5,707 matches
-
și, mai ales, pentru a ascunde, stângaci, un tot mai evident - și distrugător! - complex de inferioritate (era să scriu: complex de iritare!Ă față de dominația tot mai accentuată a Americii de Nord, care, după ce a salvat de două ori Europa apuseană de agresivitatea germană militară, se pregătește să Împlinească visul antic al Grecilor și apoi al Romanilor - să devină unicii „stăpâni ai lumii”! Ce facem cu cei cincizeci de ani de comunism românesc - Îi dăm la o parte de pe „masa istoriei”, cu o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un vis din adolescență”; capacitatea, norocul de a fi „solidar” cu acele pulsiuni ale tânărului care am fost, moment existențial În care umanul Își arată fața cea mai limpede, aptă de riscuri - aptitudinea de risc este o formă a unei „agresivități pozitive”, creatoare de reale valori, uneori! -, acel adolescent sau tânăr care Încă are capacitatea de „a ieși din el”, de a-și depăși egoismul și individualitatea Îngustă, capabil de arăta și de a exersa un organ, o disponibilitate pentru „celălalt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cam de la plenara mai sus citată, frontul literar se scindase brutal În două, „anticomuniștii” și „apoliticii”, cum erau numiți, literatura ca atare nu-și mai afla locul. Fiecare „tabără” Încerca să-și absolutizeze punctul de vedere, cu un plus de agresivitate În rândul „anticomuniștilor” care se revendicau de la „Piața Universității”. Față de vechiul conformism al „apoliticilor”, ei au inventat un altul, unul „nou”, cel care miza pe noutatea absolută a carierelor politice. Totul plecând de la faimosul punct 8 al Proclamației de la Timișoara
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spre un tip de permisivitate care a creat valuri enorme de catastrofe sociale, psihologice și chiar politice. Astfel au apărut În Europa - dar și În Statele Unite - generații Întregi care au suferit de flagelul drogurilor, explicabil, cred eu, nu numai prin agresivitatea asiaticilor sau a columbienilor În a trafica această substanță „miraculoasă” care-ți dă acces la alte lumi sau la o „altă lume”, dar și prin detașarea, vezi chiar indiferența, cu care autoritatea parentală Îi lasă pe adolescenți să-și aleagă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
chemați special pentru a colora agrementul vesperal al scriitorilor din Trenul Literaturii, echipă din care nu lipsesc dramaturgii (mă gândesc, de pildă, la Einar Örn Gunnarsson - a cărui exuberanță, atipică pentru un islandez, bănuiesc, alternează cu faze de încruntare și agresivitate verbală, trădând un metabolism artistic mai complicat. Nu i-am prea auzit râsul...). Pentru un public eterogen ca al nostru, s-ar fi potrivit un muzical sau o dramă; nu toți înțeleg la fel de bine franceză, spre a suplini, printr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Este Sâla vinovată de dispariția lor, sau pur și simplu și ei au încercat să o răpună pentru a echilibra Lumea și au pierdut? Și mai important este că fetișurile din care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce augmentează agresivitatea de natură feminină. Într-o altă variantă a baladei, „Sâlnica voinicului” e făcută din trofee mai recente, care vorbesc despre eșecul altor neofiți, anteriori lui Bogdan: „Cu cocia ce avea,/ Cocie cu două roate,/ Din trup de om erau toate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
abilității vânătorești. În colindele de tip III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, flăcăul se laudă direct animalului victimă, uciderea dublului său totemic semnificând pe lângă jertfa cosmogonică și o moarte simbolică a tânărului care trece într-un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se știe, în urma protestului oficial al întregului corp diplomatic din capitala imperială. Expulzarea din Rusia a diplomaților români, produsă în scurt timp, prevedea și lichidarea fizică a lui Diamandy, plan dejucat de Aliați. Acesta a fost doar începutul. Ostilitatea și agresivitatea față de România s-au manifestat fără opreliști. La 13/26 ianuarie 1918, Puterea sovietică a hotărât, în mod unilateral, ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea Tezaurului ei, violând toate actele ofciale semnate în 1916-1917 de guvernul rus și cel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Are vreun rol beția ("cu vin, cu poezie sau cu virtute") în configurarea universurilor paralele în care pătrunde scriitorul? Cu toate cele trei mă îmbăt nu chiar arareori. Iubesc însă bețiile line, fără căderi bruște, fără scufundări în tenebre, fără agresivitate, bețiile în care să plutești nu deplin lucid, dar nici dus cu totul pe alte tărâmuri, bețiile până la nivelul la care inspirația ajunge la apogeu, nu însă mai departe, când inspirația devine delir și mai rău decât dicteu automat. Ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Omul, dacă vrea descoperă poezia, iar poezia are un extrem de larg evantai, încât are de unde alege tot ce vrea. Deci, înainte de-a convinge un om să-mi citească poezia, mă gândesc dacă eu, omul, aș accepta o astfel de agresivitate sau îmbiere. Nu cred că aș accepta. Așa că îl las pe cititor să se apropie sau să se îndepărteze de poezia mea. Sau de altă poezie a altui poet. Portretul robot aș putea fi eu, cititorul de poezie. Eu citesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din grup. Asemenea celor singuri și ai nimănui, în spațiile închise în care am crescut, mi-am tăiat de nenumărate ori brațele cu lama, cum am văzut târziu că fac și cei din închisori, din reflexul dureros al izolării în mijlocul agresivității generale, când absența ocrotirii și dragostei se convertesc în regresul psihic de afirmare prin autodistrugere. Aș fi fost în stare în adolescență să mă automutilez în văzul celorlalți, oricât de grav, să-mi tai o ureche sau câteva degete, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nu spunea, dar simțeai că nu-ți mai poartă pică și-i părea rău că te bruftuluise. Cine se oprește numai la mâniile lui Fănuș Neagu, la înfurierile lui spectaculoase, la acele izbucniri ale sale care pot să treacă drept agresivitate de nedomolit, incurabilă, se va mira, desigur, citind ce a scris Nichita Stănescu despre prietenul său, într-o poezie pe care i-a dedicat-o: „Ursul acesta blând și calm și bleg, Fănuș / e apucat de nimeni ca de doruri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Utan, un ideolog partinic și un prozator proletcultist, făceau tot timpul presiuni asupra lui pentru a ne retrage sprijinul, însoțindu-le cu reclamații la „foruri“, cu denunțuri calomnioase etc. Utan a rezistat cu toate că nu era o natură luptătoare. Îl crispau agresivitatea și grobianismul celor doi și odată, fără a-i numi, dar cu o trimitere străvezie, l-am auzit vorbind despre teroarea exercitată de gorile asupra oamenilor. Un episod luminos al vieții lui Tiberiu Utan a fost prietenia cu Marcel Mihalaș
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a ilustra strategii și politici agresive ale statului socialist (și nu numai) asupra spiritualității românești, prin exemplul aservirii mitului Eminescu unui program ideologic opresional, romanul Florinei Ilis mi se pare mult prea tezist în finalitatea sa, mult prea politizat, până la agresivitatea unor manevre securistice, coborând astfel, oarecum în derizoriu, o idee ce nu ar fi de lepădat, în fond. Altfel beneficiind de premize neîndoielnice (scriitura, mai ales, are alura discursurilor epice de elită) pentru a marca o cotă de (altă, nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea individuală și b) instinctele sexuale pentru conservarea speciei. Dată fiind funcția acestora din urmă servesc specia! creatorul psihanalizei le-a rezervat un rol dominant în dinamica vieții psihice; libido-ul forța și energia cu care se manifestă instinctul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vieți" (20, p. 200). S. Freud în general deosebit de meticulos în cercetările sale a generalizat unele din cazurile întîlnite în activitatea sa de psihiatru. Se poate admite, într-adevăr, că unele motive ale activității la vîrstă adultă reflectă sexul și agresivitatea, că în comportamentul acestei vîrste se întîlnesc motive din copilărie, dar nu se poate susține că majoritatea motivelor pot primi o astfel de explicație. Uneori criticile la adresa psihanalizei freudiene se fac de pe pozițiile unor teorii sociale care vor să-și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
normele de comportare pe care aceștia le transmit și reușește să-și reprime pulsiunile reprobabile. Sentimentului de securitate i se adaugă astfel mulțumirea de sine pentru capacitatea sa de represiune. În condițiile unui dezechilibru afectiv apar manifestări de angoasă, de agresivitate, însoțite de neputința reprimării unor pulsiuni; de aici sentimentul de culpabilitate, cu consecințe dăunătoare asupra comportamentului în viitor. Potrivit teoriei psihanalitice, intrarea copilului într-un grup mai mare în grădiniță și, mai ales, la școală are consecințe pozitive asupra dezvoltării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
