9,323 matches
-
relația dintre conceptul de cotidian și cel de filosofie; prin raportare la filosofie, viața cotidiană îi apare ca fiind non-filosofică, în timp ce în legătură cu viața cotidiană, viața filosofică s-a dorit întotdeauna a fi superioară, detașată și abstractă. Cu toate acestea, Lefebvre accentuează faptul că "termenul de cotidian provine din filosofie și nu poate fi înțeles în lipsa ei. El desemnează non-filosoficul pentru și prin filosofie. Iar gândirea nu-l poate lua în considerare decât în cursul unei critici a filosofiei. Conceptul de cotidianitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
economie și politică, care au fost investite cu puterea de schimbare socială. În acest context, Baudrillard va reintroduce analiza culturală din primele sale lucrări, analiză pe care o va aplica și vieții cotidiene. Chiar din prima sa lucrare, autorul francez accentuează importanța semnificațiilor culturale în cercetarea sistemului obiectelor, deoarece "fiecare dintre obiectele noastre practice e legat de unul sau mai multe elemente structurale, însă într-un anume fel aceste obiecte își abandonează continuu structuralitatea tehnică în folosul unor semnificații secunde, alunecând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
idee de referință moartea iminentă a imaginației, raportul real/imaginar nu este nici măcar inversat sau disproporționat, ci el este pur și simplu ignorat. În L'Échange symbolique et la mort, Baudrillard aplică problematica hiperrealității în domeniul artei, tocmai pentru a accentua faptul că hiperrealitatea nu poate fi confundată cu imaginarul, visul sau fantasma. În acest context apare întrebarea: dacă vorbim în istoria artelor de suprarealism, poate constitui "hiperrealismul" un nou curent artistic? Baudrillard afirmă că suprarealismul este încă solidar cu realismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
așa cum a perceput-o, sub forma unei pelicule fără adâncime și de cele mai multe ori fără profunzime. În acest sens, exuberanța ironică pe alocuri din America a fost percepută "ca un omagiu aproape whitmanian adus grandorii "banalității" americane"487, dar deși accentuează majoritatea clișeelor care circulă în legătură cu acest subiect, intervenția lui Baudrillard nu are nimic de-a face cu descrierea obiectivă sau cu evaluările comparatiste. În locul acestor explorări științifice care s-ar solda cu un set de concluzii ferme, Baudrillard reliefează mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nume propriu, care ajunge de cele mai multe ori dintr-o referință externă, un construct particular. De aceea cei care au luat ad litteram acest text baudrillardian au omis o parte importantă a semnificației și a caracteristicilor scriiturii sale. Însuși Baudrillard a accentuat această perspectivă într-unul din răspunsurile date la sfârșitul unei conferințe despre "America hiperreală", ținută la Universitatea Essex precizând că optica lucrării este aceea a unui european care eludează o parte importantă a aspectelor Americii și nici nu o idealizează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
simulacrului îndeplinit, Baudrillard utilizează imagini cinematice 493 și însăși scriitura sa încearcă să redea viteza și mișcarea cu care se schimbă lucrurile, astfel încât pentru prestația scriitoricească din acest text a fost considerat un veritabil "driver-writer". Succesiunea rapidă a secvențelor discursive accentuează caracterul imediat și direct al percepțiilor, transformând propria scriitură într-un script sau scenariu de film, efectele textuale obținute fiind de ordinul dialecticii dintre distanțarea necesară față de spațiul american, pentru a descrie nefamiliarul, exoticul și alteritatea sa, dar în același
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
are drept obiect de studiu elocvența, arta de a vorbi bine, dar și eficient, această ultimă trăsătură permițându-i să se poată descrie și ca studiu al tehnicilor de influențare, persuasiune sau chiar manipulare a auditoriului. Însuși Aristotel, în Retorica, accentuând importanța elementului argumentativ în arta oratoriei, susține că, alături de dialectică, retorica este o facultate de a procura argumente și o definește ca arta de a convinge: "Fie, deci, retorica o facultate de a cerceta, pentru fiecare caz în parte, ceea ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
va reinterpreta cele trei teme aristoteliciene. Astfel, dacă accentul va fi pus pe ethos, avem de-a face cu o retorică în care filonul etic al indivizilor este predominant; dacă importanța este acordată pathosului, se obține retorica-manipulare, iar dacă se accentuează logosul se va obține un tip de retorică în care va prima viziunea logică și argumentativă. Asumând ideea conform căreia manipularea, seducția, informarea sunt posibilități înscrise în însăși natura discursivității, precum și că vor exista permanent două tipuri de uzaj retoric
