20,435 matches
-
că, datorită corupției existentă la absolut toate nivelele manifestată în mod concret prin mita care se practică cu maximum de eficiență context în care, în ceea ce privește furtul de lemn această faptă nu ar fi putut să fie săvârșită decât numai prin abuzul în serviciu săvârșit de funcționarii de la nivelul Ministerului Economiei care au avizat contractul de livrare lemn către beneficiarul austriac, fără contribuția conducerilor ROMSILVA, a șefilor de ocol, a pădurarilor și implicit, a primarilor și prefecților pe a căror teritorii de
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
afirmă Eugen Simion “este desigur ironic. Cel mai iubit dintre pământeni se dovedește un om pe care destinul sau hazardul îl privează de iubire”, fiind , de fapt, “cel mai lovit dintre pământeni”. Ideea romanului, este că o societate construită pe abuz, minciună, asasinat politic, ateistă, care promovează bestiile la conducerea societății, nu poate exista mult timp și se autodevorează. Evenimentele se petrec într-un oraș din Transilvania al cărui nume nu este precizat în roman, dar care , după opinia criticii literare
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
s-a născut în India, iar povestea modului în care el ar fi ajuns de aici în Arabia este atît de rușinoasă încît nu poate fi spusă. În copierea foilor de palmier puțin rezistente, copiștii își permit cele mai mari abuzuri. Există, totuși, și pentru indieni o anumită eră: ei încep cronologia de la Wikramăditya, la a cărui strălucită curte trăia Kalidasa, autorul Sakùntalei. De altfel, în acel timp au trăit în genere poeții cei mai renumiți. Potrivit brahmanilor, la curtea lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
stabilească felul dărilor după proprietate și trebuiau să afle dacă dările urmau să fie puse pe țărani sau pe stăpînii de pămînt. Au ales această ultimă soluție; însă, din acest moment, stăpînii de pămînt și-au permis cele mai mari abuzuri: au alungat pe țărani și, sub pretextul că atîta pămînt rămîne necultivat, au obținut o reducere a dării. Pe țăranii alungați i-au angajat apoi din nou, ca zilieri, cu o plată de nimic, punîndu-i să cultive pămîntul pentru folosul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
față de fanarioți îi împinge pe boieri să comploteze, făcînd apel la Viena și Sankt-Petersburg. De partea lor, fanarioții intră în competiție unii împotriva celorlalți pentru a obține favorurile Porții. Îi motivează în cursa administrării Principatelor mize enorme în averi tema abuzurilor clasei conducătoare fiind frecventă în memoriile adresate mitropolitului. Fanarioții reintroduc un model bizantin, se arată generoși față de Biserică și de mănăstiri actele de donație făcute de principi mănăstirilor de maici și pensiunilor ținute de călugărițe sînt foarte numeroase și impun
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
imobilizată social printr-o armătură de privilegii și de caste. Acești privilegiați sînt profund conservatori pașoptiștii îi vor ataca pentru egoismul lor social -, însă conservatorismul este adesea luminat, iar scrierile lor exprimă dorința pentru o ordine desăvîrșită. Revendicarea luptei contra abuzurilor se face pentru ei pe față. Denunțurile se îndreaptă către rușii care îi administrează, în vreme ce privilegiile sînt acordate străinilor, care se bucură fie de o amplă imunitate consulară, fie de dreptul de apel pe lîngă tribunalele otomane. Aceasta ar însemna
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rea-voință unde cei rău intenționați vin adesea din țările vecine pentru a afla adăpost și a scăpa de pedeapsă pentru actele lor criminale". Problema pusă de aceste memorii reia trei teme: prima este aceea a bunei guvernări caracterizată prin abolirea abuzurilor, grija pentru binele public, definirea clară a drepturilor și a îndatoririlor tuturor categoriilor de locuitori; a doua, aceea a subordonării față de Sankt-Petersburg sau Constantinopol; a treia aceea a reprezentării națiunii și a locului străinilor în această națiune. Unii dintre acești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rusiei, îmbracă uniformă rusă, lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor Vladimirescu caută o bază socială țărănească, denunță abuzurile insuportabile ale prinților fanarioți, se străduie să-i separe pe boierii buni de cei răi și să arate otomanilor că el este antifanariot, nu antiotoman. Pentru Ipsilanti, Vladimirescu este un trădător. Suspiciunea este cu atît mai mare, cu cît insurecția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otoman. Încă din luna aprilie 1848, în fața mișcărilor organizate de tinerii care și-au făcut studiile în Franța, domnitorul Țării Românești Bibescu este cuprins de neliniște. Astfel, Rosetti are întîlniri cu domnitorul, pentru a încerca să-i deschidă ochii asupra abuzurilor guvernului său, pentru a-i cere concesii în favoarea opiniei publice, libertatea presei, pentru a obține responsabilitatea miniștrilor, pentru a ușura țăranul de poverile care-1 apasă. Prințul se arată însă evaziv, își spune patriot înflăcărat, însă demonstrează că Țara Românească nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
