6,901 matches
-
Basarabia », iar restul ținutului dintre Prut și Nistru făcea parte din principatul Moldovei, fără a avea o denumire anume (cum arată greșit multe hărți). Dibăcia negociatorului rus Andrault de Langeron (Алекса́ндр Ланжеро́н, un francez slujnic al Țarului) și trădarea negociatorului turc Moruzi (un fanariot) la Tratatul de la București (1812), duc la extinderea denumirii de « Basarabia », la întreg ținutul dintre Prut și Nistru, teritoriu al Moldovei, care prin această viclenie este cedat Rusiei în ciuda protestului voievodului moldovean Veniamin
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
două până în zilele noastre este semnat de mareșalul Kutuzov. Moruzi însă a fost decapitat la Constantinopol când guvernnul otoman a aflat de trădarea sa, posibil motivată fie de bani, fie de religia sa ortodoxă, care-l apropia mai degrabă de Țar decât de Sultan. După înfrângerea rușilor din Războiul Crimeii (1853-1856), Tratatul de la Paris stipula ca județele Cahul, Bolgrad și Ismail să fie retrocedate Moldovei, care, împreună cu Țara Românească, era pusă sub garanția colectivă a celor șapte puteri străine care au
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
1861, ideea unei Uniuni statale polono-lituaniene renăscute și modernizate a fost promovată de Prințul Adam Jerzy Czartoryski, care trăia în exil în Paris la Hôtel Lambert. Prințul era un om de stat vizionar și un fost prieten și confident al țarului Rusiei Alexandru I și acționa ca un ministru de externe neoficial al unei Polonii care nu renăscuse încă. El a scris: "Extinzându-și influența către sud și vest și fiind prin natura lucrurilor de neatins în nord și est, Rusia
Międzymorze () [Corola-website/Science/299328_a_300657]
-
în timp ce nepoții lui Roman Zakharin-Yuriev și-au schimbat numele în Romanov. Averile familiei au crescut atunci când fiica lui Roman, Anastasia Zakharyina, s-a căsătorit cu Ivan al IV-lea în februarie 1547. Când soțul ei și-a asumat titlul de țar, ceea ce însemna literalmente Cezar, ea a fost încoronată prima țarină. Căsătoria lor a fost extrem de fericită, însă o moarte prematură și misterioasă în 1560 a schimbat caracterul lui Ivan. Suspectându-i pe boieri că i-au asasinat sotia, țarul a
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
de țar, ceea ce însemna literalmente Cezar, ea a fost încoronată prima țarină. Căsătoria lor a fost extrem de fericită, însă o moarte prematură și misterioasă în 1560 a schimbat caracterul lui Ivan. Suspectându-i pe boieri că i-au asasinat sotia, țarul a început un regim de teroare împotriva lor. Printre copiii Anastasiei, Ivan cel Groaznic a fost ucis de către țar într-o ceartă; tânărul Feodor, un prinț pios și letargic, a moștenit tronul la moartea tatălui său. De-a lungul domniei
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
o moarte prematură și misterioasă în 1560 a schimbat caracterul lui Ivan. Suspectându-i pe boieri că i-au asasinat sotia, țarul a început un regim de teroare împotriva lor. Printre copiii Anastasiei, Ivan cel Groaznic a fost ucis de către țar într-o ceartă; tânărul Feodor, un prinț pios și letargic, a moștenit tronul la moartea tatălui său. De-a lungul domniei lui Feodor, guvernarea Rusiei a fost contestată între cumnatul său, Boris Godunov, și verii lui din familia Romanov. La
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
La moartea lui Feodor care nu a avut moștenitori, linia veche de 700 de ani (Moscova Ruriks) a ajuns la capăt. După o luptă lungă, grupul lui Boris Godunov a trimufat în fața Romanovilor, iar cel dintâi a fost ales noul Țar în 1599. Răzbunarea lui Godunov asupra Romanovilor a fost teribilă: toată familia și rudele sale au fost deportați în colțurile îndepărtate ale Rusiei de Nord și Urali, unde majoritatea dintre ei au murit de foame sau în lanțuri. Liderul familiei
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
fost exilat la Mănăstirea Antoniev Siysky unde a fost forțat să depună jurăminte monarhale cu numele de Filaret. Averea Romanovilor s-a schimbat dramatic odată cu căderea dinastiei Godunov, în iunie 1605. Ca fost lider al grupului anti-Godunov și vărul ultimului țar legitim, Filaret Romanov a fost căutat de impostorii care au încercat să pretindă moștenirea Rurik și tronul în Timpurile tulburi. Falsul Dmitri I l-a făcut metropolitan iar falsul Dimitri al II-lea l-a ridicat la demnitatea de patriarh
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
În cele din urmă a fost convins să accepte tronul de către mama sa, Ksenia Ivanovna Șestova, care l-a binecuvântat cu imaginea Sfântului Teodor. Simțind cât de nesigur era tronul său, Mihail a încercat să evidențieze legăturile sale cu ultimii țari Rurik și a cerut sfatul Ambasadei Pământului pentru fiecare problemă importantă. Această strategie s-a dovedit de succes. Primii Romanovi au fost iubiți de populație. Mihail a fost succedat de fiul său Alexei, care a condus țara în liniște prin