manifestărilor instinctive, să-și fi putut constitui un eu care a reușit să împace sinele cu supraeul. Imaturitatea afectivă a educatorului poate da naștere unui comportament nedorit în contact cu imaturitatea afectivă a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului imatur sub aspect afectiv). Potrivit teoriei psihanalitice, acțiunea educatorului trebuie să aibă un caracter directiv, continuînd astfel procesul de constituire a supraeului. La elevii mici, mai ales, dar și la preadolescenți, lipsa de autoritate a educatorului provoacă neliniște, după cum
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lucrau cu spor, dar în lipsa lui aveau loc numeroase manifestări de agresiune (ostilitate deschisă sau sub forma unor glume; ostilitatea mai multora asupra unuia). Alteori, comportamentul lor era apatic, monitorul era mai puțin simpatizat. Stilul democratic provoca rar manifestări de agresivitate; dominantă a fost starea de satisfacție pentru modul cum erau antrenați în muncă; s-a constatat o creștere a gradului de simpatie mutuală, a coeziunii grupului. În sfîrșit, cel de-al treilea stil a provocat numeroase insatisfacții; nu-și puteau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și numeroase manifestări de agresiune. K. Lewin a explicat aceste manifestări prin teoria cîmpului psihologic. Astfel, comportamentul liderului autocratic s-a exercitat sub forma unei presiuni asupra grupului care a provocat o stare de tensiune între copii, determinînd manifestările de agresivitate. Gradul de manifestare a agresivității depinde de caracteristicile situației în care se află membrii grupului și de particularitățile lor individuale. Comportamentul, scrie Lewin, se manifestă ca o "constelație specifică a cîmpului luat ca un tot" (13, p. 224). Cercetările psihologice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
K. Lewin a explicat aceste manifestări prin teoria cîmpului psihologic. Astfel, comportamentul liderului autocratic s-a exercitat sub forma unei presiuni asupra grupului care a provocat o stare de tensiune între copii, determinînd manifestările de agresivitate. Gradul de manifestare a agresivității depinde de caracteristicile situației în care se află membrii grupului și de particularitățile lor individuale. Comportamentul, scrie Lewin, se manifestă ca o "constelație specifică a cîmpului luat ca un tot" (13, p. 224). Cercetările psihologice asupra grupului ale lui K.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
K. Lewin avea în vedere relațiile la nivelul non-logicului, de natură intersubiectivă (16, p. 37). Cu alte argumente decît acelea ale lui Makarenko este relevat după cum s-a observat caracterul dinamic al grupului, continua sa mobilitate interioară. Interesul manifestat față de agresivitate, față de relațiile cu caracter subiectiv lasă să se întrevadă o oarecare influență a lui S. Freud asupra cercetărilor lui Lewin. După cum se va vedea, tocmai contribuția esențială a lui Lewin rolul relațiilor interindividuale, al climatului ca element esențial al organizării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se jucau în curtea interioară. Nici ce-și strigau vecinele între ele nu auzeam. Lătratul câinilor nici atât. Era un spațiu care trebuia umplut cu imaginație. Vidul care trebuia populat. Incredibil de singur, devenisem mai docil, ba chiar parcă mă efeminasem. Agresivitate reprimată. Funcționam cam la 60% din capacitate. Nu mă mai puteam enerva. Nu mă mai puteam aprinde atât de ușor. Îmi pica fisa ceva mai greu. Dar în scris totul mergea șnur. Scriam cumva pe pilot automat. Împins ca și cum mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
meu ovrei, vinovat că și-a arogat, ilegal, atribuții de controlor al circulației! Am plecat repede din instanță ca să nu mai văd capul acestui fiu denaturat al poporului lui Israel, neam suferitor, căruia o tradiție milenară nu-i iartă riscurile agresivității. Dovadă sentința judecătorului de urgență, care a hotărât că „turcul plătește!“. Din mahalaua noastră era să uit pe Ghiță bărbierul, țiganul, vindecătorul de boale lumești al oltenilor precupeți și al băie ților de prăvălie, cu rețeta lui radicală și suverană
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
azi... A venit Giglio și toate planurile mele laborioase s-au năruit! Ne-am baladat toată ziulica... La despărțire, nu că mi-ar fi părut rău, dar simțeam țipând în mine o mie și unu de draci: un val de agresivitate împotriva întregului univers. Îl detestam până și pe Mihai, iar pe A.B., care urma să vină la mine în seara aceasta, aveam chef să-l dau pur și simplu pe ușă afară... 3 mai 1953 Zi petrecută alături de Infante
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]