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nici manipularea nu este interpretată satisfăcător în interiorul teoriei actelor de limbaj), astfel încât H. Parret se distanțează de concepția lui Austin, incapabilă de a surprinde în totalitate seducția. "Seducătorul nu este nesincer, tot așa cum nu este nici sincer"551, concluzionează Parret, accentuând încă o dată dimensiunea esențială a seducției: ambivalența. 6.3.4. Logica seducției Herman Parret insistă asupra a trei aspecte considerate esențiale pentru înțelegerea seducției, prin intermediul cărora dă un răspuns consistent celor care au pus semnul echivalenței între seducție, minciună sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu un grad de indeterminare, descentrându-l definitiv din matca prestabilită și din mitul oglindirii lumii prin intermediul limbajului. Dacă scriitura modernă era "devotată" principiilor de claritate și concizie, de prezentare sistematică a lucrurilor, cât mai analitic, cu scopul de a accentua în primul rând sensurile obiectului analizat, se observă că scriitura postmodernă inversează aceste scopuri, introducând ca fiind mai importante decât descifrarea sensurilor și sistematizarea lor golirea de sens, enigma, secretul, scriitura poetică, și, în consecință, fragmentul, colajul, decupajul etc. Ceea ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea sensului", ironia, provocarea). Prezența seducției ca mijloc retoric în multe dintre lucrările dedicate retoricii contemporane a determinat analiza acestui concept în raport cu datele acestei discipline și cu o seamă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
COBORÂRE DIN ROATĂ ÎNAPOI Șl CU CORPUL ÎNTINS DESCRIEREA TEHNICĂ Din sprijin pe oricare din bare, balans ampiu Înapoi continuat cu balans Înainte spre bară. La contactul cu ea, se intră În rotație Înapoi În sprijin cu efectuarea unui echer accentuat din articulația coxofemurală.. După depășirea verticalei de jos cu umerii, se produc 3 acțiuni succesive; - Frânarea vitezei picioarelor spre În jos și Înainte, - Îndreptarea rapidă și Încordată a trunchiului spre Înapoi În sus, - Mâinile Împing energic bara În jos și
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Înapoi cu vârfurile picioarelor, corpul complet Întins. Imediat Începe Închiderea din articulația coxofemurală simultan cu depărtarea picioarelor. Trebuie ca umerii să fie complet deschiși și brațele trag de bară spre Înapoi pentru a amplifica balansul vârfurile picioarelor, trebuiesc deplasate foarte accentuat spre Înapoi si În jos, pentru a putea Închide la maximum picioarele pe piept, amplificând În plus viteza circulară necesară În partea doua ascensională. După verticala de jos , În timp ce executanta urcă, se Începe deschiderea articulației coxofemurale (picioarele apropiindu-se de
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
joasă și ducerea lor prea lent spre ara superioară 9.1.5. BALANS ÎNAPOI ȘL SALT ÎNAINTE ÎN ATÂRNAT DE BARA SUPERIOARĂ, CU SPATELE LA CEA INFERIOARĂ DESCRIEREA TEHNICĂ După o Îndreptare În sprijin pe bara joasă, finalizată cu umerii proectați mai accentuat Înaintea barei, balans foarte energic Înapoi, cu Închiderea articulației coxofemurale, depărtarea picioarelor și menținerea umerilor cât mai Înaltă. Imediat după accelerarea picioarelor, acestea vor fi ușor frânate, capul se apleacă foarte rapid Înainte, iar mâinile Împing bara În jos și
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
de coborâre, pentru a obține o apreciere superioară, crescându-i valoarea. Este foarte greu să rezolvăm simultan Învățarea elementelor, alcătuirea combinațiilor de concurs, precum și mai ales pregătirea necesară pentru a le executa de calitate. În diferite etape de pregătire vom accentua pe diferite obiective, urmând ca prin Însumare să obținem un exercițiu bine combinat, potrivit gimnastei respective, cu dificultatea corespunzătoare categoriei și mai ales executat cu siguranță, ușurință, amplitudine, ritm, virtuozitate. Pregătirea de la elemente la exercții de concurs parcurge mai multe
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
meu, deci! gândi bucuroasă tovarășa Ursu. Înseamnă că n-o să mă mai dea afară!") Dumneata știi câte bobârnace încasez eu pentru că voi (,Noi", zâmbi cu tot obrazul tovarășa Ursu)... pentru că voi nu sunteți capabili să vă îndepliniți niciodată planul? Niciodată! accentuă tovarășul Lascu. Știi cum stați acum cu producția la export? Nu, Magdalena Ursu nu știa lucrul acesta și îi era nespus de rușine. Vezi? Voi nu știți, dar eu trebuie să știu! Pe urmă îmi veniți cu tot felul de
