7,853 matches
-
și, implicit, cu culoarea pielii) și asocieri negative cu termenul negru"82. Același lucru se întâmplă în limba română, unde expresiile populare existente în limbă despre cuvântul "țigan", afectează percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut împărat, prima oară și-a omorât
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lucru se întâmplă în limba română, unde expresiile populare existente în limbă despre cuvântul "țigan", afectează percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut împărat, prima oară și-a omorât tatăl" ș.a. produc în mintea oricui le aude, mai ales dacă nu a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
existente în limbă despre cuvântul "țigan", afectează percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut împărat, prima oară și-a omorât tatăl" ș.a. produc în mintea oricui le aude, mai ales dacă nu a cunoscut niciun rom până atunci, o reprezentare peiorativă a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
limbă despre cuvântul "țigan", afectează percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut împărat, prima oară și-a omorât tatăl" ș.a. produc în mintea oricui le aude, mai ales dacă nu a cunoscut niciun rom până atunci, o reprezentare peiorativă a întregii etnii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut împărat, prima oară și-a omorât tatăl" ș.a. produc în mintea oricui le aude, mai ales dacă nu a cunoscut niciun rom până atunci, o reprezentare peiorativă a întregii etnii. Unul dintre motivele pentru care liderii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dacă nu a cunoscut niciun rom până atunci, o reprezentare peiorativă a întregii etnii. Unul dintre motivele pentru care liderii romilor au cerut ca de acum înainte să fie considerați drept romi a fost dat de faptul că termenul de "țigan" era asociat, cel mai adesea, cu neîncrederea, conflictul și ilegalitatea. În limba română, ca și în alte limbi, anumite ocupații sunt exprimate doar la genul masculin: sociolog, medic, pompier, ortoped ș.a. În limba engleză, expresii precum poștaș (eng., mailman), polițist
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tipologie unică a personalității. Generalizarea trăsăturilor unui grup social la nivelul întregii populații unei națiuni este greșită din punct de vedere al epistemologiei sociale și al metodologiei sociologice, dar este o practică obișnuită la nivelul simțului comun. Românii sunt numiți "țigani" în Italia și Spania, existând un curent de opinie foarte puternic, conform căruia românii sunt percepuți ca fiind "infractori" și "cerșetori". În luna august, de pildă, pe site-ul cotidianului spaniol Marca a apărut un desen animat, în care personaje
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
30 31: „Vorba lungă, sărăcia omului” locvacitatea poate fi, de multe ori, motiv de pagubă; p. 114, r. 38 40: „Eu îs bun cât îs bun, dar și când m-a scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea”bunătatea cuiva, exploatată până la extrem, poate dezvălui și fața dură a aceleiași persoane, duritate care nu ar putea fi oprită nici prin intermediul unor indivizi primejdioși, cum ar fi celebrii țigani lăieți; p. 115, r. 13 14
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea”bunătatea cuiva, exploatată până la extrem, poate dezvălui și fața dură a aceleiași persoane, duritate care nu ar putea fi oprită nici prin intermediul unor indivizi primejdioși, cum ar fi celebrii țigani lăieți; p. 115, r. 13 14: „cu prujituri de-a tale, ia acuș se duce noaptea” vremea trece mai ușor cu glume și povești ce îndepărtează atenția oamenilor de la trecerea anevoioasă a timpului; p. 116, r. 9: „cu vrajbă și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și sălbatică, o figură care te uimea la început, dar pe care n-o mai puteai uita. Ochii ei, mai ales, aveau o căutătură pofticioasă și aprigă, așa cum n-am mai întîlnit de atunci în nicio privire omenească. Ochii de țigan, ochi de lup, spune pe bună dreptate un proverb spaniol. Dacă n-aveți timp să mergeți la grădina zoologică să studiați privirea unui