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
linia cadet au avut permisiunea să se căsătorească cu nobili mari din Rusia - în timp ce până în 1850, practic toate căsătoriile se încheiau cu prinți germani. Alexandru al II-lea a fost urmat de fiul său, Alexandru al III-lea, al doilea țar Romanov care a fost responsabil pentru reforme conservatoare în Rusia. Niciodată menit să fie împărat, el a fost educat și pregătit pentru a conduce statul abia după ce a murit fratele său mai mare, Țareviciul Nicolae. Această lipsă de educație e
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
II-lea erau schimbate de fiul său. La moartea fratelui său, nu a moștenit doar tronul, ci și o logodnică, prințesa daneză Maria Feodorovna. În ciuda naturii contrastate, căsătoria a fost considerată armonioasă, producând șase copii și dobândind reputația de "primul țar care nu și-a luat amantă". Fiul său mai mare, Nicolae, a devenit împărat la moartea lui Alexandru al III-lea, decedat la 49 de ani din cauza unei boli la rinichi. După o lună de la înmormântarea tatălui său, Nicolae s-
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
sale germane cât și din cauza relației unice cu Rasputin. Fiul lor, Alexei, moștenitorul mult așteptat al tronului, suferea de crize de agonie și sângerări prelungite. Nicolae și Alix au avut patru fiice: Olga, Tatiana, Maria și Anastasia. Cei șase reprezentanți țar ai liniei Holstein-Gottorp-Romanov au fost: Pavel (1796-1801), Alexandru I (1801-1825), Nicolae I (1825-55), Alexandru al II-lea (1855-81), Alexandru al III-lea (1881-94) și Nicolae al II-lea (1894-1917). Revoluția din Februarie 1917 a dus la adbicarea lui Nicolae al
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
în cap de la mică distanță. În mod ironic, Casa Ipatiev avea același nume ca și Mănăstirea Ipatiev din Kostroma, unde lui Mihail Romanov i s-a oferit coroana Rusiei în 1613. La 18 iulie 1918, a doua zi după asasinarea țarului și familiei sale, membrii ai familiei extinse imperiale ruse au cunoscut o moarte brutală, fiind uciși în apropiere de Alapayevsk de către bolșevici. Membrii asasinați au fost: Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei, Prințul Ioan Konstantinovici al Rusiei, Prințul Konstantin Konstantinovici
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
În 2006, reprezentanți ai familiei Romanov făceau planuri de a reînmormânta rămășițele în altă parte. Orașul este loc de pelerinaj în memoria Elisabetei Romanov. Au existat numeroase raportări nefondate de impostori Romanov care au pretins a fi membri ai familiei țarului Nicolae al II-lea, cel mai cunoscut caz fiind Anna Anderson. Cercetarea a dovedit însă clar faptul că toți Romanovii ținuți prizonieri în interiorul casei Ipatiev din Ekaterinburg au fost uciși cu brutalitate. Descendenții Xeniei și Olgăi, cele două surori ale
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
ținuți prizonieri în interiorul casei Ipatiev din Ekaterinburg au fost uciși cu brutalitate. Descendenții Xeniei și Olgăi, cele două surori ale lui Nicolae al II-lea, au supraviețuit până în zilele noastre. Marele Duce Kiril Vladimirovici, descendentul direct pe linie masculină al țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, a pretins șefia fostei case imperiale a Rusiei și și-a asumat titlul de "împărat și autocrat al tuturor rușilor" în 1924, când dovada că toți pretendenții anteriori au fost uciși a fost definitivă
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
pretendent; singurul ei copil din căsătoria cu Prințul Franz Wilhelm al Prusiei, George Mihailovici, este moștenitor aparent însă sunt în viață și alți descendenți ai ramurei junior a Casei Holstein-Gottorp-Romanov. Asociația familiei Romanov, o asociație privată cu cei mai mulți dintre descendenții țarului Pavel I al Rusiei nu are nici o pretenție la fostul tron însă contestă calitatea de șef actual a casei. Aceste două grupuri continuă să aibă diferențe de opinie. Un arbore genealogic sumar este:
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
Dostoievski sunt traduse și comentate în 170 de limbi din întreaga lume; după ele s-au realizat numeroase spectacole de teatru și filme celebre. Feodor Mihailovici Dostoievski s-a născut la 30 octombrie 1821, în timpul ultimilor ani de domnie ai țarului Alexandru I, ani care au reprezentat o perioadă haotică și instabilă din istoria Rusiei. Profund afectat de invazia franceză din 1812 și de Războaiele Napoleoniene, Alexandru I s-a afundat în misticism religios și iraționalism primitiv, ceea ce l-a împiedicat
