7,965 matches
-
obligă la detalieri. Este ceea ce facem în continuare, fideli textului, care pare a fi el însuși o peak experience a lui Maslow. 8.14. Cunoașterea ființei și experiențele culminantetc "8.14. Cunoașterea ființei și experiențele culminante" Maslow însuși consideră necesară alcătuirea unui nou vocabular pentru toate problemele psihologice neelucidate până acum. Această „cunoaștere a ființei” înseamnă de fapt cunoașterea despre care vorbeau Platon și Socrate; i s-ar putea spune chiar tehnologie a fericirii, a purei excelențe, a purului adevăr, a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
toți cei cu litera B etc. -, iar după o pauză, după criteriul cifră: A1, B1Ț, A2, B2Ț etc., numărul de combinații în formarea echipelor fiind multiplu); avantajul principal al brainstorming-ului pe grupuri mari presupune reîmprospătarea implicării elevilor/studenților prin alcătuirea unor noi echipe când subiectul pare că a fost epuizat în activitatea cu vechea echipă. În continuarea sesiunii de brainstorming urmează o „perioadă de incubare”, de reflecție, evaluarea și selecția ideilor sau soluțiilor propuse realizându-se într-o a doua
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de a oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei este acela că nu există răspunsuri „bune” sau „rele”. Ancheta poate fi dezvoltată individual, desfășurându-se mai degrabă prin alcătuirea de către cursant a unui ghid al diferitelor elemente controversate ori confuze pentru propria înțelegere (ceea ce în cadrul anchetei se va transforma într-un ghid de învățare), dar și colectiv (în dublu sens: ori mai mulți cursanți lucrează împreună, ca în cazul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
realistă, tradițională, cuminte și cea poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau fantastă, sinteză cumpănită și eficace esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică e metafora prozastică în care termenul comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu orice noutate - dă, în 1924, cele dintâi pagini în românește din romanul lui Marcel Proust -, obsedat de „spiritul de contemporaneitate”, ajunge în preajma majorității ideilor mari ale epocii, pe care le interceptează de îndată
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și de a-i pricepe corect sensul. Dacă Dimitrie Cantemir se adresa unora precum Stolnicul Cantacuzino ori Bogdan Lupu, persoane cultivate, familiarizate cu opere occidentale, de factură barocă, ar mai fi fost de înțeles. Dar altfel, cum se poate explica alcătuirea alambicată a alegoriei, cu ruperi de ritm, cu mijloace diverse, cu inversiuni temporale? Mircea Anghelescu merge mai departe și oferă o explicație pertinentă, ba chiar surprinzătoare: autorul ar fi intenționat să facă evenimentele cunoscute. Dar, completează el oportun, "cunoaștere nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în care este contemplat iată o reacție posibilă, căreia este dificil să îi dai o replică scurtă. Problema este mult mai complicată decât pare. Atitudini privitoare la animal în Evul Mediu Înainte de a cerceta diversele straturi care se sedimentează în alcătuirea imaginii unui animal în epoca medievală, merită să ne întrebăm care era statutul său în gândirea religioasă specifică acestui ev de mijloc atât de diversificat și totodată atât de unitar? Existau în Evul Mediu, cad de acord specialiștii, două perspective
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu uită să atragă atenția asupra faptului că trebuie făcută permanent o distincție între animalul real și animalul-semn, între sensul propriu și cel figurat: primul nu are mare greutate, cel din urmă este cel care participă efectiv și decisiv la alcătuirea unei realități moralizatoare mult mai autentice pentru creștinul medieval decât cea searbădă, lipsită de sens, pe care i-ar fi putut-o oferi simpla contemplare a naturii. Pe scurt, ceea ce se întâmplă sub acțiunea creștinismului este mutarea accentului dinspre o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un ideal, dar rămâne mai curând o funcție, un principiu tradus alegoric decât un personaj bine articulat. 