6,446 matches
-
și continue activitatea. De altfel membri acestor grupări au ocupat funcții și demnități, oferind principala sursă de cadre pentru regim. Carol a admis funcționarea organizațiilor politice ale minorităților naționale. Unele partide au acceptat regimul - P.Poporului, P.Conservator, P.Radical țărănesc, P.Național Creștin, iar doar PNL și PNȚ au fost ostile regimului dar nu au fost supuse unor măsuri represive pentru că aveau influență politică și dețineau importante pârghii economice și aveau relații în străinătate. Chișinău, Prut - Iași, Suceava - Cernăuți, Alba
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cere ca în ziua de 20 februarie 1938, ora 12, în biroul cenzurei de la prefectură să fie convocați proprietarii de tipografii și redactorii tuturor publicațiilor care apăreau în Dorohoi. Au fost convocați: N.Stoianovici (Gazeta Dorohoiului, PNL), M.Răutu Uniunea Țărănească, N.Buțureanu (Solia din str.Ghica aparținea Frontului românesc), M.Adam (Izbânda național creștină din str.Al.I.Cuza), N.Mateescu (Viforul din str.Traian), I.Broscăuceanu (Observatorul din str.Spiru Haret), Gh.Nemțuc (Tribuna literară din str.Ghica), N.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
întrucât nu erau incluse proprietățile asupra morilor și a fabricilor de țuică și de spirt, rămase în proprietatea evreilor. La 8 octombrie 1940, în ședința Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu afirma că „jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
spirt, rămase în proprietatea evreilor. La 8 octombrie 1940, în ședința Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu afirma că „jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. Ca urmare, la 10 noiembrie 1940, ministrul de justiție prezintă raportul privind completarea decretului din 5 octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului, prin care se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Horia Sima considera cu aceste două decrete evreii și-au pierdut posesiunile din mediul rural și un vechi deziderat al celor mai mari gânditori ai neamului nostru a fost îndeplinit. Legile de expropriere erau necesare pentru că trebuie să separăm masa țărănească de influența nefastă a evreimii, care, prin corupția ce o împrăștia, prin uzură și alcoolism, distruge rezervorul de vitalitate al neamului. Situația orașelor era deplorabilă din cauza marelui număr de evrei ce s-au aciuiat în ele și au acaparat cea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai fost preluate 320 ha în Ibănești de la Fox Lipovici și alte 18 mici proprietăți evreiești din Sânești, Mihăileni, Văculești, Suharău, Hudești, Mileanca, Rădăuți, Șendriceni. La 8 octombrie 1940 în ședința Consiliului de Miniștri, generalul Ion Antonescu deschidea problema morilor țărănești jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Lipovici și alte 18 mici proprietăți evreiești din Sânești, Mihăileni, Văculești, Suharău, Hudești, Mileanca, Rădăuți, Șendriceni. La 8 octombrie 1940 în ședința Consiliului de Miniștri, generalul Ion Antonescu deschidea problema morilor țărănești jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Rădăuți, Șendriceni. La 8 octombrie 1940 în ședința Consiliului de Miniștri, generalul Ion Antonescu deschidea problema morilor țărănești jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost... trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. La 10 noiembrie 1940, în raportul ministrului de justiție pentru completarea decretului-lege din 5 octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului, se precizează că dispozițiile se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a căpătat un caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un raport cu nr.17737 din 19 decembrie 1940, în executarea decretului-lege județului Dorohoi, noiembrie s-au trecut în patrimoniul statului păduri evreiești din județul Dorohoi. Au fost expropriate 14 păduri cu 1745 ha; 4 mori mari sistematice, 6 mori țărănești, 3 mori țărănești cu teasc de ulei, 2 instalații de moară cu teasc de ulei. Cu ocazia aplicării decretului-lege nr.3810 din 17 noiembrie 1940 s-au făcut întâmpinări la această prefectură pentru scoaterea din inventariere a unor stocuri de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.17737 din 19 decembrie 1940, în executarea decretului-lege județului Dorohoi, noiembrie s-au trecut în patrimoniul statului păduri evreiești din județul Dorohoi. Au fost expropriate 14 păduri cu 1745 ha; 4 mori mari sistematice, 6 mori țărănești, 3 mori țărănești cu teasc de ulei, 2 instalații de moară cu teasc de ulei. Cu ocazia aplicării decretului-lege nr.3810 din 17 noiembrie 1940 s-au făcut întâmpinări la această prefectură pentru scoaterea din inventariere a unor stocuri de materii prelucrate ca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ațional] chiar a „Palatului”?! Studiul dumitale pus la sfîrșitul cărții ca un omagiu adus oratorului se mișcă bine pe niște idei majore: - „Cestiunea națională” domină întregul nostru drept de azi de a fi sau a nu fi, ca români... - „Cestiunea țărănească” este o „cestiune” de existență națională. - „Cestiunea” personală era dictată de nevoia de a-și întreține și reînnoi reputația. - Ca mare avocat și-a pus pregătirea juridică în sprijinul prietenilor și al marilor probleme de onoare ale vremii. - A fost
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
intensă depusă la organizarea expoziției de bază a Muzeului Etnografic al Moldovei, muzeu care avea să se impună, încă de la inaugurarea din februarie 1958, ca unul din cele mai bune din țară, s-a implicat mai ales în cercetarea tehnicii țărănești, fiind cooptat, în perioada 1962-1965, în colectivul ce organiza la Sibiu, Muzeul Tehnicii Populare. Gheorghe Bodor a fost muzeograf profund dedicat profesiei sale; avea resurse considerabile pentru cercetare, însă a ales să-și dea întreaga măsură a capacității sale în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