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este redusă în condiții normale de încărcare cu lichid, astfel că scăderea volumului determină o scădere imediată de presiune, ce accentuează fenomenele de filtrare și reduce drenajul limfatic, cu restabilirea parametrilor inițiali. Fenomenul invers se produce în cazul unei mici creșteri de volum. La creșteri mari de volum, mai ales în țesuturi distensibile, când presiunea depășește 0 mm Hg complianța favorizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rând de către țările dezvoltate, fluxul de investiții străine directe atrase diminuîndu-se de la cota de 80% În 1999-2000 la 68% În 2001 În totalul fluxurilor mondiale de I.S.D. Recesiunea economică Înregistrată la nivel mondial, a intensificat presiunile concurențiale asupra societăților transnaționale, accentuându-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. Totodată, au crescut și fluxurile de investiții dinspre economiile care au Înregistrat ritmuri de creștere mai lentă. Ambii factori au condus la creșterea recentă, de exemplu, a fluxurilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
economic internațional; 2. Privatizarea; 3. Reducerea restricțiilor impuse ISD; 4. Creșterea numărului de tratate și acorduri de promovare și protecție a investițiilor. În anul 2000 tendințele nu diferă mult de anii ’90. Volumul ISD avea o tendință continuă de creștere, accentuând tot mai mult rolul producerii internaționale În economia mondială și astfel anul 2000 devenind un an record al ISD. În acest an fluxurile de ISD s-au mărit cu 18%. În țările În dezvoltare tendințe esențiale ale mișcărilor ISD s-
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fost bazată pe avantajul deținerii anumitor active intangibile specifice. Odată cu procesul de industrializare a fost resimțită tot mai puternic nevoia unor noi surse de materii prime. Progresul tehnic și tehnologic a permis crearea unor echipamente, utilaje și mașini care au accentuat cererea pentru (noi) materii prime și materiale. În plus, pe măsura creșterii veniturilor populației, a sporit și cererea pentru produse alimentare specifice zonelor tropicale. Odată realizată identificarea zonelor geografice de unde agenții economici Își puteau procura resursele necesare, investițiile pentru exploatarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
accesul era limitat. S-a intensificat concurența, iar factorii cei mai importanți au fost extinderea revoluției tehnologice; convergența posibilităților tehnologice În multe ramuri ale producerii, care au facilitat apariția produselor cu calități mai Înalte; fuziunile internaționale, alianțe strategice care au accentuat și extins repartizarea teritorială a concurenței. Ca rezultat pe piață au apărut noi concurenți. A crescut importanța proceselor de integrare regională și zonelor de cooperare care au generat efecte multilaterale asupra plasamentelor directe de capitaluri. Unul din exemplele cele mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
prezent tot mai multe țări se orientează spre această nouă strategie de dezvoltare. Ultimul deceniu a fost martorul deschiderii fără precedent a piețelor lumii spre investițiile străine directe, care fac posibilă producția internațională integrată global sau regional. Această tendință se accentuează În continuu. În 2004, 78 de țări au adoptat 216 modificări legislative care vizau cadrul I.S.D., din care 93% urmăreau crearea unui climat investițional mai atractiv prin introducerea unor noi stimulente sau prin crearea unei economii de piață funcționale. Dintre
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
totodată, atât de multe teorii. Deși globalizarea are potențialul de a aduce be nef icii imense atât țărilor în dezvoltare, cât și celor dezvoltate, există mul te voci care susțin că acest fenomen, cel al globalizării, alături de alți factori, a accentuat sărăcia în anumite părți ale globului. Cu toate că apărătorii globalizării susțineau c ă t oată lumea va avea de câștigat din punct de vedere economic, atât în țările în curs de dez voltare, cât și în cele dezvoltate, există sufi cie
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
foarte bine p rim ite în anii ̕90. Odată cu atacurile de la 11 septembrie, guvernele minimaliste s au demodat și s-au în mulțit vocile care cereau ca statul să asigure sec uritatea cu orice preț. Criza financiară actuală a accentuat acest trend. S a renunțat la acel laissez-faire, iar în scenă, au intrat guvernele activiste; relaxarea restricțiilor și a regle mentărilor a devenit un lucru rău, iar cererile pe ntru un nou control guvername Conținutul și caracteristicile fenomenului de g
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
c ș igurile valutare în l c să le repatrieze, sustrăgându se, astfel, controalelor exercitate asupra capi tal ului. Dezvoltarea pieței eurovalutare a creat o tensiune din ce în ce mai mare asupra sistemului Bretton Woods. Ulterior, sp eculațiile în defavoarea dolarului american s au accentuat din cauza diminuării convingerii i nte rnațio orm căreia valoarea sa utea fi menținută în condiții de inflație internă și deficit comercial în creștere. Ca urmare a acestor speculații și a exercitării unor ample presiuni la nivelul factorilor de decizie politică
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]