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul Evocat cu pioșenie de fiul său, Inorogul, chiar la jumătatea Istoriei ieroglifice, Monocheroleopardalul reprezintă cel mai straniu hibrid al cărții. În alcătuirea sa, Cantemir nu mai ține cont de nici o logică a combinațiilor posibile, dorind să creeze o imagine a perfecțiunii absolute. Oricum, se observă din start că autorul nu se mai mulțumește să preia ființe hibride plăsmuite de imaginația medievală, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lăsându-i, cu bună samă Pardos-Corb sau Corb pestriț să va înformui"4. Jumătate corb, jumătate pardos, noul monstru nu are același statut precum alți hibrizi din carte: Liliacul, Brebul, Vidra, Bâtlanul (ființe totuși legitime din punctul de vedere al alcătuirii lor fizice, încadrabile într-un sistem al naturii), ci răstoarnă cu totul echilibrul firii, el plasându-se în proximitatea altor "mutanți" din categoria diabolică, malefică: Struțocamila, Camilopardalul ș.a.m.d. Exista, încă din Antichitate, o anumită logică și în crearea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din Antichitate, o anumită logică și în crearea acestor ființe hibride: pentru a fi nu neapărat credibile ori plauzibile, ci convingătoare ca motive, ele trebuiau să respecte cât de cât o anumită ordine a naturii. În Arta poetică, Horatius comenta alcătuirea lor, pe care o punea pe seama imaginației necenzurate a poeților, asemănând-o imaginarului oniric și punându-i în seamă un efect comic: Dac-ar voi grumazul de cal să-nădească un pictor/ Cap omenesc și să-mbrace de-asemeni cu pene
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici unui alt personaj nu face decât să confirme această teorie umanistă. Mai corect ar fi să spunem că lucrurile stau, de fapt, invers: teoria nu are altă pricină decât să consolideze construcția epică imediat următoare, să confere o "logică" universală alcătuirii hibride a Monocheroleopardalului și să-l așeze în opoziție ostentativă față de ceilalți hibrizi. Nobila făptură se construiește pe sine, în urma unui proces de elevare spirituală, pe când ceilați hibrizi pomeniți nu sunt decât exemple de nepotrivire, căci aliajul din care sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aliajul din care sunt alcătuiți privește exclusiv nivelul fizic, concret, nespiritualizat. Istoria părintelui o începe Inorogul stipulând clar calitățile neîntrecute ale acestuia: "Vii ști dară că odânăoară Monocheroleopardalis din toate jiganiile pământului mai vestit și mai ales era (nici de alcătuire a atâtea numere într-un nume te mira, căci mai pre urmă și aceasta taină vii înțelege), a căruia vrednicie, macar că lumii știută ieste, însă într-acesta chip numele, slava și puterea adăogând, până într-atâta au crescut."9
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sfătuiesc. Ca într-acesta chip orice în republica noastră clătit, strămutat și neaședzat ar fi, în limanul odihnii, întrulocarea unirii și în aședzământul omoniii a aduce să putem. Căci într-alt chip lucrul de va rămânea, de toată a lucrurilor alcătuire și a sfatului bun și de obște învoire, toată nedejdea să rumpe și să curmă (că nu atâta stricăciune publicai adunarea nepriietinilor denafară, pre câtă a cetățenilor dinluntru a inimilor într-un gând neîmpreunare aduce)"30. Prin urmare, Brehnacea aduce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
păzindu-și, pre cât slăbiciunea mea au putut, pre picioare mijlocul și capul să stea am făcut. Cătră aceasta, măcar că tot trupul istoriii unul și nedespărțit ieste, însă în doaăsprădzéce părți a-l împărți am socotit, precum pentru mai lesne alcătuirea scării, așé pentru mai pre iușor pecetluirea istoriii în ceara pomenirii alegând"1. Primele cinci părți ale romanului aduc în dezbatere tot felul de false principii pentru alegerea unui nou domn pentru țara dobitoacelor, urmând ca începuturile conflictului dintre Inorog
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca toate celalte, care nu înspăimântă și nu sunt purtătoare ale unor mesaje thanatice sau malefice. Impresionează prin zgomotul pe care îl fac și prin mișcarea haotică, dar aparțin, încă, acestei lumi. Prin urmare, în Antichitate, liliacul prilejuiește mirare prin alcătuirea sa hibridă. Ezitarea Stagiritului s-a transferat, cum era de așteptat, și altora. Urmând principii pe care le vom regăsi în discuția privitoare la natura Strutocamilei, învățații nu s-au hotărât cărei trăsături să îi acorde prim-planul. Care dintre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
erau obligatoriu făpturi ale iadului. Mitologia modernă a vampirilor metamorfozați în lilieci ori cea contemporană nouă, a eroului din umbră, Batman, din această tradiție își trag rădăcinile. Un alt aspect care a condus la această reputație demonică a liliacului este alcătuirea aripilor sale. Acestea au atras atenția, de altfel, tuturor autorilor care au scris despre straniul animal: aripilor solare, din pene, ale păsărilor, menite să ridice către cer, către lumină, li se opun cele membranoase, acoperite cu o piele întinsă, întunecată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dureri de cap celor puternici. Sunetele acute ale vocii sale se conjugă perfect cu ascuțișul opiniilor incomode pe care le proliferează. Liliacul este disidentul prin excelență, revoltatul care își păstrează demnitatea cu orice preț. El nu este altfel doar prin alcătuirea sa, ci și grație conduitei corecte pe care o adoptă: se pune, cu orice preț, în slujba adevărului. Acesta este rolul pe care Cantemir i-l atribuie acestui animal care părea definitiv condamnat la disprețul celorlalți. În primul rând, el