XIX. Oameni de știință, economiști și politicieni se lansează în aventura petrolului: un prim bilanț se conturează. Petrolul are un mare viitor dar trebuie să se țină seama de posibile eșecuri inițiale, anume: insuficiența cunoștințelor geologice; lipsa de capitaluri și abuzul de speculații au dus la rezultate mai degrabă mediocre. Un expert al Băncii din Paris și din Țările de Jos prezintă, în 1902, datele problemei unui grup de concesionari de zăcăminte petrolifere: "România posedă zăcăminte considerabile și industria petrolului are
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Brătianu evocă această situație cu luciditate: "Au existat, natural, dificultăți datorate instalării unui nou regim și ocupației militare într-o țară care tocmai fusese zguduită de febra revoluționară. Au existat cazuri de neînțelegere mutuală și în zadar am nega existența abuzurilor care se produc aproape mereu în asemenea situații. [...] Trebuie de asemenea să reamintim că starea de război cu sovietele nu încetase și că, după retragerea armatelor germane, bandele roșilor au reapărut pe Nistru". Incertitudinile basarabene ajung pînă la birourile Societății
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
actuala direcție a vieții politice din România. Criticile adresate șefului statului și soției sale mi s-au părut adesea nenuanțate. Este interesant de notat că majoritatea obiecțiilor nu sînt adresate sistemului ca atare considerat ca ineficient, însă ca inamovibil ci abuzurilor comise de grupul aflat la putere". Există totuși un spațiu în care înțelegerea sovieto-română pare perfectă în ochii Bucureștiului, și anume acela al promovării dezarmării. Ceaușescu nu uită să atragă atenția asupra rolului de pioner al României în favoarea propunerilor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin necumpănitele acte ale lui Dimitrie Cantemir și a generalului de cavalerie Toma Cantacuzino, neatârnarea noastră a fost pururea reală, ca drept pururea în vigoare, ca fapt știrbit din când în când, nu prin alt drept, ci prin escese și abuzuri de putere ale turcilor și, daca ea a fost întunecată curs de o sută de ani prin postomania fanariotă, tradiția ei și încercările de a o restitui n-au încetat nicicând, iar mai cu seamă secolul nostru a fost bogat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putință daca nu se ține seamă de slăbiciunea corpului electoral, daca se permite falsificarea listelor electorale {EminescuOpXI 22} prin introducerea în ele de proprietari fictivi, dar în realitate postulanți, daca majoritățile se formează din funcționari și rude de funcționari, dacă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipa averii publice de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de slăbiciunea corpului electoral, daca se permite falsificarea listelor electorale {EminescuOpXI 22} prin introducerea în ele de proprietari fictivi, dar în realitate postulanți, daca majoritățile se formează din funcționari și rude de funcționari, dacă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipa averii publice de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat și, înainte de toate, grozav de mulți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
introduse să nu rămână forme goale, coji pentru a se juca partizile cu ele, ci să aibă cuprins real. Voim a conserva libertăți și instituțiuni prin realizarea lor, prin aplicarea lor sinceră față cu un curent care le discreditează prin abuz și prin ducerea la absord. [ 17, 19, 21, 22 și 24 februarie 1880] ["ZIARUL "ROMÎNUL" ÎN REVISTA SA... "] Ziarul "Romînul" în revista sa de la 18 1. c. calcă pe urmele "Presei": nu există partid conservator, a zis d. Boerescu, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bună-credință să spuie dacă, de esemplu, instrucțiunea obligatoare este altceva decât o sarcină bugetară; daca autonomia județului există și daca comitetul permanent care ar trebui să o reprezinte este altceva decât o sarcină