contingentul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca evreii să perceapă această muncă ca o amenințare și primejdie pentru viața lor și a familiilor lor; obligația de a-și procura echipamentele de lucru, exigențele unui program strict, sub permanentă supraveghere, pedepsele corporale și umilințele pe care le îndurau sunt doar câteva aspecte. De exemplu: prin adresa nr.149 din 30 iunie 1942, primarul orașului Dorohoi, ing.Ioan Pascu, cere Poliției Dorohoi să scoată la lucru, în serii de două zile, un număr de 80 de evrei, care să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
înalte manifestări patriotice. În adresele trimise Comunității, până la sfârșitul anului 1941, conducerea Federației insistă pe necesitatea ca, evreii din Dorohoi să facă un efort pentru subscriere la Împrumutul reîntregirii, „pentru a nu expune întreaga populație evreiască la suferințe greu de îndurat. Ca urmare, președintele interimar al Comunității, dr.Isac Axler, se adresează Federației cu explicația că, evreii cu stare materială care puteau subscrie au fost internați în lagărul de la Craiova și singura soluție ar fi ca Federația să facă demersuri pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de hrană și îmbrăcăminte ale nevoiașilor evrei, de aceea a apelat la ajutorul Federației. Corespondența dintre Comunitate și Federație, pe problema evacuaților evrei, ne permite înțelegerea următoarelor aspecte: situația grea prin care treceau evreii evacuați, lipsiți de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îndurând și suferința că membri ai familiilor lor erau internați în lagăre sau trimiși în detașamentele de muncă obligatorie; de asemenea, eforturile pe care Comunitatea le făcea pentru a se organiza în așa fel încât să poată asigura hrana celor nevoiași
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
precedente pentru întoarcerea evreilor”. Același răspuns și în cazul evreicei Zlota Argintaru 1105, văduvă de război, cere repatrierea fiului său Saia Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin”. Reține atenția o petiție adresată regelui Mihai I, în numele femeilor evreice deportate la Moghilev. Direcția Generală a Poliției București, prin ordinul nr.11533 din 15 iunie 1942, trimite petiția la Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fără patrie, care s-a încăpățânat să dăinuiască convins că are o misiune de îndeplinit; de aici poate și forța evreilor de a găsi fericirea în suferință. Dar, insistența temelor axate pe dramatismul existenței evreilor din România, pe monotonia suferințelor îndurate de evrei, pe vinovăția autorităților și chiar a populației românești, la un moment dat, face ca multe probleme să rămână controversate, generând dificultatea acceptării unei vinovății pentru o responsabilitate necunoscută și neînțeleasă. De aici preocuparea noastră de a răspunde la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
s-a abătut asupra dumitale. Pierderea părinților este poate cea mai cumplită durere pe care un om o poate simți, și care - vai! - ne este dată rînd pe rînd tuturor, ca o răscumpărare a suferințelor ce și ei le-au îndurat de pe urma noastră, pînă ne-au născut, ne-au crescut, ne-au văzut mari, tremurînd la fiece necaz al nostru. Cînd îi pierzi, pierzi singurul reazem adevărat în viața aceasta, singura iubire imensă și adîncă și dezinteresată. Se rupe cu ei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
parte, cu Valentin Teodosiu în rolul unui pește cu apucături de fiară (chiar face : Grrr ! ), călărit de trei fete deodată. Sînt cinci ani de cînd mi-am jurat să nu mai spun nu nici unui film romînesc și în timpul ăsta am îndurat și am învățat multe, dar iată că mai apare din cînd în cînd cîte o monstruozitate în fața căreia mă simt din nou laic ă vărgil. Dilema Veche, mai 2006 Umorul neaoș Păcală se întoarce (Romînia, 2006), de Geo Saizescu Doamnelor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-ul lui Craig nu are nimic lubric sau ludic în el. Bond-ul lui Craig e un Terminator cu limite unul care simte durere și suspansul din Casino Royale era construit pe întrebarea : care sînt limitele lui ? Cît poate să îndure ? Această aplicație sado masochistă era ceva nou în filmele cu Bond, dar ea venea direct din cartea Casino Royale, publicată în 1953 : primul roman al lui Ian Fleming, deci actul de naștere al lui 007. După o oră de globe-trotting
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
meu prin legământul botezului și El să mă învieze la o viață nouă, pe care cu drag I-o dăruiesc de acum înainte. Dar aș îndrăzni să-L mai rog pe Dumnezeu să-mi facă bucuria deplină și să Se îndure și de copilașii mei, pe care El mi i-a dat să-i cresc pentru slava Lui, dar eu i-am făcut cadou lumii, neîndeplinindu-mi datoria de mamă. Să facă El prin Duhul Său cel Sfânt, ceea ce eu nu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-mi datoria de mamă. Să facă El prin Duhul Său cel Sfânt, ceea ce eu nu am fost în stare să fac. De asemenea, mă rog și pentru soțul meu, pentru toți cei dragi ai noștri, pentru prietenii noștri, să Se îndure și de ei, să-i conducă la adevărata fericire. Amin!” a) Botezul - 16.06.2012 „În după amiaza zilei de 05.06.2012 am primit telefon de la fratele pastor Andrei, care mi-a spus că trebuie să merg la biserica
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
își luase niște doctorii...Doamne, și când te gândești cum și-a luat rămas bun de la toți nepoții și cu câtă dragoste i-a strâns în brațe și i-a sărutat... Cumnată-sa Ileana dorea să plece dar nu se îndura văzând-o pe Maria atât de îndurerată. Copiii cei mari erau plecați cu diferite treburi, încă de dimineață. Dintre cei mici Maria le-a chemat pe Maricica și Lențâca (una de zece ani iar cealaltă de opt) și le -a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și toiag am pus. Am luat și zahăr și bomboane și busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi își zvântă mâinile cu șorțul cel nou, cusut de Emilia la atelierul unde lucra de ceva timp. Emilia, îndurerată și ea de jalea maică-si îi spuse lui tată-su că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
știri povestite cu glasul scăzut de către Costache și era îngrijorată de moarte de soarta țărișoarei noastre pe care o iubea din toată inima. Era îngrijorată în mod deosebit de teama că va fi război și că feciorii ei vor lua parte îndurând mizerie, foame, boli și, ferească Dumnezeu, sar putea să-și piardă și viețile. începu să plângă încetișor până ce a adormit și a fost chinuită de vise rele, trezindu-se țipând prin somn iar Costache o liniștea, cu vorbe blânde, părându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]