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
natură. Așa cum se întâmplă și cu alte personaje, Crocodilul își trădează nu numai datele firii sale lacome, distrugătoare, ci și faima de monstru absolut, de devorator, de Leviathan. Rațiunea învinge instinctul și corectează, atunci când este pusă în slujba dreptății, și alcătuirile naturii iată mesajul lui Dimitrie Cantemir. Index A Aelian, 56, 135, 184, 214, 237, 239, 246 Afloroaei, Ștefan, 67, 74, 75, 80, 81, 246 Andriescu, Al., 57 Anghelescu, Mircea, 26, 27, 28, 130, 235, 246 Antim Ivireanul, 22, 50, 52
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prin învățare. Pentru individ, activitatea creierului evoluează între asigurarea supraviețuirii individului, alertarea și ordonarea unor decizii de protecție, și asigurarea unui proces permanent de învățare, care în final are ca rezultat, o mai bună adaptare și protecție. Creierul are o alcătuire simetrică în ansamblu, cu două emisfere, emisfera stângă și cea dreaptă. Funcțional, cele două emisfere sunt recunoscute ca având „specializări”diferite, partea dreaptă fiind predominant emoțională, partea stângă predominant rațională. Ultimele descoperiri însă, recunoscând descoperirile anterioare cu privire la localizarea anumitor funcții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noastre emoționale. Cercetările recente plasează însă inteligență, procesele cognitive ce conlucrează în luare deciziilor, în plan secund față de emoție. Orice decizie, orice idee complexă au un suport emoțional. Recent, acest lucru a fost demonstrat în contextul proceselor neurofiziologice ale creierului. Alcătuirea creierului creează imaginea unui sistem „înspăimântător”de organizat (Perry, 1999). Vom face în continuare o descriere a organizării creierului. Structurile joase ale creierului sunt reprezentate de trunchiul cerebral, care are rolul de a media fluxul de energie (procesele de excitație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi fost necesare pentru descrierea precisă a realității. Or, lucrurile se petrec exact pe dos. În realitate, există mai multe cuvinte pentru o singură idee; mai multe idei denumite de același cuvânt; mai multe forme care se confundă, datorită unei alcătuiri sonore identice sau asemănănătoare, în ciuda semnificației diferite. "Limba e bogată în sinonime: pentru orice sărăcie esențială ea deține cea mai abundență de forme inutile"32. Adică, departe de a ilustra o economie echilibrată, de corespondență perfectă între numărul formelor și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imaterial al unei serii de obiecte valoroase. Observația poate fi întrucâtva generalizată la scara întregii literaturi de început și a poeticii sale. Genul acestei literaturi - și mă refer aici la retorica prin care autorii reflectă conținutul textelor și modul de alcătuire a operelor - ilustrează nu exorbitanța gestului de invenție, ci modestia captării unor fapte de trăire, de experiență sau de memorie: păcate ale tinerețelor, amintiri din pribegie sau din copilărie, impresii de călătorie, ceasuri de mulțumire etc. De aici și sentimentul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tip de scriere conținea în general citate, formulări exemplare, propoziții adecvate în diverse situații de comunicare sau prefabricate epistolare. Ele puteau fi ordonate alfabetic, tematic sau în funcție de cadrul de comunicare pentru care erau destinate și ca atare, au contribuit la alcătuirea discursului scris sau oral în culturile occidentale până în modernitate. Termenul a ajuns la noi pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și boieri, cu contingentele lor (Analele Academiei Române, tom XXIX, 1906-1907, p. 147¬148). În afară de călăreți, armata în timpul lui Alexandru cel Bun, ca și în vremea lui Ștefan cel Mare, cuprindea și circa 40.0 oastea de țară. „Cea mai veche alcătuire ostășească a românilor se reazemă pe datoria de a lupta a tuturor - fie că e vorba de apărarea Țării, fie că se gătește o năvală prădalnică din acelea pe care le fac toate neamurile de țărani săraci în dauna țărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]