bugetară și un scut pentru a acoperi abuzurile prefectului; daca autonomia comunei nu este o deriziune prin sate și primarul un agent electoral! Am mai zis că libertățile publice nu există decât pe hârtie; și facem apel iarăși la oamenii onești să spuie daca libertatea individuală, daca inviolabilitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a reprodus, pe când aveam onoare de a dirige Ministeriul de Interne, o scrisoare subscrisă de un străin, dar atestată, de un indigen cu propria sa iscălitură, în care se zicea că directorul Minist[e]rului de Interne a făcut cutare abuzuri! Directorul Ministerului nu era atacat personal ca orice particular ci ca om public. Oricare altul în locul său ar fi dat un comunicat și ar fi zis: "Iată cum stă afacerea". Ca funcționar superior al statului însă, cu credința ce trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Senatul a numit o comisiune și, comisiunea făcând lucrarea sa, s-a trecut la ordinea zilei. După aceasta onor. d. Mihălescu, senator, ia motiv din aceasta, pură trecere la ordinea zilei și face o denunțare formală în discursul sau că abuzuri s-au oamis, că comisiunea Senatului a lucrat într-un mod precipitat, deci s-ar fi putut descoperi abuzuri din conținutul dosierelor cari i-au fost încredințate. Să vă citesc pasajele cele mai importante ale acestei cuvântări și veți vedea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Mihălescu, senator, ia motiv din aceasta, pură trecere la ordinea zilei și face o denunțare formală în discursul sau că abuzuri s-au oamis, că comisiunea Senatului a lucrat într-un mod precipitat, deci s-ar fi putut descoperi abuzuri din conținutul dosierelor cari i-au fost încredințate. Să vă citesc pasajele cele mai importante ale acestei cuvântări și veți vedea, d-le președinte, că este o cestiune care reclamă un răspuns din partea guvernului și, cred, încă și o lucrare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministrului de externe cât și ordinele date de acel d. sânt la dosar. D-voastră n-ați voit să cereți citirea lor etc. " Prin urmare d. Mihălescu declară că s-au luat cară de rechiziție cu sila, că au fost abuzuri, că sânt la dosar rapoarte, dar că s-a trecut repede peste ele. Mai este un alt pasaj, unde tot d. Mihălescu spune că au venit samsari pentru ca să mijlocească să dea carăle de rechiziție. Și mai este un al treilea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne aparține nouă de a critica sau a declara nemulțumirea noastră despre limbagiul ce a ținut d. Mihălescu; eu unul [î]i voi răspunde d-sale și ca român și ca senator că-i sânt foarte recunoscător oricând denunță un abuz și sesizează pe Senat ca să dea o satisfacțiune legitimă acelor strâmbătăți. Prin urmare mă rezum și zic: în fața acestor denunțări formale făcute din partea d-lui Mihălescu, fost funcționar al statului, în fața acestor denunțări adresate atât băncei ministeriale cât și majorității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nou cestiunea pe cale de interpelare și n-a luat cuvântul decât pentru a protesta contra imputărilor aduse majorității. D. Cîmpineanu zice că d. Mihălescu i-a spus că n-a făcut nici o interpelare; deși știe cele ce d. Mihălescu, în privința abuzurilor făcute de guvern cu rechizițiile Warszawski, a afirmat fără a le determina, d. ministru de finanțe cere acuma de la d. M. Costache să denunțe fapte concrete, pentru a putea răspunde guvernul. Dar tocmai aceasta era și observația d-lui M.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a le determina, d. ministru de finanțe cere acuma de la d. M. Costache să denunțe fapte concrete, pentru a putea răspunde guvernul. Dar tocmai aceasta era și observația d-lui M. Costache. D. Mihălescu a denunțat că s-au făcut abuzuri și că abuzurile acelea s-au făcut d-a dreptul de la Ministerul de Esterne, însă d. Mihălescu nu a determinat abuzurile comise în această scabroasă afacere. Guvernul nu răspunde atunci d-lui Mihălescu, nu-i cere să determine fapte concrete
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. ministru de finanțe cere acuma de la d. M. Costache să denunțe fapte concrete, pentru a putea răspunde guvernul. Dar tocmai aceasta era și observația d-lui M. Costache. D. Mihălescu a denunțat că s-au făcut abuzuri și că abuzurile acelea s-au făcut d-a dreptul de la Ministerul de Esterne, însă d. Mihălescu nu a determinat abuzurile comise în această scabroasă afacere. Guvernul nu răspunde atunci d-lui Mihălescu, nu-i cere să determine fapte concrete, ci tace. Senatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]