vârstă a înțelepciunii, când poți privi cu profunzime în urmă și poți cântări cu dreptate răul și binele pe care l-ai întâlnit. Romanul « Rădăcinile Continuității » are un vădit caracter memorialistic și este o adevărată « Saga » a unei modeste familii țărănești. Totodată, este și un « Bildungsroman » deoarece personajul Săndel, un adevărat ALTER EGO al autorului ne dezvăluie toate etapele evoluției sale. Familia Gheorghiu reprezintă, în totalitatea sa, țărănimea de pe Valea Racovei în tot ce are ea mai frumos, conform normelor morale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în copii. Aceștia sunt atașați școlii și cadrelor didactice și cu toate lipsurile reușesc, unii dintre ei cel puțin, să-și depășească statutul lor social. Rezultatele nu sunt spectaculoase , dar este vorba de prima generație care în condițiile prăbușirii gospodăriei țărănești va reuși să parcurgă forme de învățământ, să învețe o meserie. Familia Gheorghiu trăește din plin în comunitatea sătească, participând la evenimentele majore ale acesteia. în preajma războiului și situația politică devine tot mai complicată, tulburările se extind peste tot. în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să-i înzestreze și pe ei cu pământ, vite de muncă și să le construiască și casă; dar după cum se vede, Mihăiță e un copil destoinic, îi seamănă lui taicăsu, nu se dă în lături de la muncile dintr-o gospodărie țărănească și este harnic și ascultător. Deodată își aminti de flăcăul din Rafaila cu care gândea maică-sa, Elena, că ar fi bine să se căsătorească. Maria n-a vrut să se mărite cu el, era mai mic de statură decât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Ileana erau în spatele casei în livadă , împreună cu cei mici, care stăteau pe un preș lung, țesut din fir de cânepă și codițe. Aceste „codițe” erau niște fâșii de material textil din haine și rochii vechi, uzate, și în gospodăriile țărănești se folosesc la țesut lăicere mai urâte, dar bune de pus pe jos, ca să nu se folosească lăicerele frumoase, țesute din fir de lână vopsită în culori diferite și cu modele. Cei mici așezați pe preș se jucau cu niște
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le găsim încă din 1926, cînd prin actul de la 4 ianuarie 1926, prințul Carol a declarat că renunță la drepturile de moștenitor al tronului. A urmat interzicerea să mai intre în țară, apoi la cârma guvernului a ajuns Partidul Național țărănesc, care a practicat o politică opusă celei a liberalilor, numită „a porților deschise”. Au luat ființă și alte grupări politice mai mici, cu programe contradictorii, de care se folosea în diverse împrejurări monarhia. Toate acestea au contribuit ca și țara
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bântuiau pe vremea aceea în satele țării noastre, unde nu existau dispensare și asistență medicală. Cele ce le știm despre acest mezin, Săndel, le-am aflat din povestirile lui Maricica, sora lui mai mărișoară și care, potrivit tradiției din familiile țărănești, avea îndatorirea să supravegheze și să aibă grijă de el, ca frate mai mic. Chiar după nașterea lui, preotul Mironescu și preoteasa sa, care nu putuse să aibă copii, au insistat cu multă stăruință pe lângă Maria și Costache să accepte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în continuare parte de răsfățul surorilor și fraților mai mari, așa încât în anul următor a fost primit la grădiniță și în cei doi ani cât a frecventat-o, a fost socotit printre cei mai destoinici. Este știut că în gospodăriile țărănești, mai cu seamă cele blagoslovite cu mulți copii, pe măsură ce aceștia creșteau și înțelegeau de vorbă, primeau din partea părinților unele mici treburi gospodărești, pe măsura puterilor și priceperii lor; ori trebuiau să păzească cârdurile de boboci de gâscă, ori să aibă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mici treburi gospodărești, pe măsura puterilor și priceperii lor; ori trebuiau să păzească cârdurile de boboci de gâscă, ori să aibă grijă de câțiva miei ce deveneau mioare apoi oi fătătoare ce înlocuiau oile bătrâne, așa numitele „babane” în grai țărănesc. Săndel fiind un băiat isteț și destul de gospodăros, primise o astfel de misiune, pe care o îndeplinea cu râvnă, foarte pătruns de răspunderea ce i-o încredințaseră cei mari. Bineînțeles că soră -sa mai mare, Maricica, avea sarcină să-l
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cioplit decât cei din Pungești, care mai mult se gândeau că prin însurătoare se vor chivernisi, că vor primi pământ și ceva avere de la părinții fetei. Zoița,căreia copiii îi spuneau acum „tanti”, că la oraș nu se mai obișnuiește țărănescul „mătușă”, era vară bună cu Costache și locuia de mai mulți ani în Galați. Ea avea numai băieți, mai mici ca vârstă ca Emilia iar Zoița era bucuroasă că a căpătat ajutor încă o mână de femeie în casă, ea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
asupra a tot ce s-a petrecut. Voi fi scurt, în măsură doar să se înțeleagă importanța lor. Evenimentele ce au urmat finalului primei faze a istoriei Mișcării Legionare (larga aderență a maselor în perioada 1934-1937, pactul cu partidele Național țărănesc, Național-Liberal, Gh. Brătianu și gruparea G. Argentoianu din noembrie 1937) au dus la insucces pentru toate grupările politice, și la un succes deosebit în alegerile din 20 decembrie 1937 în favoarea instaurării dictaturii regale. S-a autodizolvat partidul „Totul pentru țară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]