lup, uitați-vă la pisica dumneavoastră cînd pîndește o vrabie. (Prosper Mérimée, Carmen) Atunci când notează că o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de cult de către stat între anii 1941-1943. Acest lucru este menționat și în istoricul relatat la deschiderea clădirii bisericii după renovarea din anul 1999. Un alt mod de persecutare a fost amenințarea credincioșilor cu deportarea în Transnistria la Bug, împreună cu țigani și evrei. Prin această metodă se dorea alungarea „sectanților” de pe teritoriul României întrucât era de cunoscut faptul că acel teritoriu dintre Republica Moldova și Ucraina nu ar fi aparținut niciodată României. O altă modalitate de prigonire în acea perioadă a fost
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
mai există Constantin Noica, nici Alexandru Dragomir... Mi-am amintit, când ai adus în discuție Apelul către lichele, de alte câteva descrieri făcute românilor de către străini, acum câteva veacuri: "Românii sunt iubitori de noutăți, înșelători ca grecii și nerușinați ca țiganii". (Anton Stepancic, 1688). "Firea acestei populații (...) o găsesc nestatornică, impulsivă și brutală, fiind bine știut că nu există vreun alt mijloc decât forța pentru a-i face să țină ceea ce au făgăduit și fără de aceasta nu se poate pune pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Vasile Ivan și dacă a fost și învăț ător, dar e de bănuit că obiceiurile și întâmplările ar fi tot ca în opera lui Ion Creangă. Comuna fiind bogată și oamenii primitori (printre răzeși nu putea exista un cerșetor sau țigan), e de așteptat să fi fost căutată de preoți, dar probabil, încă, nu se putea înființa o școală. Răbojul era la mare cinste: o scândurică din tei consemna atâtea date, incredibil astăzi, despre copii, animale, avere, întâmplări, vârsta morților etc.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
o parte și de cealaltă, case cu fațade deteriorate și dărăpănate, cu un etaj sau două. De ani de zile, aceste foste proprietăți, care au aparținut, în mare parte, unor familii evreiești avute, nu mai sunt locuite. Câteva familii de țigani s-au instalat acolo și supraviețuiesc înconjurate de lucrări și șantiere în curs. Macarale și betoniere lucrează la refacerea străzii, în timp ce pisici vagaboande, slabe și agere, se strecoară peste tot. Rarii trecători merg în zig-zag și se împiedică. Praf, nori
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
refacerea străzii, în timp ce pisici vagaboande, slabe și agere, se strecoară peste tot. Rarii trecători merg în zig-zag și se împiedică. Praf, nori de praf cărămiziu și lipicios. Zgomotul este suportabil, muncitorii agățați de betoniere muncesc fără chef, iar copiii de țigani se joacă, supravegheați de bunicile lor așezate pe taburete de-a lungul pereților, cu fuste mari plisate și înfoiate. Scenă pitorească? Nu, o flagrantă etapă de investiții imobiliare la București în 2007, când, peste tot, cresc prețurile pentru metrul pătrat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Hurezeanu, op. cit., p.346). Se face aici direct, pe față, un elogiu represiunii practicate de Securitate și Miliție. N-ar lipsi, după același Ion Cristotiu, nici o satisfacție insuficient mascată în text în a-i demasca pe demonstranți ca fiind șomeri, țigani sau bețivi. Concluzia este că avem de-a face, în acest document oficial, cu un primitivism intelectual greu de imaginat (Ibidem, p.347). Raportul S.R.I.... nu s-ar adresa, prin urmare, celor care vor să afle adevărul despre terorism și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pare nespus de rău pentru ei. Vieți curmate din frageda lor viață amară, copiii care n-au avut copilărie! Într-o zi își făcuse apariția pe toloaca din fața casei, cam pe lângă știoalna în care ne scăldam noi, o șatră de țigani nomazi. Au pus căruțele cu coviltir în semicerc, au așezat corturile și în mijloc era destul loc pentru distracțiile lor, căci în fiecare seară, la lumina focurilor din fața corturilor, cântau din gură și din instrumente, viori și acordeoane, dansau și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și nouă din carnea lor, și stăteam cu ei la focuri până noaptea târziu, iar când se duceau la culcare, mergeam și noi pe la casele noastre, căci noi, copiii de români ne împrietenisem repede cu ei și cu puii de țigani. Ne jucam împreună. Învățasem chiar și niște dansuri de-ale lor, însoțite de niște cuvinte porcoase, pe care nu le suportă hârtia de scris. Jucam „tananica”, cu bătăi de palme pe labele picioarelor și dansam, era mai mult un fel