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
din istoria Rusiei. Profund afectat de invazia franceză din 1812 și de Războaiele Napoleoniene, Alexandru I s-a afundat în misticism religios și iraționalism primitiv, ceea ce l-a împiedicat să adopte niște reforme necesare și cerute de populație. În schimb, țarul a intensificat sistemul de represiune a ideilor liberale și a tendințelor occidentale de modernizare care invadau Rusia în epoca post-napoleoniană. Ca urmare, multe societăți secrete, unele moderate, altele radicale, au început să apară în rândurile armatei și ale abia-formatei intelighenții
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
secrete, unele moderate, altele radicale, au început să apară în rândurile armatei și ale abia-formatei intelighenții. După moartea lui Alexandru I în 1825 și încoronarea lui Nicolae I, aceste societăți au orchestrat revolta decembriștilor, suprimată sub supravegherea personală a noului țar. Liderii revoltei sunt spânzurați sau exilați în Siberia pe viață. Este primul mare conflict dintre regim și intelighenția rusă, cu doar câțiva ani după nașterea lui Dostoievski. Scriitorul se va dezvolta așadar într-o Rusie umbrită de severul stat polițienesc
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
sunt spânzurați sau exilați în Siberia pe viață. Este primul mare conflict dintre regim și intelighenția rusă, cu doar câțiva ani după nașterea lui Dostoievski. Scriitorul se va dezvolta așadar într-o Rusie umbrită de severul stat polițienesc impus de țarul Nicolae I. Aleksandr Herzen, contemporanul lui Dostoievski, observă că « nicăieri în lume religia nu joacă un rol atât de modest în educație ca în Rusia ». Se referă, evident, în mod strict la educația primită de copiii aristocrației afluente, cu privilegii
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
în spatele lui Nikolai Speșnev, personaj care îi va servi lui Dostoievski drept model pentru Nikolai Stavroghin din "Demonii". Nota mai revoluționară pe care Speșnev a imprimat-o grupului, precum și neliniștea pe care revoluțiile din Europa anului 1848 au inspirat-o țarului Nicolae I au fost probabil cauzele unei suprimări atât de violente a Cercului Petrașevski. Ivan Petrovici Liprandi, secretar de stat al Ministerului de Interne, primește în martie 1848 însărcinarea de a începe monitorizarea Cercului Petrașevski. La 23 aprilie 1849, ora
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
constă în special în interogarea separată a deținuților pe baza informațiilor culese de P.D.Antonelli, agent al poliției secrete care a reușit să se infiltreze în Cercul Petrașevski în timpul ultimelor șapte întâlniri ale grupului. Comisia de anchetă, aflată sub patronajul țarului, este condusă de generalul Ivan Nabokov și îi are ca membri pe contele Pavel Gagarin, contele Vasili Dolgorukov, generalul Iacob Rostovțev și pe Leonty Dubelt, comandantul poliției secrete. Verdictul este dat pe 16 noiembrie 1849. Din cei douăzeci și doi
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
că, în așteptarea morții, Dostoievski a rostit « Vom fi cu Hristos » (“Nous serons avec le Christ”), moment în care Nikolai Speșnev i-a replicat sarcastic « O mână de praf » (“Un peu de poussière” ). Chiar în ultimul moment un ordin al țarului a întrerupt execuția, iar pedeapsa a fost comutată la muncă silnică în Siberia și serviciu militar pe viață. Grigoriev, unul din cei care fuseseră așezați în fața plutonului, nu a rezistat presiunii psihologice și a înnebunit. Dostoievski a ispășit patru ani
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
aventură, a aplicat pentru un post de procuror în Siberia. Întâmplător sau nu, Wrangel este de mult timp un mare admirator al cărților "Oameni sărmani" și "Netoșka Nezvanova" și a asistat cu emoție la comedia macabră din Piața Semionovski, când țarul a cruțat în ultima clipă viața lui Dostoievski. Baronul Wrangel își amintește astfel prima întâlnire cu scriitorul rus: În ianuarie 1856, Dostoievski este promovat subofițer și i se permite să părăsească cazarma și să închirieze o cameră. În cele din
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
ianuarie 1856, Dostoievski este promovat subofițer și i se permite să părăsească cazarma și să închirieze o cameră. În cele din urmă se retrage cu Aleksandr Wrangel într-o "dacea" de la periferia localității și își cultivă pasiunea pentru grădinărit. Moartea țarului din 1855 și instalarea unui nou regim îi trezește speranța amnistiei, dar nu reușește să o obțină. Într-o scrisoare adresată generalului Eduard Totleben, Dostoievski își descrie astfel anii tumultoși ai tinereții: « [...] atunci eram orb, credeam în teorii și utopii
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]