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe-o scândură lată, cu...” Ne scaldam cu dănciucii deavalma în apa aceea tulbure, ieșeam afară și săream într-un picior, cu un deget în ureche, ca să scoatem apa din ea. Nu țin minte să fi avut vreun conflict cu țiganii sau cu copiii lor. Erau pașnici și buni la suflet, iubeau copiii, indiferent de ce etnie ar fi fost ei. Într-o zi au strâns tabăra și au plecat. În seara aceea am stat mult la ei, privind la flăcările jucăușe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Eram înconjurat cu toată atenția de bulibașa și familia lui. Să fi avut vreun scop? Se făcuse târziu și eu nu venisem încă acasă. Trecuse de miezul nopții. Tata era demult venit și întreba de mine. Mama, știindu-mă la țigani, căci întotdeauna veneam târziu acasă, nu s-a îngrijorat și i-a spus: - Îi la țigani, vine el acuși, e doar la o azvârlitură de băț. Dar timpul trecea, iar pe la două noaptea, tata a venit pe toloacă, dar șatra
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
făcuse târziu și eu nu venisem încă acasă. Trecuse de miezul nopții. Tata era demult venit și întreba de mine. Mama, știindu-mă la țigani, căci întotdeauna veneam târziu acasă, nu s-a îngrijorat și i-a spus: - Îi la țigani, vine el acuși, e doar la o azvârlitură de băț. Dar timpul trecea, iar pe la două noaptea, tata a venit pe toloacă, dar șatra plecase cu tot cu mine. Înspăimântat, a fugit repede pe Socola, unde a dat de un sergent de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
În fine, tata a ajuns la secția de poliție, a relatat și acolo comisarului ce se întâmplase și călări, comisarul și tata, au plecat înspre Bucium, drumul care ducea spre Vaslui, căci aflaseră între timp că în direcția aceea mergeau țiganii. Și au ajuns din urmă convoiul de căruțe cu coviltir. Au barat cu caii drumul în fața șatrei. Prima căruță era a bulibașei. Comisarul a controlat întâi căruța lui. Acolo, pe un maldăr de fân, m-au găsit dormind, căci femeia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nicio explicație, bulibașa a fost arestat, iar pe mine m-a luat tata, așa adormit cum eram și m-a adus acasă. Nu m-au pedepsit pentru că nu aveau de ce. Dar după aceea, mult am mai regretat timpul petrecut printre țigani. Tata a reparat acoperișul casei și acum eram lipsiți de distracția picăturilor de apă care nu mai picurau în oale și ulcele. Ne încălzeam cu lemne, când le aveam, căci și acestea se găseau greu. Banii se devalorizaseră întratât că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nevasta și mergea la Hanul lui Topor, care era nu departe de casa lor, pe Sărărie, un loc celebru de popas pentru toată lumea: cărăuși, căruțași, hamali, funcționari, scriitori etc. Aici, la han, comanda niște fleici în sânge și-i striga țiganului cu scripca:Cântă, cioară, pe aceea: “Izvoraș de apă rece” și altele, unele chiar măscărăcioase, la adresa unor femei puturoase sau a unor adversari vecini, mai buni sau mai puțin răi ca el. De multe ori Ecaterina venea singură acasă și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu orice chip să-l împace. Spătarul Mihai avea de câte ori venea la Istanbul un fel de reținere față de casa frumoasă și bine întreținută de la Kuru Cișmé. Era un mic palat, decorat în stil oriental, cu o grădină încântătoare. Numeroasele slugi, țigani aduși din Valahia, bine instruiți, dădeau reședinței o atmosferă de confort căutat. Dar când pășea pragul casei nu putea să nu nuși surprindă gândul: atenție, aici au fost asasinați neica Drăghici și nepotul Barbu. Răsuflă ușurat văzând vioiciunea celor două
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]